Alarmă medicală: bacteria ultrarezistentă la antibiotice!

Alarmă medicală: bacteria ultrarezistentă la antibiotice!

La o femeie din SUA a fost descoperită o bacterie extrem de rezistenţă la antibiotice. Chiar şi cel mai puternic antibiotic nu reuşeşte să distrugă bacteria cu mutaţia mcr-1. Acest caz a stârnit o adevărată alarmă medicală, întrucât, dacă s-ar răspândi, acest gen de bacterii ar putea ucide milioane de persoane în următorii ani.

Cu toţii ştim că nu este bine să luăm antibiotice de capul nostru, ci doar la indicaţia medicilor. Antibioticele pe de o parte ne pot elibera de „duşmani” (bacteriile), pe de alta însă generează bacterii din ce în ce mai rezistente la acest gen de tratament. Mutaţiile genetice ale bacteriilor le fac rezistente la diverse tipuri de antibiotice, însă până acum se reuşea punerea la punct de noi medicamente capabile să învingă în lupta cu „inamicul”.

Recent a fost dată o adevărată alarmă în lumea medicală, întrucât a fost descoperită o bacterie care rezistă la toate tipurile de antibiotice, inclusiv la cele mai puternice. Acest gen de bacterie a fost descoperit la o femeie de 49 de ani din SUA (Pennsylvania), în analiza urinei. Au fost alertaţi experţii de la ministerul apărării american, care au constatat că este vorba despre o bacterie de tipul escherichia coli, care însă avea o mutaţie genetică, mcr-1, care o făcea rezistentă la antibiotice. A fost încercat inclusiv un tratamnt cu colestina, cel mai pueternic tratament pentru bacterii de acest gen care se aplică în cazurile grave, cazuri „de coşmar”, aşa cum au fost denumite de către medici, întrucât pot ucide chiar şi 50% dintre cei afectaţi.

Femeia afectată nu a făcut călătorii în ultimele luni de zile şi nu este deloc clar cum a ajuns să aibă această infecţie. Se bănuieşte că ar fi luat-o din alimente – dar nu este clar din care. La ora actuală femeia este bine – nu au fost însă date publicităţii detalii legate de identitatea ei sau de starea reală a sănătăţii.

Ne puteți urmări și pe Google News

Această situaţie însă a alarmat medicii şi structurile sanitare din întreaga lume, întrucât răspândirea unei epidemii care are la bază o bacterie killer ar putea ucide o persoană la fiecare 10 seconde. Este deci extrem de important pe de o parte să se înţeleagă mecanismul care duce la mutaţiile genetice ale bacteriilor, iar pe de alta să se reuşească fabricarea de noi medicamente care să ucidă aceşti periculoşi inamici.

Gena mcr-1 a fost identificată pentru prima dată în China, la animale, şi are capacitatea de a se răspândi foarte rapid.

Care sunt bacteriile afectate, descoperite până la ora actuală?

Pe lângă escherichia coili a fost descoperită gena mcr-1 şi la klebsiella pneumoniae, care duce la generarea de boli hematice şi de plămâni.

Cât de repede se poate răspândi această genă de la o bacteria la alta? Aceasta este întrebarea fundamentală, întrucât prezenţa de mcr-1 şi la alte bacterii ar putea să le facă extrem de rezistente şi potenţial mortale.

Experţii americani de la Centers for desease control and prevention (CdC) la ora actuală discută cu membrii familiei căreia îi aparţine femeia infectată, pentru a descoperi cum de aceasta s-a infectat şi dacă şi alte persoane din cadrul familiei sau a grupului din care aceasta face parte ar putea să fie infectate. Se doreşte evitarea transmiterii acestei bacterii la alte persoane şi generarea unei eventuale epidemii.

Între timp specialiştii încearcă să pună la punct noi medicamente, antibiotice, cu un spectru şi mai larg, care să reuşească să elimine bacteriile care au gena mcr-1. Până în prezent însă acest lucru nu s-a reuşit. Chiar dacă în viitorul apropiat se va sintetiza un nou antibiotic capabil să distrugă aceste bacterii, noi mutaţii ar putea să apară, care să repună în discuţie eficienta antibioticelor. Pe măsură ce inventăm noi antibiotice şi bacteriile se modiica, fiind din ce în ce mai rezistente.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.