2015, anul schimbării din PSD | ANALIZĂ EVZ

Anul 2015 a reprezentat începutul sfârşitului pentru Ponta, revenirea în forță a lui Dragnea (FOTO: NICU DÎRDÎIAC)
Autor: | | 16 Comentarii | 2429 Vizualizari

Anul 2015 a însemnat pentru PSD o schimbare majoră. Dacă pierderea alegerilor prezidenţiale din 2014 nu au avut niciun efect major asupra partidului, problemele cu justiţia a liderilor social-democraţi a adus nişte schimbări importante în partid.

În luna mai instanţa l-a condamnat pe Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte executiv al PSD şi ministru al Dezvoltării, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Atunci el a demisioant din Guvern şi a renunţat la funcţia pe care o deţine în partid, în ciuda insistenţelor social-democraţilor care nu voiau ca el să renunţe la funcţia de conducere din partid. Ba mai mult, câţiva lideri PSD din teritoriu au demisionat şi ei din funcţiile de conducere pe care le deţineau în semn de solidaritate cu Dragnea. El a primit atunci funcţia de coordonator al campaniilor electorale.

„Nu îmi prea convine să fiu muncitor necalificat la partid. Dincolo de glumă, am spus mereu că nu plec din acest sediu, nu plec din partid. Voi sprijini partidul din orice fel de poziţie”, spunea atunci Dragnea.

Începutul sfârşitului pentru epoca Ponta

După doar câteva săptămâni o nouă bombă cu ceas avea să explodeze în PSD. La începutul lunii iunie, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală pe numele lui Victor Ponta pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni - Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

"Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat în 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu a dat nicio declaraţie, o se ne cheme pentru declaraţii",  spunea atunci Ponta.  

El nu a precizat niciun moment ca  intenţioneză să demisioneze nici din fruntea Guvernului, nici din funcţia de preşedinte al PSD. Şi se bucura de tot sprijinul partidului, dar şi a Coaliţiei de Guvernare. Atât Gabriel Oprea, cât şi Călin Popescu Tăriceanu  şi-au arătat susţinerea faţă de Guvernul Ponta şi faţă de Victor Ponta.

Agonia a durat o lună. La mijlocul lunii iulie, Victor Ponta anunţa printr-o scrisoare deschisă adresată conducerii PSD şi publicată pe pagina sa de Facebook, într-o duminică după-amiază, anunţa că renunţă şa şefia partidului după cinci ani de când a preluat şefia formaţiunii. Liderul PSD a postat mesajul pe pagina sa de Facebook. Acesta preciza că nu va mai ocupa funcţia de conducere până când DNA nu va finaliza ancheta care îl privește. 

„Eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştinţă decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în Partid până la momentul în care îmi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevăzută de Constituţie!). În cazul în care nu voi avea o soluţie a justiţiei în acest sens până la data Congresului PSD, nu voi candida la nicio funcţie şi voi lupta din simplă şi onorantă calitate de membru de partid”, a scris Victor Ponta. 

Ponta a lăsat atunci partidul în braţele Rovanei Plumb, aceasta fiind numărul doi în partid ocupând funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD.

„Am toată convingerea şi încrederea că Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea şi ceilalţi colegi vor asigura cu succes conducerea Partidului în această perioadă, iar eu îmi voi face alături de ei, că Prim Ministru şi membru de partid, datoria faţă de PSD şi faţă de milioanele de români care au fost şi sunt alături de noi”, a încheiat premierul României.

Dragnea revine în forţă

După ce DNA a început urmărirea penală pe numele lui Victor Ponta acesta a plecat în Turica unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale la picior. Deşi încă nu anunţase ca are de gând să demisioneze, Dragnea, din noua sa funcţie de coordonator politic al PSD, a făcut un tur al ţării. Discuţiile din teritoriu au avut un singur scop: să vadă dacă mai are sprijin în ţară.

În momentul în care Ponta a demisionat de la şefia PSD, Dragne şi-a activat “efectivele” din teritoriu şi cere organizarea de urgenţă a unui Comitet Executiv Naţional în care să fie desemnat noul şef interimar al partidului.

Deşi în urmă cu două luni el îşi anunţa retragerea din prima linie a partidului din cauza condamnării din dosarul Referendumul, Dragnea a revenit în forţă în iulie şi viza funcţia supremă din partid. Cu doar o zi înaintea şedinţei CExN, Dragnea şi-a anunţat, oficial, candidatura pentru interimatul la şefia partidului.

Dragnea a spus atunci, dacă va obţine votul colegilor din CExN, va prezenta un plan concret de acţiuni atât politice, cât şi administrative, insistând că este vorba despre o preluare temporară a atribuţiilor, întrucât funcţia de preşedinte PSD poate fi ocupată doar în urma Congresului.

În şedinţă, Dragnea a câştigat lejer în faţa Rovanei Plumb funcţia de preşedinte interimar al PSD cu 65 de voturi, faţă de 18 câte primise Rovana Plumb. Victor Ponta a susţinut-o atunci pe Plumb.

Ales după reţeta lui Ceauşescu

Dragnea a fost singurul candidat la alegerile desfasurate cu ocazia Congresului PSD, după ce conducerea partidului a respins candidaturile lui Daniel Savu şi Şerban Nicolae, care ar fi vrut să intre în competiţie. Cei doi nu au îndeplinit condiţiile necesare.  

Cu o săptămână înainte de Congres, social-democraţii au ieşit la vot. Dragnea a vrut ca toţi cei 400.000 de membrii social-democraţi să voteze. Fiecare filială, de la sat până la organizațiile mari, au  organizat scrutin cu buletine de vot. Fostul președinte Ion Iliescu a criticat atunci modul în care PSD își va alege viitorul președinte, precizând că acest lucru îl încercase și Nicolae Ceaușescu.

„Sistemul acesta... Ceaușescu încercase cândva să facă un fel de recensământ național”, a afirmat Iliescu.

În replică, Dragnea a spunea că a constatat cu foarte mare satisfacție că membrii simpli de partid agreează acest sistem pentru că vor să-și voteze președintele, vor să decidă ei.

„Nu știu ce își dorea Ceaușescu, pentru că nu l-am cunoscut foarte bine și nu pot să mă pronunț”, a spus președintele interimar al PSD.

Congresul PSD din 18 octombrie l-a validat pe Dragnea în funcţia de preşedinte al PSD. Tot atunci au fost aleşi cei 14 vicepreşedinţi, dintre care patru sunt femei, iar Valeriu Zgonea a fost ales ca preşedinte executiv al PSD.




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro