Corespondență din TIRANA. Cum vrea Albania să ajungă în UE peste 10 ani. Ce spune celebrul premier Edi RAMA despre corupție și statul de drept

Edi Rama are o expoziție, din 16 iulie, la Muzeul de Artă din Rostock și va avea o alta, în toamnă, la New York Foto: Facebook
Autor: | | 3 Comentarii | 1180 Vizualizari

Albania este, din iunie 2014, stat candidat la UE, după cinci ani de când a cerut să primească acest statut, ceea ce nu înseamnă, însă, că negociază deja, ci doar că sunt pe drumul cel bun

Albanezii încearcă de mult timp să se dezvolte, luptă să adopte legi, standarde, reguli și proceduri pentru a se armoniza cu legislația europeană și a ajunge la nivelul statelor membre. Cea mai mare problemă și cel mai greu de combătut, după cum știm foarte bine din experiența României, este corupția endemică, despre care unii oficiali de la Tirana vor să vorbească, alții, nu.

UE este cel mai mare partener comercial al Albaniei - în 2014, 77% dintre exporturi au mers către Uniune, în timp ce 61% dintre importuri au venit din țările membre ale blocului comunitar.

Sprijin din Europa Albanezii pot călători fără vize în țările Uniunii Europene, începând din decembrie 2010, și primesc fonduri europene pentru a-și dezvolta transporturile și infrastructura, agricultura, administrația publică și justiția.

 

În total, între 2007-2013, asistența de prederare pentru Albania a fost de 512 milioane de euro, iar pentru perioada 2014-2020 Albaniei i s-au alocat aproape 650 de milioane de euro fonduri de preaderare. Ce vor reuși, însă, să facă cu banii și cât la sută vor reuși să absoarbă din aceste fonduri rămâne de văzut.

Cert este că de aproape doi ani, cu sprijinul UE și al SUA, Albania a început reforma justiției și lupta anticorupție. După căderea regimului comunist, absolut toți magistrații au fost dați afară și s-a dorit angajarea unor oameni „nepătați”. Șase luni de zile instanțele nu au funcționat. În acest timp, absolvenții de facultăți au urmat cursuri de drept și au devenit judecători. Doar de câțiva ani există examen de barou.

Albania s-a confruntat, ca și România, cu o migrație masivă, în ultimele decenii. Un milion de oameni au plecat în anii 1990. Foarte mulți tineri au plecat în Germania, Austria, Grecia, Italia, iar anul trecut, odată cu refugiații au cerut chiar azil politic, dar au fost respinși. Din fericire, Albania nu se confruntă cu probleme etnice sau religioase, precum alte state din Balcani.

Polițiști cu camere video la purtător

În Tirana, unde trăiește, de altfel, o treime din populația Albaniei, UE a avut mai multe misiuni de asistență pentru forțele de poliție. PAMECA este un proiect european, care a început în 2002 și a ajuns la faza a IV-a, fiind alocate, în total 17 milioane de euro pentru „consolidarea instituțiilor de aplicare a legii”.



Prin acest proiect s-a implementat, în luna iunie, noul număr unic de urgență: 112, iar acum polițiștii au campanii pe stradă, pentru a-i informa pe oameni despre schimbare. În cifre, situația arată așa: 12.900 de infracțiuni se înregistrează anual în capitală, în 2015 au fost cele mai puține - 115 crime la 100.000 locuitori; se primeau 139 de telefoane pe zi (se pierdeau cam 30% din apeluri), acum, după modernizare, se primesc circa 600 de apeluri zilnic.

Cea mai spectaculoasă inovație o reprezintă, însă, camerele video pe care le au polițiștii pe uniforme, în timp ce patrulează pe străzi. Pentru început, 584 din cei 3.200 de polițiști au camere pe uniforme, pentru a-i determina, în acest fel, să-și îmbunătățească atitudinea față de cetățeni și, desigur, să nu mai ia mită! Camerele transmit imaginile în timp real pe monitoarele din dispecerat și acestea pot fi folosite în instanță, dar scopul principal este de monitorizare a polițiștilor. S-au cheltuit 3,7 milioane de euro de la buget, iar implementarea sistemului a durat șase luni. Dacă este eficient, va fi transpus și în alte orașe.



Tirana speră să doboare corupția și să dezvolte turismul

Dacă stai de vorbă cu oficiali, ONG-uri, jurnaliști, oameni de pe stradă, observi imediat, din anumite puncte, asemănările cu România din anii 1990.

Sistemul bazat pe nepotism și traficul de influență sunt la ordinea zilei - încep, însă, încet, încet, să se aplice noi proceduri, despre unele au auzit și au învățat de la România (oficiali români, printre care și șefa DNA, Codruța Kovesi, au fost la Tirana și au discutat pe aceste teme) - despre declarații de avere și interese, care ar trebui depuse de judecători; despre crearea unei instituții independente a procurorului; despre un nou sistem de numire în funcții, pe bază de merite, nu de pile și relații.


FOTO: Deși oficial nu au salarii foarte mari, economia subterană și banii trimiși în țară de imigranți fac ca pe străzile capitalei să nu se vadă sărăcia



Legi adoptate

În sfârșit, după multe eforturi, Parlamentul din Albania a adoptat, acum o săptămână, un pachet de reforme în domeniul judiciar, după un lung proces de mediere internațională între cele două principale partide politice, aflate în dispută.

Reformele, pregătite în ultimele 18 luni cu ajutorul unor experţi ai UE şi SUA şi analizate de Consiliul Europei, sunt esenţiale pentru a convinge Uniunea Europeană să înceapă negocierile cu această țră balcanică, considerată cea mai săracă din Europa la ora actuală.

Importantă va fi acum implementarea, având în vedere că e nevoie de schimbarea unei treimi din Constituție, pentru ca 14 legi să poată fi aplicate.

Majoritatea populației, spune, 90% conform sondajelor, că vrea în Uniunea Europeană, sunt „euro-optimiști”, vor să scape de sărăcie, vor să o ducă mai bine, vor prosperitate. În urmă cu 25 de ani, salariul mediu în Albania era de 50 de euro pe lună, era a treia țară ca nivel al sărăciei din întreaga lume.

Discrepanțele sunt mari și acum - oficial salariul mediu este undeva în jur de 300 de euro, dar mulți lucrează la negru, iar pe străzi poți vedea numeroase mașini din cele mai scumpe.

Promisiuni de reformă

Și din punct de vedere economic sunt multe reforme de făcut. Până nu demult, jumătate din populație nu plătea energia electrică, în continuare se duce o luptă dură cu economia gri, pentru că oamenii nu plătesc taxe.


FOTO: Centrul orașului s-a schimbat în ultima vreme, se construiește, clădirile încep să fie renovate



Deși este al doilea stat din Europa în ceea ce privește resursele de apă, nu există infrastructură, oamenii au rezervoare de apă pe blocuri.

Turismul ar putea fi o resursă importantă de venituri, dar e nevoie de reconstrucție și modernizare în unele zone ale țării. Deocamdată doar 6% din PIB vine din turism, iar autoritățile se laudă că au circa 4 milioane de turiști pe an, fără prea multă publicitate.

Evident, într-un mediu instabil politic, în care apar mereu bătălii politice, cu corupție la toate nivelele, investitțiile străine ajung foarte greu.

Nu lipsesc, însă, cu desărvârșire, Tirana fiind un exemplu destul de bun că lucrurile se pun pe roate. În Tirana Business Park există investiții germane ale unor companii din domeniul comunicațiilor și auto.

Capitala, colorată de premier, pe vremea când era primar

Edi Rama este premierul Albaniei din 2013, după ce anterior a fost primar al orașului 11 ani. Este președintele Partidului Socialist, este artist, scriitor, fost ministru al Culturii și Sportului, baschetbalist în tinerețe (jucător în echipa națională a Albaniei), o figură controversată, dar binecunoscută inclusiv peste hotare.


FOTO; Pentru Albania, nu există alt drum pentru  modernizare, decât integrarea în UE, la fel ca și pentru alte state din regiune FOTO: COMISIA EUROPEANĂ



El spune că fără albanezii din străinătate, țara n-ar fi supraviețuit tranziției - ei aduc la buget circa 15- 16% din bani, „plus experiența lor, văzând cum funcționează lumea liberă”.

„Chiar dacă UE va dispărea în cinci ani, noi ne vom lupta pentru integrare, pentru ceea ce obținem pe parcurs”, a explicat el.

În opinia lui, este important ca UE să înțeleagă că Balcanii nu pot fi lăsați înafara spațiului comunitar, având în vedere riscurile de securitate care pot apărea (terorism, crimă organizată, etc) și care trebuie ținute sub control. O lăudă pe Angela Merkel, Germania și politica sa față de refugiați și față de Balcani.

Întrebat dacă mai are timp liber pentru a picta, Rama a răspuns că arta este ocupația sa principală. „Desenez în timp ce lucrez la birou, când vorbesc, în timpul interviurilor...”, a explicat el. N-am fi crezut ce spune, dacă nu ne invita în biroul său, să vedem cu ochii noștri. Pereții sunt tapetați cu desene făcute de el. Pe birou tronează marchere, carioci, creioane iar desenele sunt păstrate într-o colecție.

De altfel, clădirile din oraș poartă amprenta sa, blocurile comuniste fiind vopsite în culori vii, în perioada în care actualul premier a fost primar, între 2000-2011.




Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...