PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Fapt divers

A MURIT EMIL BOBU. Singurul INTERVIU VIDEO al demnitarului comunist: Nu înţeleg nici acum condiţiile concrete ale inculpării

Autor: | | 99 Comentarii | 8750 Vizualizari
14-07/bobu-1977-465x390
Emil Bobu a murit, la vârsta de 87 de ani, în urma unui atac cerebral. Decesul a avut loc la Spitalul Universitar din Bucureşti. Emil Bobu s-a născut în 22 februarie 1927, în localitatea Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani, într-o familie săracă de ţărani. La vârsta majoratului, în noiembrie 1945, s-a înscris în Partidul Comunist Român, având meseria de strungar. Comuniştii i-au oferit prima funcţie importantă: procuror al poporului. În 1989 a fugit de pe Comitetul Central în elicopterul cu Nicolae şi Elena Ceauşescu. După 1990 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, dar ulterior i s-a schimbat pedeapsa în 10 ani de detenţie. A executat 7 ani şi apoi a fost eliberat. Până la moarte a trăit în anonimat, fără a avea vreo ieşire publică. Singurul interviu video a fost acordat în 1992.

Comentariu evz.ro: România, între comunistul naiv Bobu, criminalul Iliescu şi securistul Voiculescu

De aici a urmat o ascensiune constantă în structurile statului şi ale partidului. Acesta a ajuns membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi apoi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Bobu a ocupat şi funcţia de președinte al Sfatului Popular Regional Suceava. În anul 1961 Emil Bobu a ajuns membru în Marea Adunare Naţională.

În structurile guvernamentale comuniste, sub Nicolae Ceauşescu, Bobu a fost numit consilier a dictatorului în 1972.  După numai în an, Emil Bobu a ajuns ministru de Interne (1973), funcţie pe care a ocupat-o până în 1975.

Din anul 1980 a ocupat funcţia de vice prim-ministru până în 1982.

Ulterior a fost numit secretar cu probleme organizatorice al Comitetului Central al PCR. Soţia lui Emil Bobu, Maria, a ocupat funcţia de Ministru al Justiţiei în perioada 1987 - 1989. Maria Bobu (foto jos) a murit acum câteva luni.

Principalele funcţii deţinute de Emil Bobu:

  • Consilierul lui Nicolae Ceaușescu: 1972 – 1973
  • Ministru de Interne: 1973 – 1975
  • Viepreședinte al Consiliului de Stat: 1975 – 1979
  • Viceprim-ministru al Guvernulu: 1980 – 1982
  • Secretar al CC al PCR: 1982 – 1989 (al doilea om în stat, în ierarhia comunista)

Istoricii care au relatat aspecte din viaţa lui Nicolae Ceauşescu l-au caracterizat pe Bobu ca fiind foarte apropiat de soţia dictatorului, Elena Ceauşescu. De asemenea, relatările care descriu apropierea acestuia de cuplul dictatorial vorbesc despre faptul că Bobu era atât de servil lui Nicolae Ceauşescu încât obişnuia să-l aprobe pe dictator înainte ca aceasta să-şi termine frazele. 

Implicarea în crimele comise la Timişoara, împotriva manifestanţilor care protestau, în decembrie 1989, împotriva comunismului

În timpul Revoluţiei de la Timişoara, Emil Bobu s-a deplasat la faţa locului în 20 decembrie 1989, în timpul represiunii sângeroase de pe străzile oraşului. Conform datelor existente la Asociaţia Memorialul Revoluţiei, au fost identificaţi 105 morţi în urma acestor evenimente şi sute de manifestanţi s-au ales cu răni grave.

În 20 decembrie 1989 timişorenii au intrat în grevă generală, după ce Armata a ucis zeci de manifestanţi pe străzile oraşului. Oamenii nu ştiau numărul victimelor şi multe familii ale celor morţi nu puteau să afle nimic despre soarta rudelor lor. Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu au venit la Timişoara, dar au fost blocaţi în sediul comitetului judeţean de partid. Manifestanţii cereau plecarea lui Ceauşescu, desfiinţarea regimului comunist şi pedpsirea celor care au comandat crimele comise în zilele anterioare. În aceeaşi zi Timişoara s-a declarat ”oraş liber de comunism”.

