PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Preşedinţie

DEZVĂLUIRE ÎN PREMIERĂ: Regimul Antonescu putea distruge parteneriatul strategic cu SUA

Autor: | | 625 Comentarii | 18099 Vizualizari
06-07base_si_barak_presidency
Statele Unite au fost extrem de deranjate de derapajul României de la regulile democratice şi au trecut la avertismente dure

Criza constituţională din România, marcată de un atac fără precedent asupra instituţiilor democratice, inclusiv asupra independenţei justiţiei, a provocat o serioasă îngrijorare la Washington. Executivul american a trimis la Bucureşti un emisar special, pe Philip Gordon, asistent al secretarului de stat şi şeful biroului pentru afaceri europene şi euroasiatice, care, potrivit unor surse diplomatice, i-a avertizat pe toţi politicienii cu care s-a întâlnit că România riscă parteneriatul strategic cu SUA. Potrivit acestor surse, Statele Unite ar fi putut merge până la denunţarea unilaterală a parteneriatului. Relaţia cu SUA nu este singura care s-a deteriorat urmare a acţiunilor în forţă ale USL împotriva instituţiilor statului. România a reuşit să declanşeze o discuţie în interiorul UE despre cum pot fi sancţionate statele care nu mai respectă principiile tratatului de la Copenhaga, iar cancelarul german Angela Merkel a ajuns duşmanul personal al lui Crin Antonescu. SUA încurajează coabitarea La întâlnirea pe care a avuto cu un grup de jurnalişti români, Gordon a dat un răspuns negativ atunci când a fost întrebat dacă parteneriatul este "în primejdie". El a nuanţat însă această negaţie, spunând că este dificil ca proiectele cuprinse în parteneraitul strategic să fie puse în practică dacă "sunt întrebări legate de legitimitatea procesului democratic" din România. "Vrem un parteneriat strategic cu un aliat NATO democratic, şi am făcut clar că dacă se ridică întrebări despre practicile şi valorile comune pe care se bazează parteneriatul este mai dificil de continuat", a arătat Gordon. La 13 august, când a avut loc întâlnirea emisarului american cu jurnaliştii români, acesta a făcut şi o remarcă legată de posibila coabitare dintre Băsescu şi guvernul Ponta. "L-am rugat şi pe el, aşa cum am rugat pe toată lumea, să respecte legea şi să extindă posibila cooperare pragmatică cu guvernul. Nimeni nu se aşteaptă ca rivalii politici să fie prieteni şi să formeze alianţe şi să facă, fericiţi, afaceri împreună, dar aşteptăm de la ei să lucreze împreună în interiorul structurilor constituţionale şi să lucreze împreună în interesul cetăţenilor şi al parteneriatului nostru", a spus Gordon. Remarcile sale au trecut neobservate, mai erau multe zile până la decizia Curţii Constituţionale. Vizita la Bucureşti a înaltului diplomat american nu a fost primită cu plăcere de liderii USL: "Sosirea intempestivă a subsecretarului de stat al SUA la Bucureşti şi opiniile exprimate cu acest prilej constituie un fapt regretabil", a comentat fostul preşedinte Ion Iliescu, în timp ce preşedintele interimar de la acel moment, Crin Antonescu, a spus că a fost "evident" că "oaspetele american venea cu nişte lucruri incorecte despre România". Băsistul Gitenstein Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a colectat, împreună cu cancelarul german Angela Merkel, cele mai multe atacuri din partea liderilor USL, în special a lui Crin Antonescu. "În spatele meu sunt 7,5 milioane de oameni. În spatele lui Băsescu sunt 900.000 şi ambasadorul SUA. Cu asta ne luptăm", a afirmat Antonescu. Această declaraţie a venit la scurt timp după ce Gordon spusese clar că Gitenstein vorbeşte în numele guvernului Obama. Liderii USL s-au confruntat însă cu ambasadorul american de la începutul procedurii de suspendare a lui Băsescu. "Dacă se face întrun mod care ar putea fi considerat manipulator sau prin încalcarea legii fundamentale sau prin nerespectarea unor reguli pentru că oamenii sunt nemulţumiţi de tot acest proces asta ar putea avea un efect foarte serios asupra modului în care sunteţi percepuţi de către organizaţiile internaţionale, de SUA, dar şi de către pieţele financiare care sunt importante pentru voi. Acest lucru va fi judecat de oameni din afara României într-un mod care nu va putea fi influenţat de români", declara, la 4 iulie, ambasadorul SUA. În acea perioadă a apărut şi o reacţie dură din partea doi congresmeni americani, Michael Turner şi Loretta Sanchez. "Situaţia politică actuală din România pune sub semnul întrebării angajamentul privind respectarea principiilor fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi separarea constituţională a puterilor în stat", se arată în scrisoarea pe care cei doi au transmis-o, la 25 iulie, secretarul de stat Hillary Clinton. Reacţia britanică, germană şi franceză Deşi, la începutul crizei, părea că ambasadorul SUA va fi singurul care critică derapajele democratice ale regimului USL, în scurt timp demersurile sale au început să fie sprijinite şi de către cele mai importante state din UE. La 17 iulie, a avut loc o vizităfulger la Bucureşti a şefului diplomaţiei britanice, William Hague. "Ministrul britanic a adăugat că, având în vedere perioada de instabilitate economică prin care traversează Europa, este cu atât mai important ca întreaga clasă politică să demonstreze în mod clar că litera legii este respectată", se arăta în comunicatul oficial de după vizită, postat pe site-ul ambasadei britanice. Vizita lui Hague a fost marcată de elemente anecdotice: Ponta a fost chemat la întâlnire pe aeroportul Otopeni şi a vrut să ţină în secret această discuţie, dar ambasada britanică a difuzat un comunicat, ceea ce a obligat şi executivul român să reacţioneze. La 9 iulie, Băsescu a fost sunat de cancelarul german Merkel. După această convorbire, partea germană a difuzat un comunicat în care se afirmă că "este inacceptabil ca într- o ţară a UE să fie lezate principiile de bază ale statului de drept". "Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29", a fost reacţia premierului Ponta. Şi ministerul francez de Externe şi-a exprimat, la începutul lunii iulie, dorinţa ca executivul de la Bucureşti să respecte "valorile democratice şi statul de drept". Partea română a încercat să minimalizeze aceste critici, spunând că purtătorul de cuvânt al diplomaţiei franceze a răspuns unei întrebări. Crin Antonescu şi Ion Iliescu au primit cu iritare criticile venite de la Washington, suspectat că l-ar sprijini pe Traian Băsescu "Nimeni nu se aşteaptă ca rivalii politici să fi e prieteni (...) , dar aşteptăm de la ei să conlucreze". PHILIP GORDON, diplomat american Declaraţia: "Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI" La 13 septembrie 2011, preşedintele Traian Băsescu a făcut o vizită aparent intempestivă în capitala Statelor Unite ale Americii. Presa din România a fost extrem de critică, arătând că nu este cunoscut programul deplasării şi nici dacă preşedintele SUA, Barack Obama, se va întâlni cu omologul său din România. Până la urmă, Obama şi Băsescu au avut o discuţie de o jumătate de oră. Urmare a acestei convorbiri, a fost adoptată "Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic România-SUA". În declaraţie erau identificate 10 domenii de "cooperare întărită" între cele două ţări. Primul domeniu era cel al sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, "recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a SUA". Alte domenii cuprindeau combaterea terorismului, căutarea de soluţii pentru conflictele îngheţate, "educaţia, cercetarea şi contactele interumane", comerţul şi investiţiile, securitatea energetică, dar şi "democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic". În document se face referire la studierea resurselor neconvenţionale de energie, "inclusiv gazul de şist". Declaraţia anunţa faptul că preşedintele Obama "a andosat" legislaţia care urma să reformeze modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver. "Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv", se arată în declaraţia comună. Parteneriatul strategic între România şi SUA a fost însă lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui S.U.A., Bill Clinton. Uniunea Europeană ar fi vrut să ne suspende Mai multe publicaţii importante, printre care Financial Times şi FAZ, au scris că România trebuie pedepsită Prestigioasa publicaţie britanică Financial Times (FT) a arătat, recent, că UE ar trebui să ia măsuri împotriva statelor din Europa de Est în care se extind practicile nedemocratice. Statele membre UE trebuie să fie pregătite să folosească sancţiunile disponibile, aşa cum ar fi suspendarea dreptului de vot al unei ţări, mai degrabă decât să considere aceasta drept o opţiune "nucleară" cu care doar să ameninţe, nu să o şi aplice. Alte instrumente ar putea, de asemenea, să fie luate în considerare, se afirmă în editorialul publicat de cotidianul britanic la începutul acestei săptămâni. FT oferea mai multe exemple de derapaje din state sud-estice, printre care măsura limitării atribuţiilor Curţii Consti tu ţionale din România. Alături de ţara noastră, pe lista FT se mai aflau Ungaria şi Serbia. Articolul din FT, precum şi altele asemănătoare, reflectă intenţiile unor oficiali europeni. Nemulţumirea Berlinului Unul dintre primii care au invocat posibilitatea sancţionării României a fost şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, într-o declaraţie pentru Frankfurter Allgemeine Sontagszeitung (FAS). "Principiile de bază ale democraţiei, domnia legii şi separaţia constituţională a puterilor" în stat nu trebuie să fie negociabile, iar Guvernul federal german "nu va ignora" evenimente ca cele din România, a avertizat Westerwelle. El a invocat posibilitatea introducerii unor noi instrumente la nivel european împotriva unor încălcări viitoare ale valorilor europene. "Avem nevoie de mecanisme care să ne permită să răspundem rapid şi împreună atunci când un stat partener din cadrul UE eşuează în mod grav în respectarea literei şi spiritului valorilor comunităţii europene", a declarat Westerwelle, apreciind că "metodele disponibile în acest caz sunt greoaie". El a arătat că actualul mecanism de sancţionare are prea multe obstacole juridice şi practic nu poate fi aplicat. Şi alţi politicieni germani, printre care eurodeputatul creştindemocrat Markus Ferber, au afirmat, la începutul lui iulie, că România şi-ar putea pierde dreptul de vot în Consiliul European. Presiune de la Bruxelles În a doua decadă a lunii iulie, Comisia Europeană a început să ceară imperativ guvernării USL să respecte regulile democratice în perioada conflictului cu Traian Băsescu. Momentul de vârf a presiunii europene a fost scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care erau exprimate 11 cerinţe care trebuiau îndeplinite în perioada suspendării lui Băsescu. Sub această presiune, Parlamentul României a acceptat ca referendumul de demitere să fie valabil doar dacă la vot se prezentau mai mult de 50% din cetăţenii cu drept de vot, iar preşedintele interimar, Crin Antonescu, a promulgat aceste modificări. Alte puncte din scrisoarea lui Barroso au fost uitate, în timp, iar USL a vrut chiar să-l schimbe din funcţie pe procurorul general, în pofida recomandării clare a Comisiei Europene. În plus, România a fost criticată dur în ultimul raport privind situaţia pe justiţie, iar discuţiile despre primirea în spaţiul Schengen par a fi îngheţate. Şi absorbţia fondurilor bate pasul pe loc: la 17 august cheltuisem 9,69% din banii alocaţi de Bruxelles. "Avem nevoie de mecanisme când un stat din UE eşuează în respectarea valorilor europene." GUIDO WETERWELLE, ministru german de Externe CITIŢI ŞI:
  • Antonescu o mai jigneşte o dată pe Angela Merkel. Vorbele de gang ale preşedintelui interimar
  • Antonescu îl pune la punct pe Barroso. "Să fii ditamai preşedinte de Comisie Europeană şi din vacanţă de undeva să-i mai trimiţi o scrisoare domnului Ponta"
  • Crin Antonescu, în război cu americanii
  • Statele Unite, cu ochii pe Romania
  • Gordon: SUA susţine cele 11 puncte exprimate de CE
  • Gordon i-a spus lui Ponta că este preocupat de decizia CCR în cazul referendumului
  • Philip Gordon: Îngrijorările Departamentului de Stat sunt legate de suspiciunea că la referendum au avut loc fraude de amploare
  • Philip Gordon, adjunctul lui Hillary Clinton l-a vizitat mai întâi pe Traian Băsescu


Tag-uri: SUA, relatii externe, crin antonescu, Mark Gitenstein
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului DEZVĂLUIRE ÎN PREMIERĂ: Regimul Antonescu putea distruge parteneriatul strategic cu SUA .




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii