Sunt 53 de ani de la prima mașină asamblată în România. Acum uzina Dacia de la Mioveni face parte din grupul Renault, iar modele Dacia, cum ar fi Dacia Spring se fabrică inclusiv în China.

Prima maşină asamblată în România a fost denumită Dacia 1100, însă licenţa pe care o cumpărase guvernul român era pentru Dacia 1300 (Renault 12).  Cealaltă era doar un produs intermediar, un bonus la contractul pe 10 ani semnat cu producătorul francez. De altfel, Dacia 1100 s-a produs într-un număr mic şi doar trei ani, căci începând cu aceeaşi zi de 20 august a anului următor se începe producţia celebrei deja Dacia 1300.

Dacia 1300 a apărut în mai multe variante:Standard, Lux (cunoscută ca 1300L), 1301 (model destinat numai membrilor PCR), 1302 (o autoutilitară în 2 locuri, apărută prin 1975), Break (1973). Alte modele produse de Uzinele Dacia au fost:Dacia Estafette (Renault Estafette), Dacia Lăstun şi Dacia 1310 (cu diverse variante).

Poate cea mai interesantă poveste dintre toate o are Dacia Estafette produsă doar trei ani. Este prima furgonetă realizată vreodată de Dacia, fiind o replică a lui Renault Estafette. A fost fabricată între 1975 şi 1978, fiind realizate sub 1.000 de maşini. În Franţa, modelul s-a bucurat de mare succes, adresându-se generaţiei hippy. Din acest motiv, varianta românească a fost retrasă rapid de pe piaţă, la ordinul PCR, care nu dorea ca tinerii să adopte stilul hippy.

Ce povesteşte Pacepa despre proiectul Dacia

Într-un articol publicat în 2009 în paginile publicaţiei „Wall Street Journal“, fostul şef al spionajului din timpul lui Ceauşescu, generalul Ion Mihai Pacepa relatează despre începuturile industriei auto din România: „Când dictatorul român Nicolae Ceauşescu a hotărât, la mijlocul anilor ’60, că vrea o industrie auto, m-a ales pentru a pune proiectul pe picioare. În ţara orbilor, chiorul este rege. Nu ştiam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu nu ştia. Totuşi, tatăl meu a fost aproape toată viaţa şeful departamentului de servicii General Motors afiliat la Bucureşti“, îşi începe Pacepa articolul intitulat „Ce am învăţat ca ţar al industriei auto“, el fiind în acel moment şeful programului român de spionaj industrial.

Fostul spion, stabilit acum în Statele Unite, povesteşte că Nicolae Ceauşescu l-a îndemnat să cumpere o licenţă de la o fabrică din Vest şi apoi „să fure tot ce era nevoie pentru a construi o maşină“. Ceauşescu ar fi ales Renault, pe motiv că era deţinută de guvernul francez, iar companiile private erau privite cu neîncredere de toţi conducătorii ţărilor comuniste.

Ceaușescu a fost mințit despre Dacia 1100

„Aşa ne-am trezit cu o licenţă pentru învechitul Renault 12, a cărui producţie urma să fie oprită în Franţa. Era cea mai ieftină variantă“, explică fostul şef al spionajului românesc. Când a fost ales celebrul model Renault 12, Ceauşescu ar fi zis:„Destul de bună pentru idioţi“, potrivit spuselor lui Pacepa. După ce a fost ales modelul, maşina a fost botezată cu numele „Dacia“, pentru a comemora istoria de 2.000 de ani a României.

Totuşi, în momentul în care Ceauşescu a văzut prima maşină Dacia 1300 fabricată în România, a exclamat:„Prea luxoasă pentru idioţi!“. Imediat, s-a renunţat la radio, oglinda laterală din dreapta şi la încălzirea scaunelor din spate. Aşa s-a ajuns, potrivit lui Pacepa, „la un model cu mai puţine dotări ca Renault 12, care oricum nu avea prea multe dotări“. După ce şi „alte luxuri inutile“ au fost eliminate de către birocraţii zeloşi, Ceauşescu s-a declarat mulţumit de varianta finală:„Perfectă pentru idioţi!“.

Dacia decapotabilă și furgoneta, neagreate de regim

Istoria modelelor produse de Uzinele Dacia bifează o nouă etapă în anul 1975, când a fost lansată Dacia Estafette (sau D6), prima furgonetă.  Din acest model au fost realizate însă doar 842 de modele, fiind asociat cu trendul ”hippy”, neagreat de Partidul Comunist Român.

Cinci ani mai târziu, în 1980, a fost lansată Dacia 500 cunoscută şi sub numele de Lăstun. Conceptul iniţial, realizat la Timișoara, prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o capacitate maximă de 4 persoane (2 adulţi şi 2 copii), cu un consum mic de până la 3 litri/100km şi o viteză maximă de 70km/h. Primul motor avea 2 cilindri, 499 cc, 22,5 CP şi un consum de 3,3 l/100 km. Viteza maximă era de 106 km/h. Caroseria era de tip coach, cu 2 uşi, fabricată din răşini sintetice rezistente la coroziune. Lăstunul a fost produs într-un număr mic, iar din cauza calităţii slabe, s-a renunțat definitiv la producția lui după Revoluție.

În același an s-a realizat prototipul Dacia Mini – pornindu-se de la modelul Dacia 1300, dar cu parametri mult mai economici.  În plus, această mașină putea deveni decapotabilă.

Cu doi ani înainte de Revoluție a mai apărut un prototip, Dacia MD87, cu  motor central şi faruri escamontabile.