Într-un interviu incendiar acordat EVZ, Daniela Vișoianu, președinte al Federației Coaliția pentru Educație, pune degetul pe rănile actualului sistem

România Educată este un proiect coordonat de Federația Coaliția pentru Educație, care este eșalonat pe trei ani și are o viziune asupra Educației și asupra absolventului din 2030. 2016 este anul consultării naționale. Pe 21 aprilie este programată o audiere publică în care oamenii își pot susține punctul de vedere cu privire la modul în care ar trebui să se transforme cadrele didactice înainte de a intra la catedră. „La sfârșitul anului, se va formula o viziune, care se va transforma într-un pachet legislativ în 2017. În 2018, organizația va propune un proiect de țară cu privire la educație și vor fi implementate măsurile alese din proiect“, a declarat, pentru EVZ, Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație. În ultimul an, organizația a identificat principalele cinci probleme ale sistemului.

1. DASCĂLII NEPREGĂTIȚI ȘI „LECȚIA FRUNZA“

Calitatea resurselor umane din Educație va fi dezbătută și analizată pe parcursul acestui an. Organizația pledează pentru pregătirea profesorilor în Științele Educației, dar întâmpină dificultăți din cauza lipsei de pregătire a acestora. „Noi nu putem să avem ore de Științe, pentru că noi nu avem pregătiți profesori. Transdisciplinaritatea înseamnă să ies cu copiii afară, să iau o frunză și să mă întorc în clasă și să discut despre ea. Vorbim desapre circuitul apei în natură, despre stările de agregare ale apei, formarea clorofilei, despre diverse reacții chimice, despre legăturile dintre discipline“, explică Daniela Vișoianu. Lipsa valorilor din școli este o altă mare tară a sistemului, care a condus la apariția generației copy/paste.

„Dacă nu punem valorile la baza educației (să fii onest, să spui adevărul, să-ți asumi un rezultat prost, dar care e al tău, în loc să copiezi și să minți) nu vom putea cere leadership- ului național valori pe care nu le-a practicat niciodată și nu le conștientizează“, spune Vișoianu. Ea explică apariția plagiatului ca un rezultat al actualului sistem de educație. Primul semnal a fost „indulgența“ unor profesori care i-au lăsat pe copii să copieze, problemă care a generat montarea camerelor de supraveghere. Mergând mai adânc în sistem, ajungem la referatele pe care elevii le iau de pe internet cu copy/paste. „Semnalul transmis este că merge cu copy/paste. Merge să furi și munca nu este evaluată. Un copil care scrie un referat de două pagini nu e la fel de bine văzut ca cel care vine cu 5-6 pagini, cu poze color printate de profesor. Copilul învață că poate să întârzie, că poate să lipsească, pentru că și profesorii fac același lucru, să conteste conducerea, pentru că profesorul dă SMS elevilor în loc să-l anunțe pe director. Școala transmite că furtul funcționează și produce rezultate. Am avut studenți care spuneau că până la facultate habar nu au avut că ceea ce făceau se numea plagiat, niciun profesor nu le-a explicat în 12 ani ce înseamnă furt de proprietate sau furt intelectual“, spune Vișoianu.

2. FONDURI PENTRU COPIII SĂRACI

„Nu poți ține un copil la școală mai mult timp, pentru diverse activități, numai cu un corn și un lapte“, spune profesoara. Mulți nu au încălțăminte, naveta școlară nu se decontează integral. Fondurile acordate nu pot fi aceleași pentru o clasă din oraș cu 30 de elevi și una de la țară care nu are laboratoare sau internet. „Noi nu am vorbit în România de efectul crizei economice în educație. Rata de abandon arată că niște copii sunt pierduți. Nu am făcut nimic, nici după ce neam revenit economic, pentru a recupera pierderile educaționale din criza economică“, explică Vișoianu.

3. DESCENTRALIZAREA

Școala este a comunității și ar trebui ca autoritatea locală să știe care e rolul școlii. Un viitor primar sau consilier local trebuie să se uite la copii ca la viitorul comunității. Coaliția pledează pentru implicarea comunității în predarea unor discipline necesare zonei: pomicultură, dozarea corectă a în grășămintelor sau problemele de mediu.

4. EVALUAREA VIITORULUI ABSOLVENT

Această direcție spune că trebuie să se știe care este profilul absolventului care îl dorim după 13-14 ani de școală și dacă programa școlară îi corespunde. „Degeaba fac ceva dacă nu spun cum pot să măsor că acel ceva se poate întâmpla“, spune profesoara.

5. BANII LA VEDERE

Se știe că sistemul este subfinanțat, dar trebuie să știm ce se întâmplă cu banii. „Abia din acest an școlile au obligația să publice bugetul pe site, dar nu toate l-au publicat. Finanțarea și buna guvernanță înseamnă că fiecare om să știe câți bani a cheltuit școala, câți bani a dat statul sau primăria în școală, cât au dat părinții, prin alt mecanism de asociație de părinți, nu de fondul clasei. Să se cuantifice orele de voluntariat ale părinților. Dacă școala vrea să aibă resurse de la comunitate, trebuie să se deschidă spre ea“, explică Daniela Vișoianu.