RAPOARTE CNSAS. Sute de colaboratori ai Securității, infiltrați printre revoluționari: “Spre Televiziune se înaintează cu 2.000 de terorişti. Ajutaţi-ne!”

Costin Țugui în Studiol 4 al TVR Libere
Autor: | | 40 Comentarii | 12820 Vizualizari

Potrivit rapoartelor de activitate ale CNSAS, sute de dosare ale revoluţionarilor au fost trimise în instanţă pentru a se stabili calitatea de colaborator/lucrător al fostei Securităţi. Asta în condițiile în care în ultimii 25 de ani s-a profitat însă din plin de pe urma beneficiilor conferite de certificatul de revoluţionar.

Cercetătorii CNSAS au verificat, în 2013, 6.067 persoane, dintre care 4.906 de persoane care aveau titlul de revoluționar. În cazul a 47 de persoane, instituția a decoperit că ar fi colaborat cu Securitatea și a cerut instanței constatarea acestui lucru.

Potrivit raportului CNSAS din 2012, instituția ceruse în perioada 2008-2012, constatarea calității de colaborator/lucrător a 265 de persoane care aveau titlul de revoluționar.

2009- 2010: 214 colaboratori

Potrivit unei statistici, la CNSAS a deconspirat, în 2010, 28 de români cu certificate de revoluţionar ca fiind foşti colaboratori sau chiar ofiţeri de Securitate. Conform unor date prezentate de gandul.info, din 2008 şi până la sfârşitul lui 2010, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a trimis în instanţele de judecată 186 de dosare ale unor revoluţionari acuzaţi că ar fi fost colaboratori sau chiar lucrători ai Securităţii. O parte din aceștia erau membri ai unor asociații de revoluționari.

Cazul “Revoluționarului 001”

Sesizarea instanței de judecată, privind constatarea calității de colaborator/lucrător a Securității, poate fi admisă sau respinsă. În cazul în care nota de constatare a CNSAS este admisă, revoluționarul îți pierde toate drepturile de care beneficiau în baza Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria. Revoluţiei române din decembrie 1989. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de revoluționari, pentru care CNSAS a cerut constatarea calității de colaborator al Securității este cel al lui Costin Ţugui, cel care susține că este “Revoluționarul 001”. La 22 decembrie 1989, el anunţa sosirea a 2.000 de terorişti la TVR.

Țugui a câștigat în final procesul cu CNSAS, chiar dacă prima instanță a decise că a fost colaborator, și are în continuare titlul de revoluționar.

  • Pe 23 februarie 2011, Curtea de Apel București: “Constată existenţa calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.”
  • Pe 22 februraie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție : “Admite recursul formulat împotriva sentinţei 1368/23.02.2011 -CAB. Modifică, în parte hotărârea atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de CNSAS privind constatarea calităţii de colaborator al Secutităţii a reclamantului. Irevocabilă”

Ce spunea CNSAS

CNSAS l-a acuzat pe Costin Ţugui (70 de ani) că a semnat 22 de note informative, în perioada 21 septembrie - 5 octombrie 1979, sub numele de cod „Denis". El a spus, ]n 2011, însă că n-a semnat doar 22 de note informative, ci 79, dar are şi o explicaţie: „Am fost obligat de securişti să copiez notele lor şi să le semnez!" Notele conţineau caracterizări ale colegilor de serviciu. Potrivit rapoartelor securiştilor, viitorul revoluţionar a semnat un angajament de colaborare şi a primit pseudonimul „Denis".

  • Ţugui a fost racolat pentru supravegherea informativă în cadrul Centralei Cimentului Bucureşti, în perioada 1979-1980. Într-un raport de serviciu, căpitanul Nicolae Giuvelea arăta că atunci când l-a contactat pe Ţugui, pentru a cunoaşte „dacă are calităţi de informare şi dacă este pretabil pentru a fi cooptabil în reţeaua informativă", acesta i-a confirmat „că a mai sprijinit organele de Securitate în perioada în care a executat stagiul militar şi în perioada cât a lucrat la Călăraşi". „În plus, mi-a dat mai multe note informative care se referă la persoane şi aspecte negative din Centrala Cimentului", mai arăta securistul. „Are calităţi informative şi este sincer doritor de a ne sprijini. Pe viitor este oportun a se insista asupra modului de redactare a materialului informativ, având tendinţa de a literaturiza informaţiile", raporta, câteva luni mai târziu, căpitanul Giuvelea.

În Studioul 4: "Spre Televiziune se înaintează cu 2.000 de terorişti. Ajutaţi-ne!"

Bărbatul care la Revoluţie vorbea despre terorişti povesteşte că el a fost primul revoluţionar care a intrat la 22 decembrie 1989 în sediul TVR. Într-o intervenţie din Studioul 4, el a transmis un mesaj care a semănat panică în rândul celor care se uitau la televizor în acele zile. „Nu întrerupeţi emisiunea! Spre Televiziune se înaintează cu 2.000 de terorişti. Ajutaţi-ne! Ieşiţi populaţia, veniţi aici! 2.000... 2.000 de terorişti vin! Armata, ajutaţi-ne!...Să ne apere cineva!", striga Costin Ţugui. Afirmaţiile lui au fost întărite şi de Teodor Brateş. „Detaşamentele acestea de terorişti sau cum se intitulau ei antiterorişti se îndreaptă spre Televiziune. Trebuie apărată. Armata să-şi facă datoria. Şi să anunţe Radioul din 5 în 5 minute acest lucru şi să informeze şi ce se va întâmpla în continuare", striga Brateş. În 2011, Costin Ţugui a explicat pentru ziarul Adevărul că a primit informaţiile despre terorişti la telefonul operativ de la Televiziunea Română. „Brateş mi-a spus să răspund la telefon şi să preiau informaţiile. Nu ştiu cine era la celălalt capăt al firului. Probabil există înregistrarea pe undeva", a arătat acesta. El bănuia că apelul venea de la MApN.

Pe Legea 187/1999: 7 persoane

În 2009, revoluționarul Marius Mioc a adresat o solicitare CNSAS, să afle care este situația deconspirărilor celor care aveau titlul de revoluționar. Potrivit unui răspuns oficial, 7 persoane au fost găsite ca securişti sau colaboratori ai securităţii conform vechii Legi 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca poliție politică, iar după noua Lege 293/2008, apărută după ce Curtea Constituţională a considerat neconstituţionale unele prevederi ale legii 187/1999, alţi 137 de securişti şi colaboratori ai securităţii au fost depistaţi de CNSAS, urmînd ca instanţa să hotărască dacă aceste constatări sînt corecte.

  • În baza Legii 187/1999, Colegiul CNSAS a emis decizii privind calitatea de agent al fostei Securităţi pentru un număr de 6 persoane (Nicolae BALACI, publicat în Monitorul Oficial nr. 631/01.10.2007, Dumitru COMAN, publicat în Monitorul Oficial nr. 676/18.10.2007, Eugen Trandafir COTUNĂ, publicat în Monitorul Oficial nr. 676/18.10.2007, Ion GHIŢĂ MARE, publicat în Monitorul Oficial nr. 800/14.12.2007, Gheorghe TROSCA, publicat în Monitorul Oficial nr. 68/14.02.2008, Niculaie MARINESCU, publicat în Monitorul Oficial nr. 294/24.08.2009), iar pentru o persoană a fost stabilită calitatea de colaborator (Roman Filică BRATU, publicat în Monitorul Oficial nr. 68/14.02.2008).

Cazul Troscă

Cel mai cunoscut caz de ofițer-revoluționar este cel al lui Gheorghe Troscă. Acesta era fost şef al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) și a fost ucis în decembrie '89 în condiţii suspecte. Chemat iniţial pentru a asigura paza MApN, Trosca a fost ucis, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, în urma unui ordin al fostului ministru al Apărării, generalul Nicolae Militaru. Generalul informase trupele din subordine că în faţa instituţiei urmează să apară două maşini cu terorişti. Opt dintre cei 16 „uslaşi" sosiţi, printre care şi Gheorghe Trosca, au fost împuşcaţi mortal.  Înainte de a lucra la USLA, Trosca a fost ofiţer de contrainformaţii la Armata a II-a.   




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi