Ce-ar fi dacă, într-o zi, în loc să te duci la piață să-ți iei cartofi sau roșii, pe bani, a-i lua liftul până pe acoperiș și ți le-ai culege singur? Se poate, deja!
Când te gândești la cultivarea cartofilor, salatei verzi, roșiilor, porumbului, floarei-soarelui, castraveților, ardeilor sau a te miri ce legume, zarzavaturi sau cereale, te gândești, automat, la o miriște sau la o grădină îngrijită de legumicultori 
de la câmpie, nicidecum la niște bucureșteni cumpătați, care n-au altceva de făcut decât să-și pună pătrunjelul și leușteanul în ghivece, pe balcon. Nu la asta s-a gândit Cosmina Simiean- Nicolescu, tânăra șefă a Direcției de Asistență Socială a Municipiului București. Cu resurse proprii și din donații, fără să implice nicidecum banii bugetari, Cosmina a reușit să creeze, chiar pe acoperișul sediului unde lucrează, din Vitan, o veritabilă grădină suspendată, după modelul celor din marile capitale ale lumii. Modestă, fata aproape că se scuză: „Nu am făcut-o pentru uzul nostru. Au mâncat de aici copiii de la o creșă din subordinea noastră!”. E dezamăgită, doar, că roșiile i-au ieșit cam apoase.
Castraveți, ardei, roșii și limba mielului
În toate țările civilizate se practică acest gen de grădini urbane comunitare. La noi, au fost concepute într-un document al Primăriei Municipiului București, făcut după o consultare a „societății civile”. „Este vorba, în general, despre cum credem noi, cei de azi, că va trebui să arate Capitala în 2035!”, se entuziasmează șefa Asistenței Sociale peste tot Bucureștiul. Primele răsaduri le-a pus, în februarie, în sala de ședințe de lângă biroul său, de la etajul patru, de pe strada Foișorului, aproape de Poșta Vitan, împreună cu voluntarii de la ONG-ul „România în tranziție”. „Am pus și castraveți, ardei, limba mielului, o grămadă, chiar și pepeni... Arată ca o seră! Au fost udate, mângâiate și bibilite de toți angajații”, se îmbujorează femeia, care precizează că toate răsadurile au fost aduse numai de voluntari: „Care, ce și cât a vrut!”. „Am avut 58 de specii, dar ardeii i-am pierdut după vijeliile din mai!”, oftează, ca după copiii săi, sufletista de la DASMB.
Ne puteți urmări și pe Google News
Amendă de la Poliția Comunitară a lui Negoiță
Ca la orice început, au făcut și greșeli. „A scos răsadurile pe acoperiș prea devreme! Nopțile erau reci și, în combinație cu furtunile din mai, ne-au distrus trei sferturi din recoltă! Da’ am refăcut-o iar, din donații”, povestește Cosmina. Distracția mare a fost când cineva le-a donat trei metri cubi de pământ vegetal. Praactic, aproape un camion! „Până să-l suim pe acoperiș a durat patru zile, că am făcut- o noi împreună cu niște oameni ai străzii din centrele noastre de asistență socială. Culmea e că, în a treia zi, am luat o amendă de 5.000 de lei de la Poliția Locală a Sectorului 3, pentru că mai aveam pământ în fața garajului nostru! Aceeași poliție care nu face nimic când vecinii noștri de vizavi își spală covoarele în mijlocul străzii, ascultă manele și fac grătare pe trotuar, în fața caselor!”, răbufnește directoarea Cosmina Simiean. Au făcut chetă și au plătit-o amenda din salariile lor.
Fără ierbicide și fertilizatori
Grădina de pe acoperiș se încadrează în așa-numita „permacultură”. „Adică, este un soi de agricultură permanentă, sustenabilă, care imită ecosistemul natural!”, explică, doct, asistenta socială. În agricultura intensivă se practică mono-cultura, ceea ce aduce cu sine și dăunători specifici și necesitatea erbicizării și fertilizării solului. „Noi n-avem nevoie de ierbicide pentru că, spre exemplu, gândacul de Colorado – al cartofului – este anihilat de o <>… Pentru roșii, aceasta este busuiocul!”, explică grădinăreasa de ocazie.
Acum, în august, grădinarii de la DGASMB se pot lăuda cu o „recoltă” de: 8 kg de roșii, 2 kg de castraveți, 28 de căpățâni de salată verde iceberg, 30 de cepe și încă alte câteva zarzavaturi. „Am făcut din ele un lighean mare de salată de vară, care a ajuns pe masa copilașilor de la o creșă de-a noastră! A ieșit OK, da’ roșiile au fost cam apoase, de la ploi....”, se laudă Cosmina Simiean-Nicolescu.
Pentru o „grădină suspendată” trebuie acordul proiectantului
„Grădinăritul este mai ieftin ca o terapie și, în plus, mănânci și roșii!”, citează Cosmina Simiean, cu umor, un motto al grădinăritului. Fata este anticipativă: „Pe termen lung, serviciile sociale și oamenii, în general, trebuie să găsească soluții proprii de asigurare a hranei și a propriului spațiu verde. Mai ales că are un efect benefic asupra aerului din marile orașe!”, vorbește doamna Cosmina ca din carte. Dar inamicul pândește din aer. Păsările i-au cam ciugulit recolta! Nu se supără: „E dreptul lor! Noi luăm cât avem nevoie și lăsăm și naturii!”. Dacă cineva vrea să-și amenajeze pe acoperișul blocului său din Crângași sau Obor, spre exemplu, o astfel de grădină trebuie să știe că nu toate clădirile se pretează la așa ceva. „Trebuie obținut acordul scris al proiectantului și al inginerului structurist! Dar nu și al primăriei! Dar este necesar acordul asociației de proprietari sau de locatari, după caz!”, te lămurește inimoasa asistentă socială.
Recomandările noastre
