Ministerul Muncii majorează cu 63 de lei, în medie, doar pensiile calculate după 2011. Trei pensionari revoltaţi din Arad şi o decizie a Curţii Constituţionale au stat la baza acestor modificări.

Guvernul a fost nevoit să majoreze pensiile a 234.000 de pensionari, în urma unei decizii a CCR. În prag de campanie electorală, acest demers obligatoriu a fost prezentat ca o realizare a actualului guvern, într-o conferinţă de presă la care au participat ministrul Muncii, Rovana Plumb, însoţită de premierul Victor Ponta şi de şefa Casei Naţionale de Pensii Publice, Ileana Ciutan. Pentru restul de până la cinci milioane şi jumătate de pensionari pensiile nu vor creşte. În mod convenabil pentru Putere, anunţul majorării e făcut două luni înainte de alegerile europarlamentare. Norocoşii sunt cei care au ieşit din activitate după 1 ianuarie 2011, creşterea provenind din aplicarea unui indice de corecţie la pensie (parametru nou introdus în lege ca o compensare a prelungirii perioadei de cotizare). Ce nu a spus premierul Ponta şi nici ministrul Muncii ieri a fost faptul că motorul acestor majorări au fost trei pensionari din Arad care au dat statul în judecată. Ponta a preferat să remarce că "esenţial este că sunt nişte bani în plus, nu în minus", în timp ce Rovana Plumb a dat asigurări că prin această creştere se repară "frustrări şi nedreptăţi". De unde vine recalcularea Operaţiunea de recalculare a acestor pensii are la bază o succesiune foarte stufoasă de acte normative. Astfel, Legea pensiilor 263 din 2010 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 fără două articole referitoare la modul de calcul al valorii pensiei şi la stabilirea indicelui de corecţie. Aceste prevederi au fost amânate pentru 1 ianuarie 2013 de Guvernul Boc, din lipsă de bani la buget. Din 2013, pensionarii care au ieşit din activitate între 2011 şi 2013 ar fi urmat să primească mai mulţi bani la pensie, ca urmare a aplicării acestui indice. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, trei pensionari curajoşi din Arad - Gheorghe Gârbovan, 67 de ani, Aurel Barz, 66 de ani, şi Adrian Nicolae Ghilea, 66 de ani, foşti ingineri la CET Arad - au dat statul în judecată silindu-l să aplice legea, sesizând, aproape simultan cu procesul aflat pe rol (23 ianuarie 2013), şi Curtea Constituţională. 250 de milioane de la bugetul de stat Potrivit ministrului Rovana Plumb, aplicarea indicelui de corecţie pentru 2014 va însemna un efort bugetar de 250 de milioane de lei, bani care au fost deja viraţi în bugetul asigurărilor sociale. „Sunt într-un fel bucuros. Însă, poate să-mi explice cineva de ce înainte de 7 noiembrie 2013 mi s-a aplicat coeficientul de 1,06, iar apoi de 1,17? De ce aşa o diferenţă?" AUREL BARZ, pensionar Curtea Constituţională dă peste cap ordonanţa Guvernului Sesizarea către Curtea Constituţională făcută de cei trei pensionari era urmarea faptului că Guvernul Ponta promovase în ianuarie 2013 o ordonanţă prin care stabilea un indice de corecţie de 1,06, aplicat retroactiv. În noiembrie 2013, Curtea Constituţională a dat dreptate pensionarilor declarând neconstituţionale două articole din ordonanţa dată de Guvern. Judecătorii CCR au stabilit că ordonanţa nu se poate aplica retroactiv şi că "persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis începând cu luna ianuarie 2011 până la data de 23 ianuarie 2013" li se vor recalcula pensiile potrivit unei formule mai avantajoase din legea sistemului unitar de pensii. Guvernul Ponta a fost silit să elaboreze o altă ordonanţă cu alţi indici. Aceşti indici au fost stabiliţi la 1,12 pentru cei care s-au pensionat în 2011 şi 1,17 pentru cei pensionaţi în 2012. Doar că, spune Aurel Barz, unul dintre pensionarii din Arad, aceştia au fost aplicaţi doar din noiembrie 2013, data la care a fost dată decizia Curţii Constituţionale şi nu de la 1 ianuarie 2013, aşa cum ar fi fost normal. În aceste condiţii, pensionarii au fost păgubiţi de sume importante de bani, care li se cuveneau. "Una era să o aplice de la 1 ianuarie şi alta din 8 noiembrie", a conchis Barz.