Autentificare
User:
Pass:
Inregistrare | Login
Newsletter
e-mail'ul dumneavoastra
| Inregistreaza
Inregistreaza-te la newsletter
wwwoteaza
Cine consideraţi că este principalul vinovat de eşecul organizării unei confruntări televizate între principalii candidaţi la funcţia de preşedinte al României?
Mircea Geoană
Traian Băsescu
Crin Antonescu
Voteaza| Rezultate
Arhiva
L M M J V S D
1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30
Alege luna si anul
Noiembrie
2009
FORFOTĂ
De acelasi autor 
Oltenii, "pericol social"
 
Vlad Stoicescu
Andrei Crăciun
Sâmbătă, 26 Aprilie 2008
"Evenimentul zilei" vă prezintă aspectul României Mari (1918-1940) în preajma Sfintelor Sărbători Pascale. Dacă presa reflectă fidel o societate, atunci între România interbelică şi România de astăzi sunt doar diferenţe de nuanţă. Ziarele dintre cele două Războaie Mondiale zugră veau o ţară aplecată mai degrabă spre superstiţii decât spre spiritualitate, împărţită între fanatici ultraortodocşi care vor vira, treptat şi decisiv, spre legionarismul fascistoid, cantonaţ i în tradiţii, şi „progresişti“, minoritari, prizând „moda“ ateismului occidental.

Caricaturi cu regii

Ca şi astăzi, România profundă, România rurală (şi cumva pură), rămânea ataşată valorilor clasice: Biserica şi Familia (parţial Monarhia). România urbană, mai ales Bucureştiul, găsea în Paşte un prilej de „ieşire la şosea“, „shopping“ primitiv şi frecventat spectacole de varietăţi.

EVZ a recompus din jurnalele epocii lumea aceea fascinantă şi complexă, de care suntem mai aproape decât credem: şi atunci politicienii erau de negăsit la treabă pe perioada vacanţelor, dar confiscau mediatic Sfintele Sărbători, semnau vremelnice armistiţii, jucând teatrul credinţ ei pioase.

Satira politică nu lipsea din gazete, caricaturiştii erau şi atunci talentaţi şi incisivi, de ironiile lor nu scăpau nici regii.

Nelipsitul sifilis

Mogulii de presă de atunci nu erau mai breji decât cei de acum: ziarele erau partizane şi făceau jocuri politice făţişe. Câinele de pază al unei democraţii fragile ataca şi în Duminica Învierii, fără milă, mai totdeauna asmuţit cu interes asupra Puterii sau Opozi- ţiei. în funcţie de mofturile directorilor de gazete, adesea stimulate pecuniar. Petrecerile nu conteneau în mahalale şi în urma Sărbătorilor rămâneau munţi de gunoaie, relicve ale unui culturi arhaice, de care România încă n-a scăpat.

Jurnalele îndemnau şi ele la reculegere şi meditaţie. Dar presa rămânea o afacere şi, mai mereu, după o primă pagină destinată exclusiv Paştilor, pe pagina a doua se putea citi despre cele mai noi şi mai eficiente tratamente ale sifilisului şi blenoragiei.

Sifilisul era o boală care făcea ravagii şi, judecând după numă rul reclamelor destinate combaterii sale, sursa unei afaceri mănoase.

Reportajele din halele Capitalei nu difereau fundamental de relată rile despre haosul contemporan din pieţe şi supermarketuri. Şi atunci, ca şi acum, câinii se puteau metamorfoza, peste noapte, în miei.

Învierea Domnului canaliza energii şi stimula împăcarea cu Dumnezeu şi cu lumea, dar nu reuşea să transforme grav şi definitiv ceea ce specialiştii în istoria mentalităţilor au numit „firea românilor“.

„PERICOL SOCIAL“

Oltenii, atacaţi în presa anului 1928


În viziunea unor publicaţii, printre care şi „Adeverul“, oltenii reprezentau în perioada interbelică o problemă socială pentru Bucureş ti. Ziarul „Adevărul“ sintetiza chiar în numărul de Paşte din 1928 un tablou sumbru.

„Trăind în promiscuitate, mizerie şi infecţie, exploataţi şi demoralizaţ i, cu sufletul şi mintea falşificate, oltenii sunt un pericol social. Ce trebuie făcut ca să fie cu adevărat elemente utile?“, scria dr. George D. Ionăşescu, pe vremea când limbajul corect politic încă nu exista şi adevărurile puteau fi rostite fără perdea.

Ziar prin excelenţă „de stânga“, preocupat de problemele celor mulţi şi nevoiaşi, „Adeverul“ radiografia la sânge viaţa oltenilor care colonizau Bucureştiul. Oltenii erau la tot pasul în pieţele Capitalei, inteligenţi, dar şireţi: „(...) cântarul olteanului nu e infailibil: măcar cu cincizeci de grame în minus el tot greşeşte!“. Bucureş- tiul era un „El Dorado“ în epocă.

Îşi „comunicau“ jegul

Oltenii sufereau „trei ademeniri“: „Olteanul e un ţăran pe care îl împing spre Bucureşti trei soiuri de ademeniri: halucinaţia strălucirii oraşului-Capitală; visul unui câştig bănesc însemnat; îndemnurile insinuante ale unui exploatator în care el se încrede orbeşte“. Prima, „halucinaţia“, e descrisă poetic: „Olteanul vede ca printr’un văl trandafiriu un oraş colosal, cu clădiri impozante, cu lumini sclipitoare, cu oameni eleganţi şi scump îmbrăcaţi“.

Cum trăiau oltenii veniţi după câinii cu covrigi în coadă: „La gazde, oltenii trăiesc într’o promiscuitate tragică. Dorm câte zece, douăzeci şi mai mulţi într’o singură odaie, care deabia ar putea cuprinde doi-trei inşi, îngrămădiţi unul în altul, comunicându-şi respiraţ ia, sudoarea, jegul, bolile de piele şi toate infecţiile ce mişună prin corpul lor pe dinafară şi pe dinăuntru“. Probleme erau şi la întoarcerea în satele de baştină: „Olteanul, când vine în Bucureşti, e o floare deschisă, când pleacă, e o floare ofilită. Dar el se întoarce, totuşi, mândru în satul lui. (...) Vine cu apucături ciudate, cu un grai schimbat, falsificat în judecată şi în simţirea lui, schimbare ce se tălmăceşte prin: «ăsta s’a boerit!»“.

Fudulia „boerilor“

„Această stare de lucruri trebuie schimbată“, avertiza „Adeverul“, care propunea o serie de măsuri pentru a-i face utili pe olteni.
În fruntea listei: „Vătaful să nu poată aduce nici un oltean în Capitală fără de autorizaţie din partea poliţiei“.

CUMPĂRĂTURI

Ouăle de „şocolată“, un capriciu


Cum arăta „isteria“ cumpărăturilor de Paşte în perioada interbelică?

Iată fragmente dintr-un reportaj intitulat „Capitala în preajma Sărbătorilor Paştelui“, apărut la sfârşitul anilor ’20. Se reclamau şi atunci „scumpeţea“ alimentelor, sărăcia şi totuşi se păstra o lege nescrisă, veche de când lumea: „Românul, oricât de nevoiaş, nu există să nu pună ceva pe masă de Sfintele Sărbători“. În „hala de carne“ situaţia se prezenta aşa: „Carnea era în abundenţă la toate gheretele din hală. Din cauza preţurilor ridicate, cetăţenii (...) cumpără numai cantităţi strict necesare, ca să satisfacă tradiţia Sfintelor Sărbători“. În „hala de peşte“, altă „mâncare“: „În hala de peşte, impresia este detestabilă. Ici, colo, numai la câte o tejghea se zăresc mici cantităţi de peşte, de la Societatea «Frigul», peşte congelat care îţi face o impresie urâtă la prima vedere. Cantităţile de peşte procurat pe altă cale sunt aproape intrate în putrefacţie“.

Concluzia: „Cetăţenii Capitalei n’au fost feriţi de lăcomia câştigului din cauză că nu s’a luat nicio măsură de îngrădirea speculei, vânzând toţi comercianţii, după pofta câştigului dorit de ei. (...) Pe la vitrinele cofetarilor din oraş se văd din abundenţă ouă de şocolată, ale căror preţuri fantastice împiedică pe trecător să poată cumpăra vreunul“.



VIAŢA DUPĂ ÎNVIERE

Trafic nebun, femei snoabe şi petreceri de mahala

La începutul anilor ’20, după Sfintele Sărbători, viaţa în Bucureşti revenea rapid la „normal“. Cum arăta normalul consemnează „Adeverul“: „Pe străzile centrale, mişcarea devine din ce în ce mai mare. (...) Pentru provincialul amărât şi ruinat, din cauza războiului, viaţa nebună şi frivolă a Capitalei este un infern fără sfârşit. În vitrinele magazinelor de modă, articolele cele mai mărunte sunt etichetate cu preţuri de sute de lei, şi cu toate acestea frivola bucureşteancă intră şi ese fericită c’a mai putut găsi o nouă podoabă atrăgătoare şi... scumpă. Nebunia din centrul Capitalei este o boală a timpului şi mai ales a îmbogăţiţilor de război, care nu mai ştiu cum să-şi cheltuie câştigurile realizate cu uşurinţă“.

Aşadar, aceeaşi idee a unei epoci excepţionale, ieşită din curgerea firească a istoriei, întâlnită şi astăzi. Periferia propunea un peisaj deloc diferit de cel din 2008. Au trecut opt decenii, dar...: „În piaţa de legume şi pe preţ de speculă vei putea găsi toate trufandalele şi toate poamele. Negustorii n’au nici un scrupul şi totdeauna gata a cere şapte pre- ţuri“. Mai mult: „Viaţa la mahala e în schimb tristă şi monotonă. Copiii sburdă în haine sumare, murdare şi rupte (...). Şi cu toate acestea, Capitala petrece până noaptea târziu şi, de multe ori, chiar până în zorii zilei“.

TRAGEDIE

Sacrificiul de la Costeşti


Catastrofa nu e străină de spaţiul românesc interbelic. Pe 24 aprilie 1930, cu doar câteva zile înaintea Sfintelor Paşti, s-a produs o tragedie. Departe de tumultul Capitalei, o comună aproape necunoscută îşi consuma drama. Biserica din Costeşti (judeţul Argeş) a ars din temelii şi a cerut tribut viaţa a peste o sută de oameni. Relatările presei erau senzaţionaliste şi prozaice, semn că apetitul pentru dramă al românilor are rădăcini vechi:

„Fumul şi flacăra au năvălit peste spaimă şi au înnebunit femeile, au sugrumat copiii. Dantesca sfâşiere a trupurilor sgâlţâite de groază şi mânate de moarte s-a repezit spre uşa prea strâmtă pentru isbăvirea tuturor“. Imaginea este apocaliptică: „Morţi unul peste altul, arşi, sfâşiaţi, tăiaţi, muşcaţi între ei şi cu trupul sfârâind, cei o sută de morţi pentru credinţă sunt o jertfă peste puterile omeneşti“. Bilanţul înregistra doar trei supravieţ uitori. „Uşa se închidea pe dinăuntru şi a fost barată de corpurile locuitorilor care au năvălit spre ieşire, blocând-o“.



SUPEROFERTĂ

Paştele la cinema: filme de lux


De Paşte, românii nu luau doar calea bisericilor. „Mondenii“, mai ales cei din Capitală, asaltau teatrele şi cinematografele. Instituţiile de cultură erau obligate să ţină pasul cu cererea. Cutuma era ca în Duminica Învierii să fie programat cel mai bun „show“ al momentului.

În 1941, în plin război, „Arpa“ îşi momea spectatorii cu ultima megaproducţ ie „Tarzan“, iar la „Aro“ rula „cel mai mare film al anului“ - „Evreul Suss“, de fapt o peliculă de propagandă pronazistă.

17 ani mai devreme, la Teatrul Naţional, la matineu, se juca - în Duminica Paştelui - „Urechea mahalalei şi Anuţa“. Tot în 1924, la Operă, de Paşte spectatorii se puteau delecta cu „Paiaţe şi Zâna pă- puşilor“, iar la Teatrul Regina Maria (matinee şi seara) - cu „Dodo şi Lulu“. La Teatrul Central, la matineu: „Cârciuma pustie“.

PLECAŢI LA MOŞIE

Pasiunea politicienilor: vacanţa

Un alt lucru care nu s-a schimbat în politichia dâmboviţ eană: cea mai mare pasiune a „oamenilor politici“ a fost, este şi va fi vacanţa. O însemnare interbelică prepascală dintr-un ziar de opoziţie: „În România singurul lucru care se respectă este vacanţa. Şi acum, în toată frământarea din ţară - toţi miniştrii au plecat în concediu peste graniţă sau în ţară - y compris primul ministru. Toţi puseseră suplinitor pe d. C. Argetoianu. Dar... trădare! O informaţie ne spune că şi d. Argetoianu pleacă la moşie. Deci de Sărbători ţara rămâne fără guvern. Şi dacă de Paşti lucrurile se vor petrece în linişte, dacă lumea va bea şi va mânca cu voe bună - înseamnă că ne putem foarte bine dispensa, pentru totdeauna, de guverne care numai încurcă treburile...“.

INEDIT

Atentatul din Vinerea Mare

Aprilie 1934. Regele Carol al II-lea, după aventurile care i-au şubrezit imaginea publică, tindea să ducă o politică de mână forte, cu porniri dictatoriale. În acest context a avut loc un atentat împotriva sa pus la cale de locotenent-colonelul Precup Victor, „din Ministerul Apărării Naţionale, Inspectoratul Infanteriei, în etate de 45 ani“.

Ziarele scriau că lovitura de stat ar fi trebuit dată încă din 1933 şi că s-a copiat tactica bolşevicului Troţki: „Complotul a fost pus la cale de lt.-col. Precup Victor, care printr’o asociaţiune restrânsă de ofiţeri, trupă şi civili - timp de doi ani se tot pregăteşte şi aşteaptă numai momentul prielnic pentru a da lovitura de Stat, pe care o proectase“.

La complot au participat mai mulţi ofiţeri ai armatei, ghidaţi de Precup, care „a crezut că nu mai au ce căuta guvernele de partid şi ca atare voia o conducere în afară de partide, cu alte persoane şi cu sistem dictatorial şi că în această direcţiune aştepta momentul cel mai prielnic, moment care după părerea sa era cu ocazia unei crize de guvern“, după cum scria „Adeverul“.

Carol al II-lea urma să fie atacat cu grenade


Precup era un militar de carieră, fost susţinător al revenirii lui Carol în ţară, dezamăgit că regele nu şi-a ţinut promisiunea de a se despărţi de Elena Lupescu.

În Vinerea Mare a orchestrat ambuscada. Urma să se „tragă“ asupra regelui pe traseul străbă- tut de acesta. Scria „Adeverul“: „La trecerea cortegiului regal prin dreptul hotelului Boulevard, dela ferestrele acestui hotel - unde s’a angajat în prealabil camere - şi unde au fost plasate rudele sale apropiate (Horia şi Niculae Precup) urma să se arunce cu grenade pentru suprimarea M.S. Regelui“.

„Serviciul Special“ ştia însă de planurile lui Precup, dar, pentru a apărea ca un salvator al regelui, şeful serviciului, Mihail Moruzov, n-a intervenit decât în ultima clipă. Efectul dramatic era garantat. Precup a fost degradat şi condamnat la zece ani de temniţă. Moruzov a devenit omul de încredere al lui Carol al II-lea.




 
Comentarii | Spune-ti parerea
  1. Excelent articol

    de Albert Keller, miercuri, 23 aprilie 2008 - 11:47


    O pertinenta improspatare a memoriei.

    Cine sunt romanii si de unde vin ei...

    1. Te arunci prea departe

      de Ioan, duminică, 27 aprilie 2008 - 15:02

      Autorii acestui articol din EVZ nu facut decat sa preia niste elemente din presa, puternic propagandistica, a perioadei interbelice. Nu ti se pare rusinos sa descrii o intreaga populatie de oameni drept pericol social ? Nu ti se pare ca seamana titlul ne-inspirat al acestui articol cu lozincile tip 'evreii pericol social' ? Mai degraba cred ca luarile de pozitie de atunci trebuie luate cu mare precautie, pentru ca a fost o perioada de transformari multe si rapide intr-o atmosfera general resentimentara din toata Europa. In plus, nu uita ca atunci, ca si acum, propaganda ruseasca-sovietica era foarte activa in Romania, si una din metodele lor de manual este incercarea perpetua de a-i invrasmasi reciproc pe Romani. Dar si Austria si Ungaria altii aveau aceleasi interese. Romanii, si in general latinii si germanicii au tendinta de a intra competitie intre ei, iar acest lucru se incearca a fi folosit in aceste manipulari. Deci indemn la precautie.

    2. etete

      de elam, luni, 28 aprilie 2008 - 08:19

      papusa,
      esti unul dintre sabotnicii analfabeti ce spera ca luema va fi al lor?
      fii decent!
      suntem IMPUTITI. cancerul Europei si rusinea speciei umane. asta suntem. nu te fali. nu ai niciun motiv.

    3. Alberto!!

      de Spartacus, luni, 28 aprilie 2008 - 17:44

      Vezi tu cat de iubiti sunt neamul tau de teutoni in lume ,si apoi vorbeste!!
      Ole
      tenii sunt romani,nemtii sunt germanici!!
      Ciocu mic!!

    4. Cine suntem?Stim!!

      de Spartacus, luni, 28 aprilie 2008 - 17:54

      Noi romanii stim!!

      Dar tu stii ,vaslas de barca PESTE MAREA NORDULUI DE GERRMAN??



      NU??



      Tu stii teutonule, vb lui Iorga?

      Tanar in Europa cu pretentii,neamt ?



      Nu stii ,si ti -ai facut loc ca SI OLTEANUL CU COATELE= ARMELE,in Europa GERMANULE!!

      UE!!

      Sa- ti fie rusine in fata batranei Europe!!

  2. Astept

    de Ciprian, miercuri, 23 aprilie 2008 - 11:58

    Astept un oltean sa spuna ceva...

  3. O alta lume

    de CristianMP, miercuri, 23 aprilie 2008 - 13:07

    "intre Romania interbelica si Romania de astazi sunt doar diferente de nuanta".Total gresit,iar ziarele nu reflecta fidel o societate.Limbajul corect politic nu exista pe atunci ,da,pentru ca atunci nu exista ipocrizia din ziua de azi.Iar politicienii erau altfel,desi erau multi corupti si hoti existau si oameni cu adevarat patriotici in politica,ceva neintalnit astazi ,unde toti,100% din ei nu urmaresc decat imbogatirea personala.

  4. Astept in continuare....

    de Ciprian, miercuri, 23 aprilie 2008 - 16:15

    Unde sunt oltenii asa de inflacarati din aceste comentarii? Nu mai au nimic de spus???? Nu mai este Oltenia cerebelul, creierul sau cum se mai intitulau ei? Eu astept deja de ore intregi ca sa vad un prazar mai cutezator.

    1. ceva

      de chichi, duminică, 27 aprilie 2008 - 13:11

      "Ceva". Te-am salvat, poti sa inchizi calculatorul si sa te duci la toaleta ca decand astepti.....

    2. Situatie normala

      de Marcel, duminică, 27 aprilie 2008 - 15:20

      Capitala a fost pusa in muntenia (unde locuiesc), ca orice capitala atrage investitiile. Emigrantii din oltenia nu puteau fi clasa media sau cei bogati, se intampla ca in Italia cand tot taranul arunca sapa si emigreaza, cum in Italia nu are casa, este nevoit sa imparta locuinta cu alti romani ca sa poata economisi bani. Pt. un tanar din mediul rural, bunul simt nu este ceva fix, in general le practica la el in sat datorita sistemului ierarhic traditional, prezenta parintilor rudelor mai batrane de care ii este rusine, prezenta preotului, invatatorului si politistului din sat. Odata iesit din acest sistem isi da drumul pornirilor arhaice: chefuri, femei, scandaluri, viata dezordonata. Nu avem informatii dar poate nici ardelenii cand au emigrat in America nu se lafaiau in case centrale, probabil inchiriau case in cartierele mizerabile, ca doar nu veneau din ardeal cu mii de dolari si nici muncile calificate nu le puteau obtine (in ardeal nu se vorbea engleza nativ)

  5. anamaria

    de Anamaria Pop, duminică, 27 aprilie 2008 - 12:43

    Pe vremea aia oamenii aveau bun simt si onoare, mai multa educatie si mai mult respect fata de lucrurile din jurul lor. Pe vremea aia Romania era parte din Europa din toate punctele de vedere. Pe vremea aia oamenii nu erau atit de saraci, agricultura nu era la pamint, nu eram rusinea Europei din cauza furturilor, crimelor si cersitului, tiganii nu ne terorizau. Pe vremea aia inca mai exista lege.

    1. Pe vremea aia...

      de Nea Mitica, luni, 28 aprilie 2008 - 02:21

      Ai dreptate tanti !

  6. haideti sa nu mitizam

    de Butnariu Adrian-Mihai, duminică, 27 aprilie 2008 - 14:15

    agricultura nu o ducea mai bine decat acum, "funciirea" ii lua mai tot venitul agricol omului, alfabetizarea era mult sub cotele actuale, despre sistemul medical ce sa mai spun. E drept ca nemultumirea noastra fata de cum stau lucrurile in tara ne face sa proiectam in mit perioada interbelica, dar daca am fi lucizi am vedea ca nu era totul asa de roz.

  7. Europa in perioada interbelica

    de Ioan, duminică, 27 aprilie 2008 - 14:25

    Franta: epoca 'decadentei'. Coloniile atacau permanent Metropola, intelectualii evertizau impotriva pericolului orientului (inclusiv fata de Rusia si Germania). Marea Britanie: asemanator Frantei. Germania: umilita, saracita, alunecare spre dicatura filozofii se inspirau din resentimentele si filozofia orientale pentru a-si pregati revansa, rezbunarea fata de umilinta si daunele de razboi supradimensionate impuse in 1919. Italia: asemanator Germaniei. Spania: haos, saracie, dictatura si razboi civil in care au fost implicate Germania, Italia, Rusia bolsevica. Restul lumii: criza economica din SUA; Japonia, singurul stat independent din Asia, visa sa-i alunge pe colonistii Europeni si sa ramane ei in loc imperiu asiatic. Pe scurt, perioada interbelica a fost una de mari tranzitii si transformari. Inclusiv in Romania. La fel suntem acum. Deci aceasta calatorie in timp reflecta mai ales societea in TRANZITIE. Asa ca lasati concluziile pe mai tarziu, nu va grabiti ca fetele mari ...

    1. pt Ioan

      de Ursul Bruno, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:27

      Intradevar a fost o perioada de tranzitie, de la un razboi la altul. Pacea de la Versailles a pus "bazele" celui de-al 2-lea Razboi Mondial. In Germania anilor 20 comunistii sub impresia revolutiei bolsevice, a recesiunii economice provocate de capitalismul anglo-saxon, devenau din ce in ce mai puternici. Fortele reactionare in frunte cu viitorul partid a lui Adolf Hitler duceau lupte crancene de strada, mai ales la Berlin, pt. combaterea comunistilor. Venirea la putere a lui Adolf Hitler a fost sprijinita de marele capital german dar si de bancherii evrei de pe Wall Street. Urmarile le cunoastem. Invatamintele s-au tras dupa cel de-al 2-lea Razboi Mondial. SUA Anglia,Franta, Canada au inteles foarte repede ca in mijlocul Europei este nevoie de o Germanie economic puternica. Planul Marshall a avut ca scop principal evitarea orientarii Germaniei catre Moscova. Cu cladirea Zidului Berlinului a inceput Razboiul Rece, care a tinut practic cativa zeci de ani, globalizarea in frau.

    2. Apropo de rusi

      de Ursul Bruno, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:51

      Iti recomand albumul lui Sting "The Dream of the blue Turtels" si mai ales piesa "Russians".
      De ce si cine sa ne fie frica ? Razboiul rece s-a purtat intre URSS si SUA peste capetele europenilor, in adevaratul sens al cuvantului.

    3. 'Russians love their children two ...', stiu cantecul

      de Ioan, luni, 28 aprilie 2008 - 15:14

      dar nu stiam de album (nu am cautat niciodata; intamplator n-am nici un CD cu Sting). Multumesc pentru recomandare. Cantecul asta ar merita pus pe o lista scurta a lucrurilor memorabile din istoria razboiului rece. Este versiunea pop (adica pentru public) a variantei hard 'rock', care se numeste, evident stii si tu, 'reciprocal assured destruction'. Numai ca de atunci au mai evoluat lucrurile: pe vremea aceea situatia era mai mult sau mai putin 'inghetata', in timp ce acum Rusia merge spre rau. Si ce ne intereseaza pe noi este ca ei isi urmarescpolitica lor pe termen lung (pe care nu a anihilat-o nimeni) care a inceput cu 'ne retragem din Europa Centrala ca sa ramanem'. Probabil stii foarte bine ce inseamna asta. Ei acum, Rusii (statul rus) sunt la faza 'ca sa ramanem'. Propaganda si gaz-politik-ul sunt la apogeu. Ce nu spune FSB-ul este ca Europa de Vest (dar si America intr-o mare masura) au depasit demult faza capitalismului salbatic, faza in care RUSIA este acum.

    4. oare ?

      de Ursul Bruno, luni, 28 aprilie 2008 - 21:15

      Santem la inceputul capitalismului salbatic,dezlantuit numita globalizare, dorita numai de un cerc restrans de oameni.

  8. Poate nu exista 'politically corect' ...

    de Ioan, duminică, 27 aprilie 2008 - 14:43

    dar exista foarte probabil snobismul de bucurestean ('capitalist' ca traiau in capitala) care cauta mereu sa afiseze defectele provincialilor. La urma urmei, daca te raportezi la ziaristica de maculatura, nu poti decat sa tragi concluzii cu valoare de maculatura. In fine asa sunt masele - nu stiu sa inteleaga ROLUL unei capitale, ci se comporta ca in haita: noi si voi, capitala si provincia. La fel e si pe la altii: Paris/restul Frantei (din cauza asta, in Franta Parisienii sunt considerati aproape ca un fel de specie ciudata de alieni), Londra/restul Mari Britanii, etc. Eu zic ca acest articol este interesant pentru cei care stiu sa ia din el elementele de epoca interesante, nu justificative pentru propriile prejudecati.

    1. Pai bucurestenii nu prea exista

      de chichi, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:56

      Din cate cunosc eu Bucurestiul a fost infiintat la ordinul turcilor care se saturasera sa se tot duca la Targoviste si sa ia bataie in munte si paduri. Asa ca au gasim o stana si un cioban, probabil strastra..bunicul lui Jiji si i-au dat ordin sa infiinteze capitala Valachiei. Acesta este adevarul gol-golut despre miticista. A fost infiintat de un cioban pe teritoriul stanei sale. Acum intelegi cum sta treaba cu genele miticilor?

  9. Hristos a Inviat!

    de Un Trecator Grabit, duminică, 27 aprilie 2008 - 17:29

    Hristos a Inviat!

    Va urez la totzi romanii (credinciosi sau atei) si sa dea Domnu' ca romanii (de acasa sau diaspora) sa o duca mai bine de acum inainte.

  10. Articol partial si idiot...

    de Mirona Caraman, duminică, 27 aprilie 2008 - 17:33



    Atit de partial, atit de orientat intr-o singura directie, incit nici macar nu merita sa te ostenesti citindu-l, cu atit mai putin facind un comentariu...



    Deja, modul in care este privita sarbaroarea de Paste in sine...



    Apoi, modul in care sint selectate articolele de ziar, de parca in perioada interbelica n-ar fi existat Noica, Eliade si compania, ca sa nu mai vorbim de marile personalitati din celelalte categorii sociale, matematicieni, fizicieni, etc..



    Cineva vorbea aici despre agricultura?



    Dar ce stie acel cineva despre agricultura vremii?



    Ca nu erau tractoare? Dar in Franta erau?



    Daca tatal meu n-ar fi fost directorul fermei experimentale a institutului zootehnic din Bucuresti, poate ca v-as crede chiar si eu, dar asa, pot sa-mi dau repede seama cu cine am de a face...



    Inclusiv acest Craciun, care, de ce nu s-o fi numind Paste, numai el stie...

  11. ...concluzie?

    de Flory - Texas, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:07


    fiecare epoca a avut "pasaricile" si "tonomatii" ei :)



    Sarbatori Pascale spornice si cu veselie, Natiune Romana

    ...oriunde te vei fi afland pe planeta Pamant

  12. Voi alt subiect de Pasti n-ati gasit??? 1 din 2

    de KB, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:26

    Bah, voi alt subiect de Pasti n-ati gasit??? Articol mai stupid si mai partizan rar mi-a fost dat sa vad... Daca va amintiti, CARAGIALE n-a scris despre olteni, ci despre REGATENI in general. Vorbim de o mentalitate generala in Regat. Discutam cu un distins profesor universitar cu ocazia unui colocviu pe teme de antropologie si etnologie. Omul a afirmat ca in sec. XVIII-XIX orasele romanesti erau la nivelul unor targuri mai maricele; l-am contrazis , spunand despre burgurile din Ardeal ca nu erau cu nimic mai prejos decat suratele lor din Occident. Tipul a zambit si mi-a zis:"frate, in Ardeal erau ORASE, in Regat erau TARGURI! Sa nu facem confuzie!"

  13. Voi alt subiect de Pasti n-ati gasit??? (2 din 2)

    de KB, duminică, 27 aprilie 2008 - 18:26

    Fiindca vad ca niste neispraviti s-au apucat sa faca aprecieri cum ca oltenii "tac malc pe forum", sa le spun in primul rand ca nu toata lumea sta sa citeasca articole de doi bani in ziua de Pasti. In al doilea rand, poate n-ar strica sa-si aduca aminte ca toti muntenii si moldoveni rupti in dos, veniti in Bucale cu traista-n bat, se cred dupa cativa ani bucuresteni get-beget, vorbesc cu "da" si "pa" in loc de "de" si "pe" si se uita de sus la "provincie". Vorba lu' nea Marin: sta in sectorul 9, de la el incepe porumbul irigat...:)))
    Nu va mai faceti iluzii. Tot Regatul era la fel de mizerabil, prafuit si vicios. Daca va face placere sa va aratati cu destiu' intre voi si sa ziceti "tu esti mai prost"!; "Ba tu, ba tu!!!", n-aveti decat... Distractie placuta!

  14. Ref. articol

    de Ciprian Marinescu, duminică, 27 aprilie 2008 - 19:24

    Cu toata stima pe care o port gazetei Ev.Zilei , azi doresc sa-mi reneg aceasta simpatie datorita urmatoarelor aspecte : in acest articol nu am citit decit despre lucruri aberante. Nu stiu daca ziarele din anii 1918-1940 [ de ce nu si dupa 1940 ] zugraveau ce spuneti dumneavoastra dar sunt unele aspecte pe care nu le cred si nu le concep. ,,Tara aplecata spre superstitii nu spre spiritualism''. Serios domnilor gazetari? Fanatici ultraortodocsi care vor vira spre legionarism fascistoid ? Chiar asa ? Si cantonati in traditii ! Si apoi ,,progresistii''! Si cu asta ati scris articolul. Nu?
    Domnule Craciun , domnule Stoicescu oare ati studiat atit de mult istoria acestui popor incercat de va permiteti sa scriti aceste lucruri?Acest popor a fost si va ramane un popor crestin ortodox cu toata globalizarea. Cit despre filozofia legionara sau istoria interbelica , mai cititi. Si nu va fie rusine cu istoria noastra. De ce ar trebui sa va fie rusine este perioada 1945-1989.
    Un Paste Fericit !

  15. Se cauta senzationalul ieftin

    de Alex I Popescu, duminică, 27 aprilie 2008 - 23:28

    Erau si vor fi mereu aspecte descrise de Caragiale, dar nu se spun in "analiza" multe : politicul nu se amesteca in economic, hotii oricare ar fi fost ei, cand erau prinsi infundau puscariile iar lupta politica era la vedere;
    este un articol de doi bani

  16. Zau ?

    de Nea Mitica, luni, 28 aprilie 2008 - 02:16

    Nu am citit articolul dar am o problema cu parvenitii astia mici (indiferent de zona)!

    Asculta cineva Led Zeppelin acum ?

  17. Perfect de acord

    de Mitica Hyperion, luni, 28 aprilie 2008 - 06:55

    Poate ca pe atunci era mai bine ca acum, nu zic nu, dar e clar ca nu pentru toti oamenii acea perioada a fost numai lapte si miere.

  18. pentru IOAN

    de Parker Parker, luni, 28 aprilie 2008 - 11:41

    OK! As dori sa aflu parerea dumitale in ceea ce priveste neamul TZIGANESC! Si mai ales ce contributzie aduc ei in Europa! Caci in Rropmania stim!

    1. Tziganii sunt in primul rand o problema sociala

      de Ioan, luni, 28 aprilie 2008 - 13:57

      deci as evita sa etichetez 'neamul' (si nu pentru a fi politically corect). Si este o problema sociala in TOATA EUROPA. Numai stricaciuni fac - invadeaza spatiile verzi, inclusiv in capusurile Universitare !!!, arunca zoaiele unde au chef, distrug bornele de alimentare pentru pompieri, creeaza insecuritate, etc etc. Atentie, nu vorbesc de tziganii care vin din Romania, ci de 'ai lor'. Chiar daca sunt ceva mai avuti la fel fac. Uniunea Europeana a gresit cand le-a acordat dreptul de a-si pastra modul de viata nomad. A facut asta din naivitatea de a privi pe tzigani drept boemi, romantici. Acum cetatenii (si primariile) trebuie sa inghita in sec si sa poarte un razboi surd, si inegal cu satrele. Nu se poate ca restul cetatenilor europei sa-si adapteze viata dupa aceasta minoritate cu un mod de viata medieval. Trebuie obligati sa respecte regulile EUROPENE. Si cine nu respecta, sa plateasca penal si economic. Dar cine respecta sa fie tratati ca oricare alt cetatean UE. Multumit ?

    2. pt Ioan

      de Ursul Bruno, luni, 28 aprilie 2008 - 14:40

      Tiganii de care vorbesti sant cei est-europeni. Tiganii vest-europeni s-au adaptat de mult modului de viata occidental. Daca nu stii ca sant tigani, nici nu ii mai observi. Majoritatea lor au fost integrati. Sant zone in sudul Frantei, in Spania unde intradevar nu este indicat sa te deplasezi spre exemplu cu o masina buna.
      Satrele de tigani vest-europene sant tractate de masini puternice de ultimul racnet iar rulotele lor sint din cele mai spatioase si in general nu fac probleme unde poposesc.

    3. Nu Ursule, in NORDUL Frantei i-am vazut si tot vazut

      de Ioan, luni, 28 aprilie 2008 - 15:01

      Tre' sa fii idiot sau orb sa nu-i observi. Si sunt tzigani din Franta, nu din Romania. Cei din Romania inca au mai putin tupeu (nu-si cunosc drepturile legale, adica; si sunt mai putin avuti). Cu toate Mercedesurile si rulotele lor (nu choar toate sunt ultimul racnet, dar sunt normale), isi instaleaza calabalacul pe spatiile verzi din oras, inclusiv in campusurile universitare, desfac conductele si apoi le lasa sa curga ETC ETC. Nici nu vreau sa mai insir aici cate probleme fac. Evident, sunt si tzigani integrati in societate, care nu sunt o problema, si care fac cinste alor lor (etnie sau nu, ii priveste cum se raporteraza la originea lor). Problema sunt cei nomazi ! Toti trebuie integrati, nomadismul trebuie interzis.

    4. Vb pe nas

      de Spartacus, luni, 28 aprilie 2008 - 17:58

      Tiganii sunt indo-germanici,mai vechi decat grecii si persii ,dragule ..si au putere..
      Bravo lor ca supravietuiesc si n ziua de azi!!


Utile
Bucuresti
Iasi
Constanta
Timisoara
Cluj
 
 
                             
Acasa |  Copyright |  Termeni si conditii |  Contact |  Publicitate |  Ringier Romania |  Regulament Forum
ziare