Fără a fi intenţia mea aceea de a le face publicitate aş vrea să precizez din capul locului că am încredere în datele prezentate de sondajul INSCOP, măcar pentru că la alegerile europarlamentare a fost institutul care a oferit estimările cele mai apropiate de adevărul de la urne, potrivit sondajului publicat în luna mai. Sondajul a fost efectuat în perioada 1-6 iulie. Câteva scurte concluzii:

• Victor Ponta –politicianul - teflon. Eşecurile guvernării nu l-au atins şi continuă să stea bine în sondaje.  Mai mult chiar, în privinţa propunerilor de candidaţi ai partidelor politice, 62,9% dintre respondenţi îl preferă pe Victor Ponta ca prezidenţiabil al PSD, comparativ cu Mircea Geoană, care ar fi preferat de 37,1%. În mai, Victor Ponta era considerat cel mai potrivit candidat la prezidenţiale din partea PSD de 44,8% dintre respondenţi.
•  Aflat în fruntea PNL de 4 săptămâni (inclusiv perioada de interimat), intenţia de vot în cazul lui Klaus Iohannis a stagnat în raport cu luna mai. Astfel, în mai, într-o finală Ponta-Iohannis, 52% dintre respondenţi au afirmat că ar vota cu premierul şi 48% cu primarul Sibiului. În iulie, Ponta este votat de 53% dintre români şi Iohannis de 47%, în contextul unui sondaj cu o marjă de eroare de 3%.  Scorul este foarte strâns, în condiţiile în care etnicii maghiari( 1,5 milioane) l-ar putea prefera pe Iohannis şi pentru că în general, nu sunt mari simpatizanţi ai PSD, dar mai ales pentru că este minoritar.
•  MRU  se prăbuşeşte văzând cu ochii. Scorul de nici 3% obţinut la europarlamentare şi probabil, inconsecvenţa de care a dat dovadă l-au costat. În iulie, puşi să bifeze un nume dintr-o listă cu variante prestabilite, 10% l-au indicat pe Mihai Răzvan Ungureanu, în timp ce în mai, în aceleaşi condiţii, 17% l-au indicat pe fostul premier.
•  Rolul lui Călin Popescu Tăriceanu şi  a facţiunii sale nu trebuie subestimat în logica turului II. Deşi se află la mare distanţă de primii doi clasaţi, Tăriceanu prinde locul patru în privinţa intenţiei de vot cu 4,5%. Mai mult, el se clasează pe locul patru, în faţa lui MRU sau Antonescu, în privinţa percepţiei positive asupra candidaturii sale: 24% au răspuns Tăriceanu, comparativ cu MRU- 18% şi Antonescu-13%.
•  Klaus Iohannis se distanţează detaşat de ceilalţi candidaţi de pe Dreapta. Practic, este singurul care are cele mai mari şanse într-o finală cu Ponta. Datele vorbesc de la sine. Victor Ponta ar obţine 59% într-o finală cu Mihai Răzvan Ungureanu care ar atinge doar 42%. Crin Antonescu ar fi votat de 39% dintre respondenţi, iar 61% l-ar prefera pe Victor Ponta
•  Liberalii aşteaptă duminică seara rezultatele propriilor sondaje în ceea ce priveşte prezidenţiabilul partidului: Crin Antonescu sau Klaus Iohannis. Potrivit INSCOP, aşa cum am arătat mai sus, nu doar că Iohannis are mai multe şanse într-o finală cu Ponta comparativ cu Antonescu, dar 66 % dintre respondenţi îl preferă drept candidat din partea PNL pe Klaus Iohannis, în timp ce Crin Antonescu ar fi preferat de 34% .
• Românii vor un preşedinte care să fie un om politic experimentat (87%), de naţionalitate-etnie română(65%), independent de clasa politică(65%), un om tânăr (58%). Premierul Victor Ponta este un om tânăr şi este de etnie română, dar este incert dacă la cei 42 de ani chiar şi cu doi ani experienţă în funcţia de şef al Executivului este considerat un om politic experimentat. La prima vedere, Iohannis are în primul rând, handicapul că nu este de etnie română, dar şi faptul că nu are experienţa politicii de la nivel central, în ciuda experienţei sale în administraţia locală. Deşi lider al PNL, Iohannis nu este însă asimilat clasei politice aşa cum sunt colegii săi de cursă electorală pentru Cotroceni.