5 mituri despre partaj. Cum se împarte averea familiei, la final de căsnicie

Autor: | | 0 Comentarii | 2278 Vizualizari

În România, cam una din cinci căsnicii sfârșește prin divorț, arată statisticile, cauza principală a divorțurilor fiind infidelitatea conjugală. Deși cele mai multe divorțuri se finalizează prin acordul părților, la partaj, lucrurile se complică.

Titu Eugen Gheorghe, avocat cu experiență în gestionarea cazurilor de partaj, explică mai jos cinci mituri cu privire la „împărțirea” averii după divorț.

1. Bunurile de dinainte de cãsãtorie nu sunt împãrțite la partaj

Adevarat. Partenerii își pot păstra fără probleme bunurile și proprietățile pe care le dețineau înainte de a-și pune pirostriile.

„Bunurile de dinainte de căsătorie au regim de bunuri proprii ale fiecărui soț și nu vor fi împărțite la partaj, căsătoria neavând nicio influență asupra calității de bun propriu al acestora”, explică avocatul Titu Eugen Gheorghe.

2. Daca locuim în concubinaj, nu putem avea dreptul la anumite bunuri la despărțire.

Fals. Deși concubinajul nu are aceeași valoare legală precum căsătoria, asta nu înseamnă că bunurile cumpărate la comun nu se vor împărți între parteneri, dacă decid să se despartă. Important este să poată dovedi cota cu care au participat la achiziționarea respectivului bun. „Concubinajul nu creează o prezumție de comunitate legală ca în cazul căsătoriei. Astfel, fiecare concubin urmează să păstreze lucrurile pe care le-a cumpărat în mod individual. În cazul bunurilor cumpărate din fonduri comune ale acestora, urmează a se aprecia suma cu care a contribuit fiecare la achiziționarea respectivului bun. Partea care nu rămâne cu bunul respectiv în natură are un drept de creanță în cuantumul sumei cu care a contribuit”, declară avocatul.

3. Dupa cinci ani de căsnicie, averea soților devine comună

Fals. Zicala adesea vehiculată în popor nu este întotdeauna adevărată. În prezent, atunci când se căsătoresc, soții pot alege dintre mai multe convenții matrimoniale, care le permit fie să împartă toate bunurile în mod egal, fie ca bunurile să rămână celui care le-a achiziționat. „În momentul încheierii căsătoriei, soții pot alege unul dintre următoarele regimuri matrimoniale: regimul comunității legale, regimul comunității convenționale ori regimul separației de bunuri. Oricare dintre aceste bunuri poate fi modificat voluntar sau judiciar pe parcursul căsătoriei, numai la cererea soților. Astfel, acest mit este fals, întrucat regimul matrimonial nu se schimbă de drept după trecerea unei anumite perioade de timp”, adaugă avocatul Titu Eugen Gheorghe.

4. Într-un partaj, regula este ca soții să ia jumătate-jumătate

Adevărat. Regula este valabilă, în cazul în care cei doi soți nu au optat pentru o anumită convenție matrimonială. Chiar și așa, există unele cazuri când, și fără o convenție matrimonială care să stabilească în mod clar regimul bunurilor, regula poate fi încălcată, în instanță. „În situația în care soții, la momentul încheierii căsătoriei nu aleg un anumit regim matrimonial, se aplică regimul comunității legale, existând prezumția că soții au contribuit în mod egal la achiziționarea bunurilor, ulterior încheierii căsătoriei. Această prezumție de egalitate poate fi însă răsturnată, dacă se face dovada în instanță a faptului că unul dintre soți a contribuit cu o parte mai mare”, expică avocatul.

5. Bunurile sunt împărțite după valoarea cu care au fost cumpărate inițial

Fals. La momentul la care se solicită partajarea bunurilor, se realizează o evaluare a bunurilor de către un expert evaluator, care va ține cont de gradul de uzură  al bunurilor, precum și de prețul pieței, și va determina valoarea actualizată a acestora. „Nu are nicio relevanță valoarea cu care au fost achiziționate bunurile, decât pentru a determina procentul în care au participat soții la achiziționarea bunului”, conchide avocatul Titu Eugen Gheorghe.

Bărbații, mai infideli decât femeile

În total, 27.188 de cupluri au divorțat în România, în anul 2014, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică. Cele mai multe dintre acestea au fost prin acordul părților: 18.162 în total. Pe locul doi au fost divorțurile din vina soțului (3.332), iar din vina soției, au fost doar 994 de divorțuri. Cauza numarul 1 a divorțurilor a fost infidelitatea conjugală - 678 de divorțuri au declarat acest motiv, iar pe locul doi au fost cele din cauza violenței fizice: în total, 534 de cazuri.




Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...