Alarmant. Brânza din magazine, „îmbogățită” cu substanțe cancerigene și alergene

Un studiu al APC România, realizat pe 34 de sortimente de brânzeturi, ridică mari îndoieli asupra calității acestora. Ele conțin, printre altele, nitrat de sodiu, natamicină și amidon cu duiumul

Vrei să mănânci alimente sănătoase? Atunci e obligatoriu să citești eticheta produselor cu mare atenție și să te documentezi în legătură cu substanțele trecute pe ea. După ce am aflat (în ediția de ieri a EVZ) că jeleurile au și de 6 ori mai mult zahăr decât maximum admis, astăzi vine rândul brânzeturilor. Uitați de imaginea idilică a brânzei făcute la bunica acasă.

Asociația Pro Consumatori (APC) România a realizat un studiu pe 34 de sortimente de brânzeturi achiziționate din marile lanțuri comerciale din țara noastră. Iar rezultatele studiului sunt uluitoare.

Nu respectă rețeta originală

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Spre exemplu, producătorii folosesc amidon în sortimentele de mozarella, nu doar lapte fără adaosuri de altă natură, așa cum e rețeta originală. Or, amidonul este contraindicat persoanelor care au diabet sau fluctuații ale glicemiei.

Produse pline de conservanți

Apoi, la unele sortimente de brânză maturată, se folosește natamicina (E235), un aditiv alimentar folosit pe post de conservant cu acțiuni antibiotică și atinfungică, dar care poate provoca greață, vomă, anotrexie, diaree și iritalea pielii. În compoziția altor sortimente de brînză maturată, specialiștii de la APC au descoperit aditivul E1105 cunoscut sub numele de lysozyme, care este realizat din proteine extrase din ouă. Acesta, însă, poate provoca reacții alergice.

Nu în ultimul rând, la o parte din sortimentele de brânzeturi semi-tari este folosit nitratul de sodiu, unul dintre cele mai periculoase aditive. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate acestui aditiv alimentar.

Nu mai știu ce să amestece

Unii producători au găsit de cuviință să realizeze amestecuri din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale. În astfel de compoziții găsim: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu- E450).

Cheagul folosit la brânză e bun la dezghețat șoselele

„Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentația înlocuirii cheagului este iminentă. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanță de coagulare, înlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimică CaCl2, o sare a calciului cu acidul clorhidric”, explică prof. iniv. dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București. Ca să vă faceți o idee, vă spunem că cea mai largă utilizare a clorurii de calciu este pe șosele, unde substanța este aruncată pentru a preveni formării gheții. „Este cunoscut că dă alergii, este bănuită de favorizarea cancerului mamar și este considerată un factor de scădere a fertilității masculine. Limita zilnică admisă în consumul unui adult este estimată la nivelul a 160-345 mg”, mai spune specialistul.