100 de milioane de euro pentru combaterea corupției

100 de milioane de euro pentru combaterea corupției

Guvernul a prezentat proiectul noii Strategii Naționale Anticorupție (SNA), pentru 2016-2020 și promite să aloce 437 de milioane de lei pentru implementare. Cel puțin o pagină din acest document este copy-paste după strategia din 2012-2015

Executivul speră, în schimb, reducerea „cu cel puțin 50%” a cazurilor de fraudare a procedurilor de achiziții publice. De cei mai mulți bani din acest buget ar urma să beneficieze Ministerul Sănătății și DNA-ul. În schimb, ministerul Transporturilor și cel al Economiei, care gestionează companii importante, adesea suspectate de corupție, vor primi sume nesemnificative - șase milioane de lei - și nu au decât un singur obiectiv de îndeplinit, referitor la instituirea unor criterii de integritate.

Toate cheltuielile din Sănătate, publice

Ministerul Sănătății are nu mai puțin de zece obiective ambițioase, precum „publicarea cheltuielilor instituțiilor din sistemul de sănătate, resurselor umane existente și prognozate, a sponsorizărilor, a arieratelor și altor indicatori care reflectă performanța”. În plus, ministerul vrea să înființeze o „structură de integritate unitară” pentru tot sistemul de sănătate. Bugetul alocat de SNA pentru ministerul Sănătății și CNAS este de 95 de milioane de lei. Ieri, la prezentarea acestei strategii, ministrul Vlad Voiculescu a mai anunțat că până la sfârşitul anului va elabora un nou mecanism de selecţie a managerilor de spitale.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sediu și unitate de interceptări pentru DNA

Guvernul propune să aloce un nou sediu DNA-ului și să creeze o „unitate logistică de sprijin tehnic al activității procurorilor anticorupție” – denumirea pentru un serviciu de interceptări. În februarie, CCR a decis că SRI nu mai poate face interceptări în dosarele care nu privesc siguranța națională. DNA va mai primi resurse pentru a angaja 90 de polițiști. Instanţele de judecată vor transmite în format electronic hotărârile pronunţate în dosarele DNA, pentru publicarea lor pe site-ul parchetului anticorupție. De altfel, în SNA se afirmă că ANI și DNA sunt „instituții emblematice în lupta împotriva corupției”.

Copy-paste după guvernul Boc

Fosta șefă a DIICOT Alina Bica a arătat că fragmente din proiectul noii SNA sunt preluate cuvânt cu cuvânt după fosta strategie, pentru 2012-2015. Într-adevăr, se poate constata ușor că și capitolul referitor la Valori, și cel referitor la Principii, din SNA 2016-2020, sunt preluate copy-paste din fosta strategie. De exemplu, „voința politică” presupune că „toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra”. „Mai corect era să se spună că idei din strategia anterioară sunt menținute în strategia aceasta”, a spus Bica. Ea a fost secretar de stat în guvernul Boc, la Justiție, și a lucrat, atunci, la elaborarea SNA. Strategia a fost concepută în timpul guvernării Boc și a fost adoptată prin HG în timpul guvernării lui Mihai Răzvan Ungureanu.