Academicianul Eugen Simion. „Limba română este lăsată de izbelişte, în seama străzii şi a imaginaţiei internauţilor”

Academicianul Eugen Simion. „Limba română este lăsată de izbelişte, în seama străzii şi a imaginaţiei internauţilor”

Ieri, cu prilejul Zilei Internaționale a Limbii Materne, academicianul Eugen Simion a tras un semnal de alarmă cu privire la „tendințele” peisajului nostru cultural

Analiza reputatului critic literar și scriitor Eugen Simion este pe cât de dură, pe atât de ancorată în realitate: „Aflu că azi (n.r. – ieri) este ziua limbii materne. A semnalat, oare, media românească acest eveniment? N-am remarcat. Ea se ocupă de politică, nu de cultură. De câte ori am încercat să vorbesc cu cineva (cineva din domeniul televiziunii) despre acest subiect, mi-a răspuns prompt (încheind astfel discuţia) că, pentru a fi rentabil, un post de televiziune trebuie să aibă audienţă. Cultura nu face audienţă, aşa că să ne vedem de treabă. Şi ne vedem, nu avem încotro. TVR 1, care ar trebui să aibă o altă politică faţă de cultură, stă şi ea, de multe decenii, în expectativă. A desfiinţat emisiunile culturale şi discută altceva. Dumnezeu ştie ce şi cu ce efecte. Am văzut într-o seară o ceată de intelectuali telegenici care, vorbind de nevoile şi întruchipările actuale ale patriei noastre, se prăpădeau de voie bună şi de râs. O veritabilă petrecere cu vorbe...”.

Comparația care ne strivește: România-Franța

În continuare, tonul ironic-amar al academicianului se înăsprește: „Ar trebui ca limba română, element esenţial în determinarea identităţii unei naţiuni, să fie, totuşi, în atenţia mediei româneşti. Francezii, să ne reamintim, au o instituţie specială care veghează asupra limbii lor, o instituţie coordonată de gramarienii lor învăţaţi şi perseverenţi. Academia Franceză selectează încă, după aproape 400 de ani de la fondarea ei, cuvintele ce aşteaptă să intre în limbă. Au loc anual concursuri de ortografie cu participanţi din toate zonele francofoniei şi posturile de televiziune nu ezită să le prezinte cu fast. Limba română nu beneficiază, din nefericire, de un interes asemănător. Ea este lăsată de izbelişte, în seama străzii şi a imaginaţiei internauţilor. Romgleza tinde, dacă nu a venit deja, la putere. Se vorbeşte tot mai des romgleza şi dialectul periferiei urbane”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sforăirile politicianismului și cultura naţională

Eugen Simion n-a ratat ocazia de a-i „urechea” pe contestatarii unei inițiative oneste a Academiei Române: „Cine nu-i atent cu limba lui literară riscă s-o urâţească în asemenea chip încât, într-o zi, să se lepede de ea. Iată de ce în Apelul Academiei Române, semnat de 104 membri ai Academiei Române, se cere ca instituţiile statului de drept să fie atente faţă de valorile spirituale ale naţiunii noastre. Limba ocupă, repet, un rol esenţial în afirmarea identităţii noastre culturale. Este ceea ce n-au înţeles sau nu vor să înţeleagă cei care s-au repezit, zilele acestea, să conteste – ca să nu zic să injurieze în limbajul lui Pirgu (personajul lui Mateiu Caragiale din Craii de Curtea Veche) – acest apel, care nu are nimic de-a face cu sforăirile politicianismului actual. Are însă de-a face, în mod cert, cu politica culturii naţionale”.