Guvernul Cioloş a adoptat miercuri o ordonanţă de urgenţă care stabileşte cadrul legal privind declanşarea procesului de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia Pământului”.

Ordonanţa de urgenţă modifică Codul Fiscal atât pentru a permite contribuabililor să vireze din impozitul pe profit într-un cont al Ministerului Finanţelor, care va fi destinat subscripţiei publice, dar creează şi posibilitatea ca persoanele plătitoare să poată primi banii înapoi, în cazul în care nu se strânge suma de 6 milioane de euro, cota alocată subscripţiei publice.

Prin derogare de la Codul Fiscal, donaţiile vor putea fi deduse din impozitele datorate statului de către eventualii donatori. Adică tot statul plăteşte, pentru că banii, care vor fi deduşi, vor ieşi din buget.

Donații salvatoare

„S-au făcut o serie de derogări la Codul Fiscal prin care contribuabilii pot să-şi deducă aceste donaţii pe care le fac pe baza acestei Ordonanţe din impozitul pe profit, atât persoanele juridice cât şi persoanele fizice, contribuabili care îşi stabilesc venitul în sistem real”, a arătat purtătorul de cuvânt al guvernului Dan Suciu, precizând că aceste derogări au scopul de a încuraja procesul de donaţie şi de a ajunge la suma pe care statul român s-a angajat să o plătească moştenitorilor sculpturii.

Astfel, donaţiile vor putea fi primite atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice. Însă, şmecheria tehnocrată abia acum urmează: 0ficial, lucrarea poate fi achiziţionată cu 11 milioane de euro, sumă din care Guvernul suportă 5 milioane, iar restul banilor, până la concurenţa sumei totatale, se aşteaptă să fie donat de cetăţeni. Practic, prin deducerea donaţiilor din impozit, suma de 11 milioane de euro va fi suportată de toţi cetăţenii români, din buget, nu doar de cei care vor face donaţii.

De asemenea, companiile de stat cu profit vor contribui la subscripția publică națională pentru cumpărarea sculpturii, ceea ce seamănă izbitor cu ceea ce s-a întâmplat la „Gala Bute”, care s-a lăsat cu arestări. Şi profitul companiilor de stat este tot al întregului popor.

Dan Suciu a anunţat că cei care vor să doneze o vor putea face începând cu jumătatea lunii aprilie.

Pavel Şuşară: În cazul unei licitaţii, statul îşi putea exercita dreptul de preempţiune la preţul de adjudecare

„Legea patrimoniului este făcută cam din birou, are multe neclarităţi. A fost copiată după cea franceză. Preţul de 9 milioane de euro propus de Comisia precedentă nu are nicio relevanţă, pentru că nu a fost acceptat de vânzător. Cele de 11 milioane de euro mi se pare un preţ bun. Dacă se făcea o licitaţie internaţională cred că se ajungea la un record pentru o operă a lui Brâncuşi. «Cuminţenia Pământului» este nereplicabilă şi nu există mai multe variante. Poate doar Sărutul să mai fie ceva asemănător. Vă dau un exemplu, un bronz al lui Brâncuşi s-a vândut cu 20 de milioane de euro. În cazul unei licitaţii internaţionale, statul român putea să îşi exercite dreptul de preempţiune doar după ultima strigare. Ceea ce sigur ducea la un preţ mult mai mare decât cel de 11 milioane. Statul, prin reprezentantul său, putea să ridice paleta după ce statuia era adjudecată şi să invoce dreptul de preempţiune. În cazul ăsta, plătea preţul de adjudecare.

FOTO;Pavel Şuşară

Artmark s-a retras din cauza ostilităţii media

Ideea subscripţiei publice mi se pare salutară, nu atât din punct de vedere financiar, cât de a a aduce cetăţeanul aproape de artă. Nu doar în calitate de vizitator al unui muzeu. Dacă fiecare român ar da câte un euro s-ar strânge 18 milioane, nu şase.

Comisia, în componenţa pe care mi-aţi prezentat-o, mi se pare corect alcătuită. E drept că nu ştiu cine e Cristian Movilă. Nu e cunoscut nici în partea academică, nici în piaţa de artă. Doina Lemny lucrează la Centrul Pompidou şi e un fel de custode al atelierului lui Brâncuşi. A scris cărţi despre Constantin Brâncuşi. Prezenţa miniştrilor Prună şi Alexandrescu este legitimă.

Artmark s-a retras din cauza ostilităţii media, care a scris ca va lua mulţi bani”, ne-a declarat criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară. (Roland Cătălin Pena)

Piatră din catacombele Parisului

Cumințenia Pământului a fost executată în 1907 (1908) „dintr-un bloc de piatră, calcar crinoidal, care provenea din catacombele Parisului. Anul 1907, la Paris, reprezintă un moment de cotitură nu numai în creaţia lui Brâncuşi, ci şi pentru evoluţia artei moderne universale în general. Este anul în care Pablo Picasso realizează „Domnişoarele din Avignon”, tabloul- manifest ce marchează naşterea cubismului şi a artei moderne în pictură iar, în ceea ce priveşte sculptura, Constantin Brâncuşi creează două lucrări de referinţă ce marchează o nouă direcţie, o cotitură atât formală, cât şi ideatică pentru sculptura europeană: este vorba despre «Sărutul» şi «Cuminţenia Pământului ».

Recurs la un tip de reprezentare arhaizantă

Revoluția estetică și stilistică declanșată de Brâncuși este marcată prin esențializarea formei și prin recursul la un tip de reprezentare arhaizantă. Cumințenia Pământului reprezintă așadar una dintre puținele teme formale pe care Brâncuși nu le-a reluat de-a lungul vieții sale, fiind o realizare-unicat, ceea ce îi conferă un statut cu atât mai special în ansamblul operei sale(...). Prin urmare, importanța „Cumințeniei Pământului” rezidă pe de o parte din caracterul ei unic în cadrul operei lui Brâncuși, din faptul că face parte dintr-o perioadă extrem de importantă a creației sculptorului, definitorie atât pentru evoluția sa ulterioară cât și pentru dezvoltarea sculpturii moderne în general. Valoarea ei culturală, dar și de piață, trebuie, prin urmare să țină cont de aceste aspecte. (...) Nu în ultimul rând, faptul că sculptura a stat într-un circuit muzeal, că a fost accesibilă cercetătorilor și că este prezentă în totalitatea monografiilor importante ale sculptorului, îi sporește de asemenea valoarea”. (Fragment din nota de fundamentare prezentată de Ministerul Culturii)

Traseul sinuos al operei

Lucrarea a fost trimisă în țară de Brâncuși în 1910, fiind expusă pentru prima oară la Tinerimea Artistică. „Cumințenia pământului” a fost cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist.

La 22 decembrie 1956, la Muzeul Național de Artă, Galeria Națională a deschis expoziția Brâncuși, iar la începutul anului 1957, în care a fost introdusă și sculptura. Imediat, a fost confiscată abuziv de conducerea comunistă a muzeului. Lucrarea a rămas în muzeu și a intrat în Patrimoniul său, fiind confiscată de statul comunist.

În următorii ani, lucrarea a fost împrumutată la diferite expoziții în străinătate. În 1960, România a participat la Bienala de la Veneția. Printre lucrările expuse s-a aflat și „Cumințenia Pământului”. La înapoierea în țară a fost greșit ambalată și ciobită.

Având în vedere importanța sa culturală, în 1998, statuia a fost clasată în patrimoniul cultural național în categoria juridică Tezaur.

În 2001, proprietarele cer instanței restituirea bunului cultural. Se face o evaluare potrivit căreia „valoarea de circulație ar fi putut urca până la nivelul a 30.000.000 euro.”

În 06.05.2008 în urma rejudecării cauzei în fond după casare, instanța obligă statul român și MNAR să lase în deplină proprietate și liniștită posesie sculptura „Cumințenia Pământului” și respinge pretențiile reclamantelor de a fi despăgubite cu 14.700.000 euro pentru distrugerea parțială a statuii.

În luna iunie 2010 proprietarele au prezentat Ministerului Culturii o ofertă de cumpărare a sculpturii la suma de 20.000.000 euro. Oferta a fost denunțată de MCPN pe motiv că nu a fost îndeplinită procedura exercitării dreptului de preempțiune.

La 13.11.2012, sculptura este predată proprietarelor.

La 04.09.2014 a fost de marată procedura de preempțiune, prețul de vânzare ridicându-se la suma de 20 milioane de euro. Printr-o serie de memorandumuri și note, Guvernul a aprobat demararea, respectiv continuarea și finalizarea negocierilor în vederea achiziționării sculpturii.

În perioada 2014-2016, au fost constituite comisii de achiziție care au avut mandatul să negocieze cumpărarea bunului cultural. În vederea fundamentării ofertei de cumpărare, Comisia de negociere a dispus efectuarea unor expertize evaluatorii a lucrării „Cumințenia Pământului”, de către experți români independenți. Ofertele făcute de comisie în limita mandatului dat de către Guvern au fost pe rând respinse de către proprietari.

Comisia de negociere condusă de Vlad Alexandrescu oferă, în 2016, 11 milioane de euro, preț acceptat de proprietari. (sursa: Nota de fundamentare, Ministerul Culturii) .

Acum, sculptura se află în custodia Muzeului Național Cotroceni.

Ministrul Culturii: Statul are dreptul să trateze direct cu proprietarii

Ne-au parvenit câteva informații care nasc o serie de întrebări referitoare la procesul de achiziție a operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”. Cum că opera „Cumințenia Pământului” ar fi fost tranzacționată ilegal! Au fost încălcate articolele 34,35,36 din Legea 182 a patrimoniului mobil, articole care prevăd negocierea cu Comisia pentru exercitarea dreptului de preemțiune numai printr- o galerie cu mandat special. Artmark s-a retras și a fost introdus în Comisia schimbată Cristian Movilă, reprezentant al societății civile, alături de Doina Lemny, Vlad Alexandrescu și ministrul Justiției Raluca Prună. Mai mult, se mai arată: „Comisia prezidată de Ionuț Vulpescu a propus 9 milioane euro, iar comisia lui Vlad Alexandrescu 11 milioane euro. Cum se motivează diferența de 2 milioane, cine este galeria specializată prin care se realizează tranzacția, cum se explică prezența dlui Movilă care nu este specialist în Brâncuși?”. Am încercat să obținem răspunsuri la aceste întrebări de la Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu .

FOTO; Vlad Alexandrescu

- Evenimentul zilei: Există voci care spun că s-ar încălca Legea 182 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, prin felul în care s-a făcut această negociere și s-a realizat această tranzacție, privind lucrarea „Cumințenia Pământului”, deoarece, așa cum se prevede într-unul din articolele acestei legi nu există o galerie cu mandat special sau o societate care să aibă un mandat special. Cum comentați?

- Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu: Nu, nu! În exer citarea dreptului de preemțiune, Ministerul Culturii poate să trateze și cu o galerie mandatată de proprietari, fie direct cu proprietarii, ceea ce noi am făcut. Am tratat direct cu proprietarii.

- Se spune că din comisie au făcut parte Cristian Movilă (reprezentant al societății civile, care nu este specialist în Brâncuși), Doina Lemny, Raluca Prună... Cine este domnul Cristian Movilă?

- Vlad Alexandrescu: Eu sunt președintele comisiei de negociere, ce legătură are una cu alta?! Comisia nu este publică, nu a fost făcută publică. Comisia de negociere a fost mandatată de Guvernul României și este confidențială. Ce aveți acolo nu se confirmă. Nu mai vehiculați, că nu se confirmă. Nu așa a fost. Comisia de negociere nu e cea pe care ați spus-o dumneavoastră. Statul este abilitat de lege să negocieze direct cu proprietarii, ceea ce am și făcut, pentru că nu dorim să fie neapărat în avantajul unei societăți private care încasează comision, pentru că acest comision ar trebui plătit din banii statului și din banii donatorilor.

- Comisia prezidată de Ionuț Vulpescu ar fi oferit 9 milioane de euro, iar comisia prezidată de dvs. a oferit 11 milioane de euro. Cum se explică diferența aceasta de 2 milioane de euro?

- Comisia lui Vulpescu nu a propus 9 milioane de euro – aveți numai informații false – comisia lui Vulpescu a propus maxim 5 milioane de euro. Atât a propus, ofertă care a fost refuzată în scris de proprietari. Nu e adevărat că guvernul Ponta a oferit 9 milioane de euro, a oferit 5 milioane și le-au și spus prorietarilor că de fapt sunt niște hoți și că nu ar trebui să vândă ceea ce au vândut deja!

-Mai există o nedumerire. Nu se mai încasează bani pe profit societăților de stat și private care ar dona banii, și , practic, restul sumei este tot din banii contribuabililor, din bugetul de stat.

- Nu e adevărat nici asta! Deci, companile de stat care doresc să doneze nu sunt exceptate de la impozitul pe profit.

- Și cele particulare?

- Există deductibilități, fiind o campanie de strângere de fonduri recunoscută de Guvernul României, există deductibilități fiscale. Dacă vreți vă citesc Ordonanța – art 1 – persoanele juridice, persoanele fizice , cu excepția instituțiilor și autorităților publice, indiferent de forma de finanțare și de subordonare a acestora, pot dona sume, în vederea achiziționării de către stat, Ministerul Culturii a operei de artă Cumințenia Pământului etc.; 2. Prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, persoanele juridice deduc la calculele rezultatului fiscal sumele reprezentând donații în bani, acordate potrivit prevederilor prezentei ordonanțe și așa mai departe. Ideea este că există deductibilități fiscale, pentru că acestea sunt sume donate. Nu sunt sume pe care compania respectivă face profit. Sunt sume donate, statul le trece ca sume deductibile. Ele nu mai intră la categoria profit al societății respective, pentru că societatea respectivă s-a dispensat de ele, le-a dat, le-a cedat în folosul statului.

-Comisia o puteți face publică?

-Comisia a fost mandatată printr-un memorandum al Guvernului, nu i-am întrebat pe membrii comsiei dacă doresc ca numele lor să fie făcut public. Dar nu asta e important, important e faptul că a fost mandatată de Guvernul României și ea a căzut la un acord cu proprietarii.