Abia în 21 decembrie, la 4 dimineaţa, au reuşit Bobu şi Dăscălescu să plece din clădirea asaltată de manifestanţi cu o seară înainte.După plecarea lor urmau să mai moară 22 de timişoreni din rândul manifestanţilor. 

Cotidianul ”Renaşterea Bănăţeană” a publicat în 1990 un articol ”Timişoara trebuia rasă” referitor la vizita lui Emil Bobu şi a lui Constantin Dăscălescu (prim-ministru) la Timişoara, în 20 decembrie 1989. După publicarea acestui articol, comandantul Aeroportului Timişoara, inginerul Marian Leş , a transims un ”drept la replică” în care a descris în detaliu această vizită. Textul este reprodus pe un site dedicat Revoluţiei de la Timişoara, realizat de revoluţionarul Marius Mioc.

VIDEO. 20 decembrie 1989. Timşoara a intrat în grevă generală, 100.000 de oameni s-au adunat în centrul oraşului şi au proclamat capitala Banatului ”primul oraş liber de comunism”

Din partea aeroportului civil internaţional Timişoara

Referitor la articolul”Timişoara trebuia rasă!” apărut în ziarul “Renaşterea Bănăţeană” nr. 7, din 11 ianuarie 1990, dorim să aducem unele precizări:

Cei doi “acoliţi” ai epocii ceauşiste, Constantin Dăscălescu şi Emil Bobu au sosit în oraşul martir Timişoara pe calea aerului cu un aparat al companiei TAROM de tip BAC 1-11 seria 400 indicativ YR-BCF cu aterizare în data de 20 decembrie 1989, ora 12,36 LT [timp local]

La aeroport au fost aşteptaţi de două maşini, tip ARO, culoare albă şi au fost conduşi “direct” la Consiliul Judeţean Timiş sub protecţia unui DAC, “ticsit” cu militari înarmaţi şi purtînd căşti de protecţie.

VIDEO: Imagini din 20 decrmbrie 1989, de la Timişoara, din faţa clădirii Consiliului Judeţean, unde se aflau Bobu şi Dăscălescu

Cei doi “acoliţi” au reuşit să “fugă” de la Consiliul judeţean Timiş, în dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989.

Derularea evenimentelor prezentate cronologic este următoarea:

La orele 04,16 s-a transmis de la dispeceratul MI (plutonier Roşca) mesaj de deschidere a “salonului prezidenţial”, fără a se preciza în clar cine anume va pleca.

La orele 04,32 fostul prim-ministru Constantin Dăscălescu împreună cu secretarul Emil Bobu au sosit pe aeroport cu două maşini tip ARO, culoare albă, plus un DAC pentru “protecţie” însoţiţi de: general Nuţă Constantin, procurorul Diaconescu şi colonelul Ion Deheleanu.

Efectiv la scara avionului cele “două persoane” au fost conduse de: generalul Nuţă Constantin şi plutonierul adjutant Radu Dumitru, ultimul “reţinut” la Inspectoratul MI, fiind singurul în măsură să spună cu adevărat care au fost ultimele cuvinte ale lui Constantin Dăscălescu la decolarea de pe Aeroportul Timişoara.

Menţionez că aparatul a fost pus la dispoziţie “permanent” fostului prim-ministru al guvernului şi a decolat de pe Aeroportul din Timişoara la ora 04,35, pe timp total neprielnic unei aterizări pe aeroportul Bucureşti – Otopeni (care era închis meteo). De altfel, aterizarea s-a produs pe aeroportul M. Kogălniceanu din Constanţa, la ora 05,28 LT [timp local] de unde a fost transportat împreună cu Emil Bobu la Bucureşti, cu maşina primului secretar al Comitetului judeţean Constanţa.

Traian Orban, preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei: E un criminal al Revoluţiei

Rudele celor ucişi şi răniţi în timpul Revoluţiei de la Timişoara în consideră pe Emil Bobu unul dintre criminalii responsabili de morţii provocaţi în timpul operaţiunilor militare represive comendate de Nicolae Ceauşescu.

”Eu consider că într-un proces judiciar al comunismului, care trebuia iniţiat atunci, imediat, întregul comitet politic executiv al PCR trebuia să fie acuzat. Toţi membrii comitetului politic au fost de acord cu Ceausescu, să suprimată revoluţia cu armament şi muniţie de război. Ei, şi Bobu era în grupul acesta, l-au rugat pe Ceauşescu să rămână, când acesta a lansat ideea unei demisii. Aui susţinut represiunea militară. Emil Bobu este unul dintre cminalii revoluţiei de la Timişoara, aşa trebuie să rămână în istorie. Este bine că a fost condamnat şi la şapte ani, dar alţii au scapat. I s-a schimbat încadrarea în 1990, sub Ion Iliescu, pentru că sistemul jutiţiei din 1990, construit în comunism, l-a protejat în final. Pentru asta a luat în final o pedeapsă mai mică”, a declarat Traian Orban, pentru EVZ.

A fugit cu elicopterul lui Ceauşescu

La căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu, Emil Bobu a fost alături de şeful statului comunist. În 22 decembrie 1989, Bobu s-a urcat, alături de Manea Mănescu, în elicopterul care a decolat de pe Comitetul Central cu Nicolae şi Elena Ceauşescu la bord. 

Alături de soţii Ceauşescu şi de aghiotanţii acestora, în elicopter mai fuseseră înghesuiţi Manea Mănescu şi Emil Bobu. După ce au ajuns la Snagov, cei patru tovarăşi s-au despărţit. Ceauşeştii şi-au continuat zborul spre Targovişte, unde aflaseră că e “linişte”, iar Mănescu şi Bobu au luat şi ei un ARO şi s-au îndreptat în aceeaşi direcţie. Au fost capturaţi la Găeşti. Mănescu a fost predat la poliţie, iar Bobu a fost dus la o unitate militară din Deveselu. Acesta spune că revoluţionarii, printre care se afla şi un anume Boştinaru (actual europarlamentar), l-au jefuit luîndu-i ceasul şi 6000 de lei”, consemnează istoricul Lavinia Betea, pasaj citat într-un material mai amplu, prezentat pe un site dedicat vieţii dictatorului comunist.

Condamnat pe viaţă, a executat numai 7 ani

Emil Bobu a fost pus sub acuzare în ianuarie 1990, pentru comiterea infracţiunii de genocid. Bobu a făcut parte din lotul Manea Mănescu, Tudor Postelnicu şi Ion Dincă. A fost condamnat la închisoare pe viaţă însă ulterior pedeapsa s-a comutat la 10 ani de detenţie. Sentinţa pe viaţă a fost pronunţată de Tribunalul Militar în 2 februarie 1990.
 

În 26 aprilie 1990 Curtea Supremă de Justiţie i-a schimbat încadrarea din  genocid în complicitate la omor deosebit de grav şi a redus pedeapsa la 10 ani. După ce a executat 7 ani de detenţie a fost eliberat condiţionat, pe motive medicale. La sfârşitul anului 1992, Emil Bobu a acceptat să fie filmat şi să acorde un interviu, difuzat apoi de Realitatea TV.

Acesta a spus că nu pricepe de ce a fost acuzat şi trimis la închisoare.

Aprilie 2012: ”Nu vreau să vorbesc nimic despre politică. Sunt prea sătul, credeţi-mă, mi-a ajuns!”

Până în 2012 a trăit în anonimat, fără nicio intervenţie publică. În aprilie 2012 reporterii cotidianului Libertatea (sursa foto) l-au găsit şi au încercat să realizeze un interviu cu el.

Libertatea: Ce faceţi, domnule Bobu?
Emil Bobu: Ce să fac, bine, merg la cumpărături.

Cum staţi cu sănătatea?
Sunt bine, mă simt foarte bine. Ies mereu să-mi cumpăr pâine, lapte... După care mă întorc să mai stau puţin prin parc. Îmi face bine aerul curat.

Vecinii spun că sunteţi darnic cu cei care vă mai cer câte un ban...
(Râde)... Nu am eu foarte mulţi bani, dar le dau câţiva firfirei. Sunt oameni amărâţi, care vin şi cerşesc. Trebuie să le dai...

E diferenţă între lumea politică de acum şi cea de pe vremea dumneavoastră?
Nu vreau să vorbesc nimic despre politică. Sunt prea sătul, credeţi-mă, mi-a ajuns!

Citiţi aici alte detalii interesante oferite de reporterii Libertatea

 

Decembrie 1992: ”Nu înţeleg nici până acum condiţiile concrete ale inculpării noastre”

Emil Bobu: Eu as dori sa va multumesc in primul rand ca ati venit cu ganduri curate sa ne incadrati si pe noi in randul cetatenilor patriei care, sigur, fiecare unde se gaseste, pe strada sau in alte parti, este intrebat acum, cand se sfarseste un an si incepe un an nou: “Cu ce ganduri?” Satisfactia este mai mare pentru cei care sunt afara. Pentru noi e o situatie dezastruoasa, dupa cum o cunoasteti, de cand am fost arestati si condamnati.

FOTO: Emil Bobu a acordat singurul interviu video în decembrie 1992. Captură foto. Click pe imagine pentru a vedea interviul VIDEO integral, în contextul online original


Emil Bobu: Eu as dori de asemenea, stiu ca am citit in ziarul la care lucrati dvs, ca faceti eforturi de-a prezenta cat mai veridic realitatile din tara noastra. Si va spun lucrul asta pentru ca, personal, am citit cu multa satisfactie anuntul pe care l-ati facut in ziar,referitor la recursul extraordinar pe care l-a promovat procurorul general la, Curtea Suprema de Justitie, in legatura cu schimbarea calificarii noastre din genocid in complicitate la omor deosebit de grav.

VIDEO. Implicarea lui Emil Bobu în crimele comise la Timişoara

Emil Bobu: Dar de ce am apreciat foarte mult? Pentru ca nu ati dat o stire lapidara ca s-a promovat un recurs extraordinar si ca urmeaza Curtea Suprema sa-si spuna verdictul, ci pentru faptul ca ati mai adaugat un lucru foarte important: s-au aflat complicii şi suntem foarte curioşi să aflăm care sunt autorii... . Asta este foarte important pentru poporul nostru. Este însetat de dreptate, de adevăr şi desigur este foarte bine să afle din ziare acest lucru. Noi ne dăm seama că este un proces deosebit, şi, desigur, i s-a făcut multă publicitate, de aceea eu am vrut să vă remarc acest lucru.

Emil Bobu în 1974Emil Bobu (foto din 1974): Sigur, pentru noi, ce pot să vă spun, este foarte greu ca să ne facem acuma o părere prea clară asupra perspectivelor, noi asteptăm şi verdictul pe care o să ni-l dea CSJ pe 25 ianuarie, anul viitor (n.r. 1993). Pentru mine şi pentru cei implicaţi, cea mai mare grijă pe care o avem este ca această Curte Supremă de Justiţie, care sigur îşi are încorporate acolo minţile luminate ale justiţiei româneşti, aşa cum este şi firesc să dea un verdict cât mai drept şi pentru a face şi pe această cale dovada militării pe linia unui stat de drept şi a unei întronări realmente a puterilor legislative ale statului.

Emil Bobu: Vă rog să transmiteţi lucrătorilor care sunt în redacţia dumneavoastră cele mai bune urări şi, cum spun românii, ,,un an fericit” dumneavoastră, famililor dumneavoastră şi celor dragi. Să puteţi să aveţi satisfacţia în anul care vine să oglindiţi în paginile ziarului cât mai multe realizări ale poporului nostru. Să avem satisfacţia să constatăm o reală relansare a economiei naţionale, o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Vom fi cu toţii fericiţi când vom constata acest lucru, şi urez aceasta întregului personal al ziarului dumneavoastră.

Emil Bobu: Vreau să vă marturisesc că nu înţeleg nici până acum condiţiile concrete ale inculpării noastre. Este foarte greu de înţeles pentru că nu este nevoie să fii jurist, deşi eu am avut satisfacţia să absolv o facultate de drept, dar trebuie să vă spun că unele dintre hotărârile acestea m-au dezorientat, m-au derutat pentru că eu ştiu, totuşi că sunt aici nişte principii foarte clare şi foarte precise în legătură cu vinovăţia, inculparea şi condamnarea cuiva.

VIDEO: Discursul în care Nicolae Ceauşescu vorbeşte despre Revoluţia de la Timişoara.

 


Tag-uri: emil bobu, emil bobu a murit, a murit emil bobu, nicolae ceausescu, elena ceausescu, revolutia din 1989, comunism, epoca de aur, securitate, felix, ion iliescu, procesul comunismului, dan voiculescu, crescent
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului A MURIT EMIL BOBU. Singurul INTERVIU VIDEO al demnitarului comunist: Nu înţeleg nici acum condiţiile concrete ale inculpării.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii