PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Economie

România, înainte şi după ultimul acord cu FMI

Autor: Ana Bâtcă | joi, 10 februarie 2011 | 119 Comentarii | 1834 Vizualizari
01main__02
Impozite mai mari, venituri mai mici pentru români şi mai mulţi şomeri, după doi ani de credit de la FMI.

Mai săraci şi mai impozitaţi, cu venituri mai mici şi cu un trai mai scump. Aşa arată situaţia românilor după aproape doi ani de acord cu instituţiile financiare externe, în care principalul actor şi finanţator a fost Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Prezentat românilor la început ca o sperietoare şi apoi, pe măsură ce ne adânceam în criză, ca o centură de siguranţă, acordul cu FMI a pus ordine în finanţele publice din România, din perspectiva Fondului, însă, din perspectiva oamenilor, i-a sărăcit şi pe ei, şi pe angajatorii lor.

Şomaj şi datorii galopante


Oamenii de afaceri au declarat explicit că acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de business. În loc de "centură de siguranţă", acesta a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii, consideră Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Potrivit acestuia, România nu are nevoie de o altă înţelegere cu Fondul, însă, dacă va fi încheiat, viitorul acord ar trebui supus dezbaterilor publice.

Chiar dacă nu pare o problemă în acest moment, datoria publică a ţării creşte într-un ritm alarmant. Împrumutul extern, pe care va trebui să-l returnăm începând de anul viitor, ne-a dublat datoria publică în doi ani. Biciuite ba de impozitul minim care le-a crescut costurile chiar în cea mai grea perioadă a crizei, în primăvara anului 2009, ba de majorarea TVA de anul trecut, companiile au încercat să reziste, însă multe dintre ele nu au reuşit. Peste 208.000 de firme au pus lacătul pe uşă în anul 2009. În 2010, aproape 246.000 de întreprinderi şi-au suspendat activitatea, fie au fost radiate sau dizolvate.

Consecinţele pentru români au fost dramatice: peste 500.000 de angajaţi şi-au pierdut locurile de muncă din aprilie 2009 până în noiembrie 2010, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Românii au trăit cele mai grele momente după ce au fost aplicate deciziile de majorare a TVA de la 19% la 24% şi după reducerea salariilor bugetarilor cu un sfert. Viaţa grea a scos în stradă mii de bugetari în toamna anului trecut.

Scumpirile pe linie au avut şi alte efecte. Inflaţia a explodat la niveluri de peste 7%, cu mult peste ţinta BNR de 3,5% plus/ minus un punct procentual. Iar cu o inflaţie prea mare, ne putem lua gândul de la intrarea în zona euro, care este aşteptată să aibă loc după termenul stabilit iniţial în 2015.

Sfârşitul creşterii prin consum


Chiar dacă populaţia are de suferit, la nivel macroeconomic lucrurile nu arată rău: salariile au scăzut, productivitatea a crescut, cheltuielile bugetare au fost restrânse şi baza de impozitare a fost lărgită. Iar modelul dezvoltării bazate pe consum a fost înlocuit de cel bazat pe dezvoltare, după cum a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

SPERIETOAREA DEFICITULUI

Creşterea impozitelor, tributul către creditori


Majorarea TVA de la 19% la 24%, impozitul minim care a îngropat zeci de mii de firme sau majorarea în paşi alerţi a accizei la ţigări, care a împins inflaţia mult peste ţinta BNR - toate acestea au reprezentat tributul plătit de autorităţile române către FMI. Una dintre cele mai importante ţinte ale acordului de finanţare externă a fost respectarea ţintei de deficit bugetar, iar acest lucru putea fi realizat prin tăierea cheltuielilor în paralel cu creşterea veniturilor la vistieria statului.

Avalanşă de modificări


De altfel, în discursul public, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a susţinut în repetate rânduri că Fondul nu doreşte majorarea taxelor şi impozitelor în România şi că rămâne la latitudinea guvernului să decidă măsurile concrete de creştere a veniturilor bugetare. Şi, cum cea mai la îndemână soluţie este majorarea fiscalităţii, aceasta a fost pusă rapid în practică. Bineînţeles, de multe ori de pe o zi pe alta şi fără o dezbatere publică. Astfel, numai în 2010, Codul Fiscal a fost modificat de 14 ori, iar Codul de Procedură Fiscală de cinci ori, dintr-un total de circa 60 de modificări fiscale pe care le-a suferit Legea taxelor şi impozitelor din 2004 încoace.

În lipsă de bani la buget, guvernul a mai decis ca, din a doua jumătate a anului trecut, să reţină contribuţii sociale din veniturile din drepturi de autor şi alte activităţi independente. Iar din cauza banilor puţini din domeniul sănătăţii, FMI şi Comisia Europeană au cerut introducerea coplăţii pentru serviciile medicale, care se aplică începând cu acest an.

Impozitarea tichetelor de masă, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc şi a investiţiilor pe Bursă sunt alte decizii luate de autorităţi în această perioadă.




TĂIERI DE CHELTUIELI

Atac pe linie la salarii, pensii şi ajutoare sociale



Teodora Vasâlca-Cimpoi


Confruntat cu un nivel al cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială total nesustenabil, guvernul a trebuit să taie "în carne vie" pentru a face faţă presiunilor bugetare. Astfel, 107.000 de posturi de bugetari au fost reduse, din decembrie 2008 până în decembrie 2010, când, potrivit autorităţilor, erau înregistraţi 1.274.000 de angajaţi. Bătaia a început cu agenţiile de stat: în jur de 100 de astfel de instituţii au fost restructurate.

Presat să reducă deficitul bugetar, guvernul a mai decis ca la finele lui 2009 toţi funcţionarii să-şi ia câte opt zile de concediu fără plată. De asemenea, au fost tăiate orele suplimentare, tichetele şi primele, au fost blocate majorările salariale, iar în iulie 2010 s-a decis tăierea cu 25% a tuturor salariilor.

În plus, au fost blocate angajările, fiind permisă înlocuirea unui singur salariat la şapte plecaţi. Totuşi, de la 1 ianuarie 2011, salariile au fost majorate cu 15%.

Români rămaşi fără slujbă

Nici pensiile, care presează foarte mult bugetul, nu au scăpat de tăieri. Astfel, pensiile speciale au intrat la recalculare, iar de anul acesta, din pensiile mai mari de 740 lei se reţine contribuţia pentru sănătate de 5,5%. Totodată, au fost blocate pensionările anticipate şi au fost luate la puricat pensiile de invaliditate (circa 900.000 la număr).

Guvernul a decis să taie şi cheltuielile cu indemnizaţiile mamelor, dar şi ajutoarele la încălzire pentru unii beneficiari. Măsurile luate de guvern i-au scos în repetate rânduri pe sindicalişti în stradă, nemulţumiţi de reducerea nivelului de trai.

Dacă adăugăm şi sectorul privat, mult mai afectat de restructurări, peste jumătate de milion de români şi-au pierdut locul de muncă din aprilie 2009 până în noiembrie 2010, potrivit datelor ANOFM.

ÎNGRIJORĂRI

Datoria publică s-a dublat în doi ani


Departe de grade de îndatorare periculoase, cum ar fi al Greciei, de peste 100% din PIB, România riscă să cadă într-o altă capcană: creşterea prea rapidă a datoriei. Analiştii economici sunt unanimi în privinţa faptului că o pondere a datoriei statului în PIB de circa 30-35% este una confortabilă. Însă toţi susţin că ritmul cu care creşte datoria este îngrijorător.

România a intrat în criză cu o datorie publică de 93,73 miliarde lei, care reprezentau, în octombrie 2008, 18,6% din PIB. Cu doi ani mai târziu, în luna octombrie 2010, ponderea în PIB s-a dublat.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, în octombrie 2010, datoria publică a României era în valoare de 182,4 miliarde lei, echivalentul a 35,66% din PIB. (Ana Bâtcă)

INEFICIENŢĂ

Mirajul atragerii banilor europeni


Nici angajamentele asumate public de autorităţile statului şi nici sugestiile FMI nu au reuşit să grăbească ritmul în care instituţiile publice şi firmele româneşti atrag banii europeni. Din această cauză, riscăm să pierdem o bună parte din fondurile structurale în valoare de circa 20 de miliarde euro alocate pentru perioada 2007-2013. În aprilie 2009, când a fost încheiat acordul cu FMI, abia absorbisem 1,17% din bani, adică 972,45 milioane lei. Timp de aproape doi ani, gradul de absorbţie a crescut, însă este sub 10%. La sfârşitul lui 2010, în conturile Românei se făcuseră plăţi de 7,4 miliarde lei sau 8,62% din alocarea pentru 2007-2013, potrivit Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

COLACUL DE SALVARE

Câţi bani am luat de la FMI şi UE în ultimul acord STRATEGIE Măsurile de austeritate vor continua în acest an şi se vor concentra pe companiile de stat şi asistaţii social


Teodora Vasâlca-Cimpoi

Restructurarea cheltuielilor în domeniul public rămâne una dintre ţintele principale care vor fi urmărite şi în acest an. La capătul unui program de finanţare de doi ani, autorităţile vor rămâne legate de FMI pentru alţi doi ani, în cadrul unui acord de tip preventiv, în valoare de 3,6 miliarde euro, care să asigure, potrivit premierului Emil Boc, creşterea economică.

Se dictează ce se privatizează


În centrul noului acord vor sta companiile de stat, care nu au fost restructurate în ultimii 20 de ani şi ale căror arierate reprezintă acum 5% din PIB.

"Aceste facturi neplătite constituie o frână majoră în calea creşterii economice", potrivit şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Astfel, timp de şase luni, guvernul va trebui să ia la puricat fiecare dintre cele 150 de societăţi de stat. La finele perioadei, va decide pentru fiecare ce soartă va avea: se va închide, restructura sau privatiza.

Miza cea mai mare se pare că va cădea pe companiile din transporturi şi energie. De altfel, în opinia lui Franks, aceste societăţi au nevoie de investiţii private, pentru că guvernul nu va avea suficiente resurse. Premierul Emil Boc a precizat că nu are în vedere privatizarea CEC, a Hidroelectrica, Romgaz sau Transgaz, întrucât sunt companii strategice. Totuşi, pachete minoritare din marile companii energetice vor fi scoase pe bursă, pe listă fiind inclusă şi Tarom, la cererea FMI. Printre companiile pe care finanţatorii internaţionali ar vrea să le vadă privatizate se numără şi CFR Marfă, însă Ministerul Transporturilor a luat decizia de a aştepta un moment mai favorabil pentru această mutare.

De asemenea, o măsură dură pe care autorităţile s-au angajat să o ia este scumpirea treptată a gazelor naturale până în 2015 pentru toţi consumatorii, în cadrul unui proces de liberalizare totală a pieţei. Primele vor fi afectate companiile, care vor începe să plătească preţuri mai mari chiar din lunile următoare. "Acest proces va începe în următoarele luni şi se va extinde până în 2013 pentru companii", a spus Franks.

Măsurile dure nu se vor opri aici. "Nu am ieşit din criză, am ieşit din risc, din zona de risc, dar trebuie să consolidăm stabilitatea macroeconomică. Deci nu s-a terminat criza în România", a declarat, acum două seri, preşedintele Traian Băsescu.

Băsescu: "Nu va fi veselie"

El a precizat totuşi că nu mai suntem în perioada în care să trebuiască să tăiem, "dar nu va fi veselie".

"Totul e să stăm în aceste echilibre, altfel riscurile sunt majore, să nu mai plătim salarii, să nu mai plătim pensii", a declarat Băsescu.

De altfel, FMI nu exclude în totalitate posibilitatea ca România să rămână în recesiune pentru al treilea an consecutiv, însă şansele pentru un astfel de scenariu sunt de sub 10%. Astfel, restructurarea sectorului bugetar va continua şi în acest an, deşi nu s-a avansat nicio cifră în acest sens.

De asemenea, numărul celor 202 tipuri de ajutoare sociale şi 13 milioane de beneficiari va fi redus. Un punct important este modificarea Codului Muncii, cu noi prevederi în favoarea angajatorilor.

Reformele trebuie continuate, mai ales în ceea ce priveşte îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor existente, în sectorul sănătate şi cheltuieli de capital.

Totodată, accentul va cădea pe impulsionarea absorbţiei fondurilor UE. Guvernul are în vedere reducerea contribuţiilor de asigurări sociale în a doua jumătate a anului în curs, dar acest lucru va depinde de mersul economiei.


Tag-uri: criza, imprumut FMI, masuri anticriza, recesiune, romania, saracie, FMI, acord FMI, guvernare, austeritate, crestere TVA, crestere preturi, masuri de austeritate, scumpiri, scumpiri alimente 2011




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

SE INTAMPLA ACUM!