Dupa cum merge Legea Ticu, ofiterii "acoperiti" pot sa stea linistiti Romania va fi condusa in continuare de "Planul M"O institutie tabu in Romania a fost si ramine cea a ofiterului "deplin conspirat" sau "acoperit". Nasul ei a fost Nicolae Ceausescu, care, pe 23 iunie 1973, isi punea semnatura pe Decretul 363, scris de mina si clasificat drept "strict secret, de importanta deosebita". Intr-un interviu acordat unui saptaminal romanesc pe 3 februarie anul acesta, gen. Ion Mihai Pacepa a dat amanunte despre acest document ultrasecret, care imputernicea fostul serviciu de spionaj roman (DIE) "sa dea grad militar oricarui salariat din sistemul comertului exterior si al Ministerului de Externe, sa ii plateasca salarii secrete si sa il foloseasca in calitate de ofiter deplin conspirat atit in tara, cit si in strainatate". Pacepa a afirmat ca, la scurt timp dupa aceasta, numai in Ministerul Comertului Exterior 5 ministri adjuncti, 11 directori si 38 din cei 41 de directori ai intreprinderilor de comert exterior erau ofiteri pe deplin conspirati. Mai mult, in 1974, Ceausescu "a extins sistemul ofiterilor acoperiti la intreg aparatul de stat al Romaniei". Potrivit aceleiasi surse, si pina la aparitia decretului "DIE a recrutat majoritatea cadrelor de conducere din ministerele implicate in activitati externe (ca Ministerul de Externe, Ministerul Comertului Exterior, AGERPRES, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Departamentul Cultelor) si 90% din personalul roman care lucra in Occident". Lor li se adauga informatorii recrutati din rindul nemembrilor de partid si colaboratorii care erau membri PCR. Pacepa sustine transant ca a semnat "documentele militare si statele de salarii" ale "civililor" de mai sus, iar "o buna parte a acestor colaboratori, informatori si ofiteri deplin conspirati constituie clasa politica a Romaniei de azi". Sa nu uitam ca informatiile lui Pacepa se opresc in 1978, iar in 11 ani, noi si noi cadre "civile" au ingrosat rindurile DIE. Armata de "ofiteri acoperiti" a functionat ca stat in stat, fiind un subiect tabu, cunoscut de foarte putini oameni. Si asa va ramine, caci oricit s-a zbatut senatorul Constantin Ticu Dumitrescu. Legea dosarelor nu le include pe cele ale ofiterilor "deplin conspirati". Paienjenisul care a cuprins absolut toate componentele aparatului de stat s-a disipat, dupa 1989, in clasa politica, in noile institutii, in economie si finante, in toate punctele cheie ale statului. "Civili" suta la mie, ei compun in mare parte clasa conducatoare din Romania de azi, tara unde presedintele recunoaste ca a cistigat alegerile, dar nu si puterea, iar un vicepresedinte de partid aflat in coalitie afirma, candid, ca nu stie cine conduce Romania. De ce nu se dau cartile pe fata, vom incerca sa vedem in continuare. "Perdeaua de fum" a lui Andropov, invatatura de capatii pentru statele-satelit ale URSSDupa modelul rusesc, conceput de Iuri Andropov pe vremea cind era sef al KGB, toate serviciile secrete din blocul comunist si-au intocmit planuri de preluare a puterii in cazul unei revolte sau a unei lovituri de stat. In astfel de situatii, garniturile de ofiteri "deplin conspirati", a caror identitate reala era cunoscuta doar de sefii serviciilor secrete, urmau sa intre in actiune si sa se autoinstaleze in posturile cheie din tara si din strainatate. Planurile au fost periodic reactualizate, in functie de ascensiunea sau declinul celor recrutati. Strategia romaneasca de prezervare a puterii in caz de "avarie" s-a numit "Planul M", dar punerea acestuia in practica nu se poate reconstitui fara acces la dosarele ofiterilor deplin conspirati. Rarele semnale din presa despre acest plan au fost ignorate sau ridiculizate, din lipsa de probe. In 1989, cind comunismul a cazut in estul Europei, planurile au fost puse in practica, partial sau total, in functie de viteza cu care au decurs evenimentele in fiecare tara. Este relevanta varianta STASI, deconspirata dupa deschiderea dosarelor din RDG. Deschiderea arhivelor STASI - demascarea ofiterilor acoperiti care au acaparat functiile cheie in statEchivalent al misteriosului "Plan M", ultima varianta a programului german OibE (ofiteri in misiuni speciale) dateaza din 17 martie 1986, fiind semnat de fostul sef al STASI, generalul Erich Mielke. Potrivit acestui plan, in cazul unei revolte sau lovituri de stat in RDG, ofiteri a caror identitate reala era cunoscuta doar de capii serviciilor secrete interne si externe est-germane aveau misiunea sa se autoinstaleze in 2.000 de posturi cheie din tara si in 587 de posturi din afara granitelor, la ambasadele RDG din Occident. Precipitarea evenimentelor care au condus la caderea Zidului Berlinului nu a permis aplicarea integrala a planului. Cu toate acestea, preluarea peste noapte a arhivelor STASI a dus la demascarea ofiterilor acoperiti din primul regim democratic instalat in RDG, demonstrind ca planul a fost aplicat in proportie de peste 50%, iar majoritatea politicienilor erau ofiteri STASI deplin conspirati.In interviul despre care am amintit mai sus, Pacepa a dat patru exemple semnificative. Astfel, printre "civilii" aflati la datorie s-au numarat Gregor Gysi, liderul Partidului Democratic Socialist, partid succesor al celui Comunist, Lothar de Maziere, primul premier RDG desemnat dupa alegeri libere, Ibrahim Bohme, fondatorul Partidului Social Democrat, si Wolfgang Schnur, liderul "Desteptarii Nationale", un partid extrem de popular care s-a autodestramat dupa ce a fost probata apartenenta la STASI a lui Schnur. Deschiderea arhivelor a permis depistarea tuturor ofiterilor acoperiti si eliminarea lor din functiile pe care le detineau. Asta in conditiile in care efectivele STASI s-au dovedit a fi de trei ori mai mari decit cele anuntate oficial de primul regim democrat al RDG, iar diferenta era compusa din ofiteri "deplin conspirati". "Acoperitii" nostri n-au de ce sa se teamaIn Romania, timp de zece ani, ofiterii acoperiti n-au fost deranjati de nimeni. Dupa toate semnele, "Planul M" s-a declansat la momentul decembrie 1989 si a fost pus in aplicare. In ce proportie, Dumnezeu stie. Surse din Securitate au si explicatii pentru tacerea care s-a instalat in legatura cu acest plan. Ele afirma ca nu avem cu cine schimba "acoperitii", fiindca Securitatea a recrutat cam toate elementele de valoare inca de pe bancile facultatii. Potrivit acelorasi surse, Germania a apelat la elita din Vest pentru a acoperi posturile libere din Est. La rindul lor, Polonia, Cehoslovacia si Ungaria au mai avut intelectuali de mare valoare crescuti fie sub umbrela Bisericii Catolice, fie in preajma liderilor unor miscari de tip "Charta 77" sau "Solidaritatea", care n-au putut fi recrutati de serviciile secrete. Pina si in URSS, intelectualii s-au grupat in jurul disidentilor. In Romania, elitele n-au gasit in Biserica Ortodoxa o umbrela, iar intelectualii nu au reusit sa dea nastere unei miscari de masa, cu program viabil, care sa atraga tinerele generatii, sa ameninte sau sa se constituie intr-o alternativa la regimul comunist. Ofiteri acoperiti aflati in puncte cheieEste greu de crezut ca vom avea vreodata acces la dosarele ofiterilor acoperiti, implicati sau nu in "Planul M". Nu intimplator, in toti acesti ani, accentul s-a pus pe informatori si colaboratori, desi nucile tari sint "acoperitii". Tot pe post de perdea de fum s-au vehiculat liste cu spioni ai diverselor servicii secrete - KGB, CIA, Mossad, MI5, MI6, AVO - dar nimeni n-a suflat o vorba despre agentii autohtoni aflati in posturi cheie. O solutie esentiala pentru depistarea celor racolati de serviciile secrete autohtone ar fi confruntarea listelor echipelor de conducere din intreprinderile de comert exterior (din industrie, comert, turism) cu evidentele Registrului Comertului. Un astfel de studiu ar dezvalui probabil un fenomen similar cu cel din Cehia, de exemplu, unde peste 20% la suta din firme aveau ca asociati, in nume propriu, ofiteri acoperiti, iar un procent similar era inmatriculat pe numele rudelor de gradul intii ale acestora. Fireste, firmele infiintate prin rude indepartate sau terti nu au putut fi descoperite. Ofiterii acoperiti intrati in politica, finante, justitie, politie, administratie, culte, mass-media si in alte sectoare-cheie nu vor putea fi depistati decit in baza accesului la dosare. In ciuda unor divergente la nivel economic sau politic, factiunile "civile" provenite din fosta securitate nu au recunoscut niciodata apartenenta la vreo structura. Dar chiar si asa, mai mult decit sa marturiseasca ca fac parte din ea si ca au fost propulsati spre functii importante nici nu ar putea spune pentru ca nu stiu. In traditia anticelor societati secrete, preluata ulterior de masonerie si de serviciile de informatii, "acoperitii" nu se stiu intre ei. Pe verticala, fiecare ofiter acoperit cunoaste doar ofiterul  cu care a lucrat direct, iar pe orizontala stie reteaua de informatori si colaboratori proprii. Asadar, numai citeva persoane, la virful piramidei, au imaginea intregului si pot sa exploateze structura creata. Vedetele capitalismului romanescPlasati in posturi cheie, care le asigura un trai mai mult decit decent si multa influenta, ofiterii acoperiti isi apara cu dintii pozitiile dobindite. Si, implicit, structura ai carei pioni sint si care nu se confunda cu SRI, SIE sau DIA. In ultimii zece ani, presa a facut  speculatii in legatura cu "acoperirea" unora dintre vedetele capitalismului autohton. Tot presa a fost cea care a semnalat si posibilitatea ca unele dintre persoanele cercetate de autoritati in diverse dosare sa fie ofiteri acoperiti. In toate cazurile, pavaza dosarelor a functionat si totul a ramas la nivel de speculatii. Cei vizati sint oricind gata sa puna in circulatie povesti despre afaceri pornite cu 100-500 de dolari, dar administrate cu pricepere, pe baza experientei anterioare sau, pur si simplu, a norocului. "Planul M" si Legea dosarelorEste usor de speculat ca situatia ar fi cam aceeasi la toate partidele, iar politicienii ar servi interesele economice ale gruparilor de afaceri care ii sprijina. E foarte greu de probat ca noi, romanii cu drept de vot, am legitimat in 1990,1992 si 1996 garniturile de ofiteri acoperiti, imprastiati constiincios oriunde exista un punct de decizie. Si ca acestia au tras de timp si au intirziat privatizarea pe spinarea nivelului nostru de trai pina in momentul in care au albit destui bani negri pentru a cumpara  obiectivele rentabile. Ca acelasi lucru il fac si prezent. Cite dintre firmele straine sint camuflaje pentru capital plecat din Romania? Ar putea sa ne-o spuna urmasul DIE, Serviciul de Informatii Externe (SIE). Dar n-o face, inchizind, gratios, cercul in "Planul M". Daca perdeaua de fum a functionat in Romania, unde nu mai stie nimeni cine cu cine vorbeste si multi inca mai cred ca avem partide istorice si contemporane, in exterior situatia se vede asa cum este de fapt. Conspirarea structurilor vechii Securitati in alte Marii cu aceeasi palarie ne va tine, in continuare, pe tusa. Doar o lege adevarata a dosarelor ar mai putea insanatosi viata politica si economia romaneasca.