Partidul Armonia al letonilor rusofoni şi rusofili a trecut în fruntea clasamentului, în alegerile legislative de sâmbătă, potrivit rezultatelor oficiale parțiale, însă fără a anula victoria coaliţiei de centru-dreapta.

Potrivit rezultatelor din 1.000 de circumscripţii electorale din totalul celor 1.054, partidul Armonia şi-a adjudecat 23% din voturi, ceea ce ar însemna 25 de locuri în parlament, din totalul de 100, scrie AFP, citată de Agerpres.

Principala forţă a coaliţiei aflate la putere, partidul Unitatea, a obţinut 21%, adică 23 de mandate parlamentare.

De asemenea, partenerii săi - Verzii şi Agricultorii şi Alianţa Naţională - sunt creditaţi cu 21 şi respectiv 17 locuri în forul legislativ, ceea ce îi oferă coaliţiei în total 61 de mandate în parlament.

Conform rezultatelor anunţate, din Legislativul de la Riga ar urma să mai facă parte încă două formaţiuni - partidul Din inimă - Letonia şi Uniunea regională letonă -, celelalte partide, între care Uniunea rusă a Letoniei, nereuşind să treacă pragul electoral de 5%.

Aceste rezultate infirmă parţial sondajele efectuate la ieşirea din secţiile de votare, sondaje realizate sâmbătă seara de două institute letone, care clasau pe primul loc formaţiunea Unitatea, în timp ce partidul Armonia era plasat pe locul al doilea.

Scrutinul din Letonia s-a derulat, potrivit AFP, pe fondul politicii agresive a Rusiei în Ucraina, însă acest element nu pare să-i fi descurajat pe susţinătorii partidului rusofon, iar eşichierul politic leton nu ar trebui să sufere schimbări importante.

„Nu este o surpriză, totul este clar în opinia mea. Nu cred că partidul Unitatea a pierdut”, a declarat duminică dimineaţa, la postul naţional de televiziune, preşedintele Letoniei, Andris Berzins.

Deocamdată, nu se ştie dacă preşedintele Berzins îi va cere premierului aflat la sfârşit de mandat, Laimdota Straujuma, să formeze noul guvern, în cazul în care partidul Unitatea şi aliaţii săi de centru-dreapta vor decide să continue să guverneze.

În opinia mai multor analişti, nu este exclus ca preşedintele să-l prefere pe fostul comisar european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs.

Anexarea Crimeii de către Rusia şi intervenţia acestei ţări în estul Ucrainei a marcat puternic climatul electoral din Letonia, mică ţară baltică (2 milioane de locuitori), membră a NATO şi UE.

Liderul partidului Armonia, susţinut de o importantă minoritate rusofonă care reprezintă circa un sfert din populaţia Letoniei, popularul primar al capitalei Riga, Nils Uşakovs, se declară, potrivit France Presse, un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Partidul Armonia este legat de formaţiunea pro-Putin din Rusia (Rusia Unită) printr-un acord de cooperare.

După ce şi-a exercitat dreptul la vot, Laimdota Straujuma, o tehnocrată în vârstă de 63 de ani, a declarat că „este important pentru securitatea ţării ca partidul Armonia să nu câştige prea multe voturi”.

„Doresc stabilitate”, a continuat Straujuma, înainte de a sublinia că „nu va împărtăşi opinia conform căreia Putin este cel mai bun preşedinte posibil pentru Rusia”, după cum afirmă Uşakovs.

Rezultatele votului aduc în final puţine schimbări.

„Este în linii mari aceeaşi coaliţie, iar raportul de forţe nu se modifică decât foarte uşor”, a declarat pentru AFP un profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Letonia, Ivars Ijabs, sceptic în ceea ce priveşte eventualitatea unor schimbări fundamentale în politica letonă.

Pe lângă frica faţă de marele vecin rus, un alt subiect al campaniei electorale din Letonia l-a constituit situaţia economică într-o ţară unde instalarea capitalismului a cauzat mari discrepanţe în ceea ce priveşte nivelul de trai.

Letonia a reuşit o restabilire spectaculoasă după criza din 2008-2009, când producţia sa a scăzut cu aproape un sfert, însă cu preţul unor măsuri de austeritate dureroase, care au lăsat urme.

De atunci, cifrele au redevenit unele pozitive: creşterea economică a ajuns la 4% anul trecut, un record în UE.