Agricultura cu OMG-uri este o agricultură în lohn?

Agricultura cu OMG-uri este o agricultură în lohn?

Slow Food îşi susţine prin cel puţin 10 motive, împotrivirea faţă de culturile modificate genetic.

Agricultura cu OMG-uri este o agricultură în lohn. Crează dependenţă comercială, fiind o însclăvire modernă a micilor fermieri. Sunt mai mult de zece motive pentru care Carlo Petrini, preşedintele Slow Food crede că nu este corect acest de model de agricultură. Conform unor ştiri recente, Polonia se alătură ţărilor care interzic cultivarea porumbului modificat genetic, MON 18. Acum în Uniunea Europeană sunt deja câteva ţări în frontul contra-OMG: Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Marea Britanie. De ce sunt belgienii, polonezii, bulgarii, britanicii, francezii, germanii contra plantelor modificate genetic?

Contaminare, sănătate, libertate, foamete?

CONTAMINARE, este primul motiv. Agricultorii au dreptul să cultive ceea ce doresc, cînd doresc. Însă cînd unii de lîngă tarlaua ta cultivă organisme modificate genetic, eşti oare protejat ? Lipsesc barierele naturale şi comerciale care să protejeze micile ferme, poate nu doresc să cultive OMG. Cultivarea de organisme vegetale modificate genetic în apropierea culturilor convenţionale, la doar 200 de metri, aşa cum prevede MADR, este ea suficientă ca evite contaminarea ? Agricultura este un sistem viu, apa, vântul, microorganismele nu pot fi ţinute sub cheie, ele circulă şi transportă între cele două tipuri de culturi.

Ne puteți urmări și pe Google News

SUVERANITATEA HRANEI. Cei care doresc să cultive organisme vegetale modificate genetic, vor să beneficieze de productivitate şi de monoculturi şi vor să depindă de cei mari. Iar cei care lucrează în agricultura organică, biodinamică, convenţională, au dreptul să îşi menţină practicile agricole. Acceptarea cultivării de OMG-uri în câmp deschis va afecta libertatea de a alege, a producătorilor tradiţionali şi a consumatorilor, în final.

SĂNĂTATEA ANIMALELOR. De fapt OMG-urile sunt o sursă principală de hrană pentru animale, pentru biocarburanţi. Dar din animale se produc alimente, nu ? Conform lui Carlo Petrini, preşedintele Slow Food, unele studii au arătat că animalele au avut probleme de sănătate fiind hrănite cu OMG-uri.

LIBERTATEA FERMIERILOR. Culturile OMG denaturează rolul fermierilor, care întotdeauna şi-au îmbunătăţit şi selectat seminţele. Seminţele OMG sunt proprietatea multinaţionalelor la care fermierii trebuie să apeleze în fiecare sezon agricol, pentru că, precum orice hibrid comercial, generaţia următoare de seminţe OMG nu dă rezultate bune. Fermierilor le este interzis să încerce a îmbunătăţi varietăţile de seminţe OMG fără să plătească sume mari de bani. Ei devin dependenţi.

ECONOMIE ŞI CULTURĂ. Culturile OMG nu au legături istorice şi culturale cu o anumită regiune. În Italia, o parte semnificativă a economiei agricole şi alimentare este bazată pe identitate şi varietatea produselor locale. Produsele anonime, realizate din OMG-uri, fără istorie culturală în spate, fără legături cu economia tradiţională, ar slăbi şi turismul local. Încercaţi să faceţi reclamă unei brânze telemea de vacă sau de oaie de la un animal care s-a hrănit cu plante modificate genetic, despre care să spuneţi că este “ca de la bunica de-acasă!"

BIODIVERSITATE. Uniunea Europeană şi statele membre doresc o dezvoltare durabilă, bioeconomie, folosirea eficientă a resurselor. Păstrarea biodiversităţii. Cultivarea OMG-urile este de fapt o orientare spre monocultură, cere suprafeţe mari şi monocultură. Norvegia a creat Svalbard Global Seed,cea mai mare bancă de seminţe tradiţionale, pentru ca în cazul pierderii dramatice a biodiversităţii agricole, omenirea să aibă o arcă a lui Noe la dispoziţie. Svalbard Global Seed a norvegienilor este un răspuns la faptul că diversitatea culturilor agricole este sub o presiune constantă, mai ales din partea multinaţionalelor care susţin OMG-urile, consecinţa urmând a fi pierderea ireversibilă a posibilităţii de a cultiva plante adaptate la schimbarea climatică, rezistente natural la noile boli şi răspunsul la nevoile unei populaţii în creştere demografică.

ECO-COMPATIBILITATE. Singura modalitate de a face faţă reducerii capacităţii solului de a hrăni culturile agricole este rotaţia culturilor. Cele două avantaje ale culturilor OMG, rezistenţa la ierbicide şi paraziţi, va da posibilitatea folosirii a şi mai multor ierbicide. Slow Food consideră că rotaţia culturilor este descoperită de om, tocmai ca răspuns adaptat la uzura solului.

FOAMEA. De peste 15 ani, cultivarea de OMG-uri nu a realizat nimic semnificativ în ce priveşte reducerea foametei. Procentul de oameni ce suferă de foame este tot crescut, iar cercetări recente arată că NU cantitatea este problema. Problemele sunt trei. Lipsa de acces la hrană, adică lipsa banilor cu care să cumperi de mâncare. Distrugerea agriculturii convenţionale, mai potrivit a fi practicată în anumite locuri. Şi conţinutul nutritiv scăzut al alimentelor, nu cantitatea scăzută a acestora.

Detectivii OMG: găsiţi eticheta!

În campania de susţinere a principiilor mişcării Slow Food, convivium-ul Slow Food Bucureşti Valahia Gusturilor vă propune un concurs. Conform prevederilor Regulamentului CE nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic, produsele care conţin organisme modificate genetic într-o proporţie mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Găsiţi produsele, care, la vânzare, în România, sunt etichetate că au peste 0,9% OMG. Dacă nu găsiţi, înseamnă că nu aşa ceva nu se vinde în România, nu ? Deschidem concursul în 6 aprilie şi îl închidem în 6 mai 2012. Trimiteţi fotografia etichetei sau scanul ei, la contact@targultaranului.ro .

Surse:

  • "Poland to ban Monsanto's GM maize"
  • "Carlo Petrini, 10 reasons Slow Food to say no to GMOs"