In perioada dintre razboaie circula o vorba referitoare la Palatul ?Curentul?, construit de marele director de gazeta Pamfil Seicaru: ?Santajul si etajul?. Vorba se referea la fondurile din care Seicaru isi construise impunatorul sediu de ziar. Recentele declaratii ale presedintelui Basescu, referitoare la jurnalistul care i-a dat telefon pentru a-l ameninta ca-l ?termina? cu ziarele din subordine, arata ca vorba e actuala.

Istoricul santajului

Butada de mai sus dateaza din anii ?30. Conferentiarul universitar Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, a declarat pentru EVZ ca vorba nu se refera totusi la situatii cunoscute in care Seicaru ar fi extorcat fonduri. ?Exista foarte mult folclor in zona santajului de presa?, a spus Petcu. ?Apasii presei - cum li se spunea santajistilor pe atunci - au operat in Romania pana catre sfarsitul razboiului. Nu toti actionau la indicatiile directorilor de ziare, unii o faceau in folos propriu. Unii dintre ?apasi? nici macar nu erau jurnalisti?.

Tipologia

Santajul de presa de dupa 1989 este de doua tipuri. Primul, care ar putea fi numit ?santajul de sertar?, consta in realizarea unei anchete jurnalistice referitoare la un om de afaceri sau politician. Acestuia i se ofera mai apoi materialul, fara publicare, dupa care i se cer bani sau alte avantaje. Ancheta ramane mai departe intr-un sertar. Al doilea tip, care s-ar putea numi ?santajul prin hartuiala?, consta in publicarea unei serii de articole de ?dezvaluiri?. Ulterior, obiectul santajului este contactat si ofera suma de bani sau contractul de publicitate, iar campania negativa impotriva lui inceteaza.

Cazul Rosca Stanescu

Zvonurile de pe piata si diferite acuzatii formulate la un moment dat il prezinta pe directorul cotidianului ?Ziua?, Sorin Rosca Stanescu, drept un expert al celei de-a doua metode. Jurnalistul nu este insa singurul asupra caruia au planat astfel de banuieli si, in EVZ de ieri, el declara: ?Nu l-am amenintat nici pe Basescu, nici pe altul?. Rosca Stanescu chiar a dat in judecata ziarul nostru pentru afirmatii care aruncau o lumina negativa asupra practicilor lui de afaceri. El a fost insa acuzat, in timp, de metode neortodoxe in mai multe randuri. La jumatatea anilor ?90, Viorel Catarama a reclamat public presiunile de acest tip. A urmat Ioan Talpes, cu un drept la replica la acuzatii aparute in ziarul lui Rosca Stanescu, in care afirma: ??Ziua? traieste din santaj?. Jurnalistul l-a dat in judecata.
Chiar International Advertising Romania (IAA), filiala Asociatiei Internationale de Reclama, dadea publicitatii in 2002 un comunicat in care incrimina practica: ?Dezavuam comportamentul acelor ?jurnalisti? care folosesc santajul si diversiunea ca metode pentru a obtine fonduri de publicitate?. Fara a da nume, IAA spunea clar ca membrii ei sunt santajati pentru a obtine reclama. In aceeasi perioada, in ?Ziua? apareau titluri ca: ?Pungasia McDonald?s?, ?Coca-Cola, acuzata de metode mafiote?, ?Caracatita Luxten?, ?Batjocura Zepter? sau ?Renault falimenteaza Dacia?.
Acuzatiile impotriva lui Sorin Rosca Stanescu au culminat cu interviul acordat de presedintele Basescu Radio Romania Actualitati. Basescu nu a dezvaluit numele ziaristului care-l ameninta ca o sa ?il termine?, iar Sorin Rosca Stanescu il soma, ieri, sa il faca public.

Cazul Mihai Iacob

Presedintele Traian Basescu l-a acuzat la inceputul lui februarie si pe directorul ?Curentului? si patronul Dramiral, Mihai Iacob, ca ar fi incercat sa-l santajeze. Seful statului a prezentat un fax in care Mihai Iacob il soma sa raspunda daca este sau nu santajat de un grup mafiot condus de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. Basescu era interogat in adresa respectiva daca a primit trei milioane de dolari grupul amintit pentru a-i asigura protectie.

Cazul ?Ziua de Iasi?

Conducerea cotidianului ?Ziua de Iasi? a fost acuzata oficial, la inceputul anului, ca ar fi lansat atacuri impotriva unor persoane si ca in schimbul? incetarii campaniilor de presa erau solicitate contracte de publicitate. Ghiocel Asimionesei, director general al societatii Delta Press Investment, si Alin Tocan, redactor-sef al cotidianului ?Ziua de Iasi?, s-au ales cu un dosar la PNA. Desi le-a oferit asistenta jurdica, Sorin Rosca Stanescu a precizat ca ?Ziua de Iasi? este doar o franciza ?Ziua?.

Concluziile

Duelul care are loc in aceste zile intre presedintele Basescu si Sorin Rosca Stanescu nu face decat sa aduca in actualitate o boala relativ raspandita a presei romanesti. Afirmatiile presedintelui arunca o lumina negativa asupra intregii bresle a jurnalistilor. Clubul Roman de Presa (CRP) si alte organizatii profesionale au un nou si foarte important punct pe ordinea de zi.

Pozitia CRP

C.T. Popescu: ?Raspunderea fundamentala e a politicienilor?
Presedintele Clubului Roman de Presa, Cristian Tudor Popescu, spune ca nu a luat in discutie cazul santajului la intrunirea Consiliului de Onoare a CRP, fiindca nu se afla pe ordinea de zi.

Credeti afirmatiile presedintelui Basescu?
Cred.

Aveti vreo banuiala cu privire la jurnalistul-santajist?
Nu lucrez cu banuieli. Tot ce pot sa va spun este ca cred in afirmatia domnului presedinte si consider ca dumnealui comite un atentat la siguranta nationala. Daca presedintele tarii nu sesizeaza organele in cauza ca este amenintat si santajat si nu comunica opiniei publice numele, inseamna ca este de coniventa cu acea persoana.

Aveti intentia sa initiati niste dezbateri in CRP?
O sa supun atentiei colegilor din Consiliul de Onoare, avand in vedere umbra aruncata asupra breslei, propunerea de a solicita oficial nominalizarea. Dar cred ca presedintele Basescu trebuie sa nominalizeze oricum jurnalistul.

Ieri, la o zi dupa acuzatiile presedintelui Basescu, a avut loc o intrunire a Consiliului de Onoare al CRP. De ce nu a fost discutata chestiunea?
Fiindca nu era pe ordinea de zi.

Exista totusi si punctul ?diverse?.
Nu ne faceti dumneavoastra programul! Nu am discutat ca nu era cazul, asteptam sa se pronunte domnul presedinte, ii acordam un ragaz.

Cat de frecvent e santajul la noi?
Pot sa spun ca este prezent. Mai mult nu pot spune.

Ce facem ca sa-l eradicam?
E o problema asta, depinde si de jurnalisti, si de politicieni, si de oamenii de afaceri. Politicienii si oamenii de afaceri se preteaza la santaj. Santajul este posibil intotdeauna datorita celui santajat. Incepe din momentul in care acesta se preteaza la o discutie pe dupa gard. Responsabilitatea fundamentala apartine clasei politice si mediului de afaceri.

Adica victima violului consimte violului?
Nu e vorba de asa ceva. La santaj se castiga reciproc. La victima si violator, cineva pierde.

Societatea civila

Cristian Ghinea: ?CRP nu poate da afara o jumatate din membrii sai?
Dupa analistul media Cristian Ghinea, Clubul Roman de Presa ar trebui sa-si aplice propriul cod deontologic.

Credeti in afirmatiile presedintelui?
Problema noastra, a tuturor, este ca problema este absolut plauzibila. Nimeni dintre cei care au scris nu au zis ca e de neimaginat. Asta e oarecum tragic pentru noi. Eu am facut un mic experiment intreband mai multi cunoscuti jurnalisti si toti se gandesc la acelasi personaj.

Este vorba de Sorin Rosca Stanescu?
Da, evident. El este jurnalistul care l-a sunat sa-l ameninte pe presedinte.

Cat de grava este problema pentru breasla jurnalistica?
Foarte. Arunca o umbra asupra tuturor. Jurnalistul are o autoritate publica, pe care o poate folosi in scopuri private. Avem legi pentru oficialii publici, dar n-avem nici un fel de mecanism de control al sefilor de la ziare. Cel mai bun exemplu este sedinta CRP de ieri, in care nu au discutat despre asta.

Ati auzit si despre alte cazuri de santaj de presa?
Nu i-as spune santaj, i-as spune abuz de autoritate. Este o practica foarte raspandita. Reprezinti o forta si-ti poti urmari individual alte interese. E un puseu individual necontrolat.

Cine santajeaza mai des? Directorii de gazeta sau jurnalistii?
Teoretic, cei care au forta. Eu, daca as vrea sa santajez pe cineva in ?Dilema?, n-as putea sa o fac fara Mircea Vasilescu, redactorul-sef.

Unde gasim cele mai multe santaje?
Sunt mult mai vizibile in presa locala. Lumea e mult mai mica, directorii de gazete sunt mult mai temuti acolo.

Care ar fi iesirea din situatie?
Nu se pot da legi pentru asta, e nevoie de o autoreglementare. Clubul Roman de Presa ar trebui sa-si aplice propriul cod deontologic. Dar mai intai acolo trebuie sa se desparta cei buni de cei care nu sunt buni. Or, CRP nu poate da afara o jumatate din membrii sai.

Presedintele CRP vorbea despre o complicitate intre santajist si santajat. Credeti in aceasta teorie?
E la fel cu cea a complicitatii dintre victima unui viol si violator.