Canalul Siret-Bărăgan, un malaxor faraonic de tocat bani

Canalul Siret-Bărăgan, un malaxor faraonic de tocat bani

Proiectul început de Nicolae Ceauşescu se vrea realizat pe banii investitorilor străini, care ar primi la schimb sume provenite din taxele impuse utilizatorilor.

Construcţia Canalului Siret-Bărăgan a fost începută în urmă cu mai bine de 26 de ani. Cei care s-au succedat la putere nu au găsit resursele necesare finalizării acestuia. Ieri, Guvernul a decis să înfiinţeze o nouă regie, care să se ocupe de proiect. Până la finalizarea procedurilor legale de în fiinţare a Regiei Autonome Administraţia Canalului Siret-Bărăgan şi realizarea unui nou studiu de fezabilitate vor mai trece cel puţin 12-18 luni, ne-a declarat ministrul delegat pentru Marile Proiecte (DPIIS), Dan Şova. Drept urmare, constructorii nu vor da startul altor lucrări mai devreme de 2016, timp în care statul trebuie să găsească investotori dornici să finanţeze un proiect faraonic din punctul de vedere al costurilor. Până acum, s-au plătit mai mult de 132 de milioane de euro pentru cei 50 km de canal la care s-a lucrat în ultimele două decenii, din care mai puţin de 6 sunt funcţionali. Canalul ar urma să aibă 198 de kilometri. De unde vor veni banii Deocamdată, s-a vorbit de banii chinezilor. Ministrul Şova a precizat pentru EVZ că nu a discutat concret cu niciun investitor, dar ia în calcul şi această variantă, pe lângă fondurile care ar putea fi atrase de la Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Mondială. "Vor veni investitorii, deoarece e un proiect de viitor", ne-a precizat ministrul. Performanţe negative Planurile lui Dan Şova par cel puţin greu de concretizat, deoarece, până acum, nu s-a realizat niciun proiect amplu de infrastructură în regim public- privat. Pentru finalizarea lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan, investitorii ar trebui să pună pe masă cel puţin 2,6 miliarde de euro. Din aceşti bani se vor face şi porţiuni navigabile pentru yachturi şi altele pentru irigaţii. Pentru a-şi recupera investiţia, partenerii statului vor primi o parte din taxele pe care le vor plăti cei care vor utiliza canalul. "Vor fi porţiuni navigabile şi porţiuni doar pentru irigaţii. Şi acum se plăteşte pentru apa folosită la irigaţii", ne-a precizat Dan Şova. Finalizarea canalului ar urma să aducă o gură de oxigen agricultorilor care au terenuri situate în apropierea acestuia. În anumite zone, pământul roditor altădată se transformă în deşert. Dacă îşi vor iriga culturile cu apa din canal, sporul de recoltă va fi de circa 120 milioane euro pentru fermierii din zonă.med