ANALIZA EVZ. Miza europarlamentarelor pentru principalele partide

ANALIZA EVZ. Miza europarlamentarelor pentru principalele partide

Partidele sunt pe ultima sută de metri în definitivarea strategiei şi pregătirea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, care va începe oficial, pe 25 aprilie.

Întrucât alegerile pentru Parlamentul European nu au generat niciodată interesul electoratului şi toate partidele se aşteaptă la o prezenţă la urne care să nu depăşească 25-30%, europarlamentarele sunt mai degrabă considerate un test pe care partidele îl dau în vederea prezidenţialelor.

EvZ vă prezintă mizele principalelor partide politice pentru alegerile europarlamentare:

Alianţa PSD-UNPR-PC. Deşi liderii social-democraţi susţin, în declaraţii publice, că şi-au fixat un scor de 35% pentru europarlamentare, miza PSD este aceea de obţine o cifră cât mai apropiată de 40% în vederea alegerilor prezidenţiale. Liderul PSD, Victor Ponta, deja a dat semnalul atragerii electoratului de Centru, fără de care nu poate  câştiga prezidenţialele. Decizia de a trece peste baronii locali ai PSD în desemnarea tinerilor miniştri din guvernul Ponta, vehicularea ideii refacerii Uniunii Social-Liberale, apropierea de Călin Popescu Tăriceanu, reprezintă cele mai recente semnale ale obiectivului fixat de Ponta de a atrage de partea sa nu doar votanţii tradiţionali ai PSD.

Ne puteți urmări și pe Google News

PNL.  Crin Antonescu a anunţat că va demisiona dacă partidul pe care îl conduce nu va obţine 20% la alegerile europarlamentare. Urmare a declaraţiei  sale, un scor sub 20% ar aduce nu doar o problemă de imagine pentru liderul PNL şi ar pune sub semnul întrebării capacitatea liberalilor şi a organizaţiilor din ţară de a se mobiliza pentru  turul doi al prezidenţialelor.  Astfel, candidatura lui Antonescu la alegerile prezidenţiale ar putea fi definitiv compromisă şi PNL va ajunge în postura de a-şi căuta un alt prezidenţiabil, cel mai probabil în persoana lui Klaus Iohannis. Nu în ultimul rând, un scor sub aşteptări poate conduce la convocarea unui Congres Extraordinar al partidului pentru schimbarea conducerii acestuia. Este însă de aşteptat ca PNL să obţină al doilea scor dintre partidele înscrise în cursă.

PDL. Democrat-liberalii au primit o lovitură dură la finalul lunii ianuarie prin plecarea unui grup consistent de parlamentari odată cu înfiinţarea Partidului Mişcarea Populară, dar şi prin faptul că o serie de primari ai PDL precum Gheorghe Falcă, Emil Boc sau Gheorghe Ştefan şi-au anunţat susţinerea pentru Fundaţia Mişcarea Populară.  Cele mai optimiste sondaje de opinie îi indică la un scor de 13-14%, cele mai pesimiste la 10%, iar ţinta iniţială oficială de 20% pentru europarlamentare s-a transformat, în interiorul partidului, într-una de 15%.  Ca şi în cazul PNL, schimbarea conducerii partidului după alegerile europarlamentare pare o variantă posibilă.

PMP. Un scor cu două cifre este obiectivul pe care PMP şi l-a fixat pentru alegerile europarlamentare, iar atingerea acestei ţinte pare fezabilă, susţin cele mai recente sondaje de opinie. Un rol important îl va juca mobilizarea unor primari precum Gheorghe Falcă, Emil Boc, Gheorghe Ştefan, pe care Mişcarea Populară şi i-a apropiat în ultima vreme, dar şi modul în care se va reuşi transferarea popularităţii preşedintelui Traian Băsescu către PMP, pe care şeful statului a anunţat că îl susţine. Confirmarea la urne a datelor din sondaje într-un timp atât de scurt ar transforma PMP într-unul dintre partidele cu greutate de pe scena politica.