PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Special

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR: „Nu se simte înviorarea în economia reală, în țară miroase prea puțin a ciment” | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu

Autor: | | 23 Comentarii | 2892 Vizualizari
Adrian Vasilescu
E mare neliniște pe piețele financiare internaționale, bursele scad, barilul de petrol se îngroapă în minime istorice și crește îngrijorarea privind o nouă criză economică mondială, similară celei din anul 2008. Adrian Vasilescu (BNR) admite că e posibil să ne confruntăm cu o situație similară celei de acum opt ani, dar îndeamnă la prudență și nu dă credit falșilor profeți care vestesc fără rezerve o apocalipsă financiară.

- Robert Turcescu: Zilele trecute, Royal Bank of Scotland și-a avertizat clienții că anul 2016 va fi „un an cataclismic”. Așa se vede și din perspectiva dumneavoastră?

- Adrian Vasilescu: Cred că RBS și-a asumat un risc major avertizându-și clienții „să se pregătească pentru un an de cataclism” și, ca măsură de prevedere, „să vândă absolut tot, cu excepția obligațiunilor de înaltă calitate”. Experții băncii văd lumea financiară în 2016 înghesuită „într-un hol foarte aglomerat”, atacat de lebede negre și, mai cu seamă, cu ieșiri de urgență foarte strâmte. Iar între lebedele negre nominalizează iluzia că dividendele (și, deci, acțiunile) ar fi în siguranță, deși nu sunt. Este, poate, cel mai dur avertisment legat de anul 2016, pe care mulți analiști îl văd pe marginea unei crize financiare puternice. Pre ziceri peste preziceri „vin să ne asigure” că „economia mondială va trăi periculos în 2016, an în care vor fi peticite crăpăturile şi va fi câştigat timp, înainte ca vechile probleme să iasă la suprafață”. Chiar și avertismentul – e drept că extrem de sever! – al Directorului FMI, doamna Christine Lagarde, într-un interviu acordat publicației germane „Handelsblatt”, este interpretat în grabă drept o previziune a unei noi crize globale în 2016. Cred că, dacă analiștii ar fi citit cu mai mare grijă acest interviu, ar fi văzut două fraze ce merită o atenție specială.

- La ce fraze vă referiți?

- O prima frază e aceea în care ne este amintit faptul că, în decembrie 2015, America a trecut la dobânzi pozitive, de la dobânzi negative, ca un semn de normalizare, cum spune doamna Christine Lagarde, interpretarea nu poate să fie în niciun caz o trimitere spre o criză globală. Dimpotrivă. Iar legat de a doua frază, nici faptul că în China se întâmplă ce se întâmplă… cad bursele, se depreciază moneda, creșterea economică se comprimă spre… 7%, nu poate fi neapărat un semn de criză. De altfel, ne asigură doamna Christine Lagarde, și acolo se schimbă modelul economic. China adoptă un model economic nou, care este cu aplecare spre consum iar această schimbare determina tensiuni, fluctuații economice, dar nu crize. Nici doamna Lagarde nu este însă profet, nici alți analiști nu sunt profeți, așa că lucrurile trebuie să fie judecate cu mare prudență. Într- o vreme cu turbulențe, mai mari sau mai mici, trebuie să existe maximum de atenție si intervenții eficiente pentru a contracara eventualele tensiuni globale.

- N-avem cum să influențăm piețele financiare internaționale și nici ceea ce se întâmplă cu prețul barilului de petrol. Dar avem cum să ne punem la adăpost de o nouă criză economică?

- Plecând de la măsura luată de Statele Unite, în decembrie 2015, de a majora rata dobânzii, numeroși analiști șiau amintit un eveniment similar din 1994, când piața financiară a SUA, pe fondul majorării dobânzilor, a devenit dintr-o dată atractivă, capitalurile părăsind numeroase piețe, îndeosebi pe cea mexicană. Motiv ce a determinat, acum, o reacție de îngrijorare pe principalele piețe emergente din lume – Brazilia, Turcia, Africa de Sud și altele. Cu deosebire, acele economii care sunt puternic împrumutate în dolari. Nu văd însă un motiv special de îngrijorare pentru România. Avem însă nevoie de restructurarea economiei, de un proces cuprinzător de schimbări radicale. Numai restructurările de personal nu vor satisface nevoia de reforme. Soluția este o combinație optimă: restructurări în producție, plus noi investiții, lângă politici monetare, fiscale și salariale optime – care să asigure locuri de muncă pentru disponibilizați și creșteri calitative de producție.

- E posibil să se repete la un interval atât de scurt o criză similară celei din 2008?

- Da, e posibil. Am văzut asta în 1937, în SUA, la numai trei ani de la ieșirea din criza globală din perioada 1929-1934. A fost însă o replică sub magnitudinea seismului inițial. Iar efectul de contagiune a fost slab. Să nu uităm că, în România, economia își luase avânt iar în anul următor – 1938 – a fost atins vârful dezvoltării din perioada interbelică.

- Cum arată astăzi, văzută de la BNR, situația economică și financiară a României? Ce e bine și ce vă îngrijorează?

- Cred că România trece printr- o nouă tranziție, între un ciclu economic ce și-a avut momentul de avânt între anii 2000 și 2008, urmat de o criză izbucnită în 2009, aflată acum în faza finală, şi un ciclu economic în curs de formare. Necazul este că în faza de avânt a noului ciclu nu vor mai veni, de peste granițe, valurile de valută ce au susținut avântul din vârful ciclului de care ne despărțim încet, poate mult prea încet. Aşa că depindem de fondurile structurale europene şi, cu deosebire, de propriul efort de economisire, consistent în bună măsură. Spun consistent pentru că, iată, în 2015 volumul depozitelor a depășit volumul creditelor. Și asta într-un an în care creditul în lei a urcat ca în vremurile de boom economic, cu un ritm mai mare de 30 la sută. Din 2011, PIB-ul crește continuu, inflația e jos, fără să alunece în deflație, șomajul, chiar dacă scade lent, scade iar indicatorii macroeconomici sunt stabili. Nu se simte însă înviorarea aşteptată în economia reală. Macaralele încă staționează. În țară miroase prea puțin a ciment, producția şi serviciile n-au încă anvergura necesară, în timp ce sute de mii de firme înregistrează pierderi ori au datorii mai mari decât întreaga lor avere.

- Măsurile fiscale adoptate sau moștenite de actualul guvern Cioloș, vă dau speranțe sau dureri de cap pentru 2016?

- Recent chiar, guvernatorul BNR a subliniat public că majorările salariale de la cumpăna anilor 2015-2016 au fost inevitabile într-o țară ca a noastră, unde crește continuu numărul specialiștilor tentați să plece în alte țări din UE, în căutarea unor salarii mai mari. Și atunci, dacă sporurile salariale sunt inevitabile, ce trebuie să fie evitat? Desigur, un concubinaj între creșterile salariale și relaxări care să pună în pericol deficitele bugetare.

- Băncile din Romania rezistă în cazul unei noi crize economice similare celei din 2008?

- Avem deja, în acest sens, o experiență semnificativă. România, începând din 2009, a trecut printr-o criză economică gravă, fără să cunoască și o criză financiară. În tot acest timp bugetul n-a fost silit – ca în atâtea alte țări, inclusiv în America și în vestul Europei – să scoată din buzunarele populației nici măcar un singur bănuț pentru a salva bănci de la prăbușire. Mai mult, sistemul bancar iese din criză întărit, indicatorii de creștere fiind deasupra plafoanelor stabilite și deasupra valorilor medii din Uniunea Europeană.

- Ați discutat vreodată cu Guvernatorul Isărescu despre declarațiile celor care îi cer să părăsească funcția de conducere din BNR? Îl îngrijorează aceste declarații? Ia în calcul o eventuală demisie?

- De vreo doi-trei ani se aud, într-adevăr, voci cerându- i demisia guvernatorului BNR. Pe mulți dintre purtătorii acestor voci nu-i cunosc. Dintre cei pe care îi cunosc, câțiva ar dori ca Mugur Isărescu să plece de la BNR ca să-și facă de cap în piața financiară. Alți câțiva sunt în căutare de tribune de afirmare, în piața publică, și gândesc că o înfruntare a șefului băncii centrale dă bine. Cei mai mulți însă, de bună credință, scoși din fire de aroganța unor înalți funcționari bancari, îndeosebi de stângăciile dovedite în materie de relații publice, îl socotesc vinovat… pe guvernatorul BNR. Ca de altfel și cei mai mulți dintre cei pe care nu-i cunosc. De ce să-și dea însă demisia guvernatorul BNR pentru neajunsuri în domenii pe care legile țării le atribuie altor instituții?! De altfel, niciunul dintre cei care i-au cerut demisia nu a invocat vreo lege pe care ar fi încălcat-o.


Tag-uri: Adrian Vasilescu, bnr, robert turcescu, Royal Bank of Scotland, RBS, FMI, Christine Lagarde, sua, criza economica, Brazilia, Turcia, Africa de Sud, romania, pib
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR: „Nu se simte înviorarea în economia reală, în țară miroase prea puțin a ciment” | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii