Amnistie pentru 10.000 de fermieri cu datorii la stat, care ar fi încasat ilegal subvenţii

În urma unor controale efectuate de Curtea de Conturi, s-a descoperit că un număr 9.700 de fermieri care deţin peste 237.000 capete animale, au încasat ilegal subvenţii, pe care ar fi trebuit să le restituie, însă au fost salvaţi de Comisia Europeană.

Pentru a putea obţine subvenţiile, agricultorii au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au impozite sau amenzi neplătite. În urma verificărilor effectuate de Curtea de Conturi s-a descoperit că unii uitaseră de datoriile faţă de stat, astfel că, în conformitate cu legea românească, nu li se cuvenea să primească subvenţiile. Există un număr de 9.700 beneficiari cu un efectiv de peste 237.000 capete animale care sunt afectaţi de deciziile emise de către camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Parlamentul României a adoptat un proiect de lege privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (CNDP). Prin proiectul de lege se reglementează situaţia acestor fermieri, beneficiari de CNDP din sectorul zootehnic privind campaniile 2007-2011. Astfel, nu se mai recuperează sumele reprezentând primele încasate de către beneficiarii CNDP care aveau datorii si cărora li s-au emis titluri de creanţă de către Camerele de Conturi.

Sumele recuperate se restituie fermierilor. Beneficiarii care nu au încasat sumele CNDP cuvenite datorită existenţei acestor datorii şi care au depus cereri, beneficiază de aceste sume. Totodată, beneficiarii devin eligibili pentru plăţile CNDP zootehnic şi după anul 2011.

Improvizațiile care aduc moartea. Sute de români, victime

Prognoza meteo, 20 aprilie. Temperaturile cresc ușor, dar ziua e marcată de ploi

Sumele necesare aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului proiect de lege, în cuantum de 26.877 mii lei vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014.

Cum s-a ajuns aici

După ce s-au trezit buni de plată, fermierii s-au dus cu jalba-n băţ la Comisia Europeană. Forul european, prin sistemul de cooperare şi informare EU Pilot, a adresat autorităţilor române întrebări privind regimul aplicabil plăţilor PNDC, prima scrisoare fiind transmisă în 26.03.2012.

În acest sens, autorităţile române au fost rugate să ofere o serie de informaţii, în special privind situaţia beneficiarilor cărora li s-au constituit debite, li s-a refuzat dreptul de a obţine plata CNDP datorită nerespectării condiţiei de eligibilitate privind lipsa datoriilor la bugetul de stat şi/sau la bugetul local şi în ce priveşte rezolvarea efectelor juridice produse de aceste condiţii.

Ultima scrisoare a Comisiei Europene din 18.03.2013 subliniază faptul că toate autorităţile dintr-un stat membru trebuie să conlucreze pentru aplicarea corectă a legislaţiei comunitare, interesul Comisiei fiind acela de a se asigura că aceste plăţi nu sunt recuperate, că autorităţile române oferă oportunităţi beneficiarilor cărora aceste drepturi nu le-au fost acordate datorită existenţei datoriilor şi deci că beneficiarii sunt repuşi în drepturi.

Solicitarea Comisiei se bazează pe un caz similar în care există o Hotărâre a Curţii Europene de Justiţie (Camera întâi) din data de 9 iunie 2011 în cauza C115/10, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul art. 267 TFUE – "Politica Agricolă Comună – Regulamentul (CE9 nr. 1782/2003 – ajutor naţional direct complementar – condiţii de acordare". În această Hotărâre, Curtea Europeană de Justiţie declară că: Regulamentul 1782/2003……trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale care exclude de la beneficiul ajutorului naţional complementar persoanele care exercită o activitate agricolă pe teritoriul statului membru în cauză pentru motivul că fac obiectul unei proceduri de lichidare voluntară, în măsura în care o condiţie privind absenţa unei astfel de proceduri nu a făcut obiectul unei autorizări prealabile din partea Comisiei Europene.

În acest sens, Comisia a invitat România să aibă în vedere hotărârea Curţii Europene de Justiţie, iar proiectul de lege a fost adoptat de Parlament, evitându-se astfel iniţierea unei proceduri de infringement împotriva României.