|
Vladimir Tismăneanu: "Derulat sub semnul revoltei, în
Est şi în Vest, anul 1968 a
reprezentat deopotrivă
resurecţia şi agonia
speranţei."
Părea din nou posibilă
împlinirea utopiei unui socialism care
nu uita omul. Pentru Monica Lovinescu
(alături de Virgil Ierunca, principala
voce intelectual-critică de la Radio
Europa Liberă), ceea ce s-a petrecut în
1968 a simbolizat o supremă şansă de
racordare a intelighenţiei din România la
marile frământări menite să
redefinească valorile politice şi
spirituale contemporane. Fiica lui
E. Lovinescu urmărea cu pasiune acea
prea mult amânată sincronizare a
demersului intelectual din România cu
spiritul critic asociat cu numele unor
Leszek Kolakowski, Vaclav Havel,
Ludvik Vaculik, Antonin Liehm, Pavel
Kohout, Aleksandr Soljeniţân etc. În
eseurile ei, Monica Lovinescu
surprindea criza terminală a Vechii
Stângi, osificarea dogmelor marxiste în
practicile ideologice ale stalinismului
târziu. În consonanţă cu atâţia gânditori
de orientare antimarxistă şi postexistenţ
ialistă, Monica Lovinescu sugera
necesitatea îmbrăţişării unor strategii
înnoitoare atât în plan politic, cât şi în
acela estetic. Cum am mai spus, pentru
ea eticul şi esteticul erau indisociabile,
mai ales atunci când era vorba de
sufletul omului în universul totalitar.
În ianuarie 1978, la zece ani de la
începutul real al Primăverii de la
Praga, în Post Scriptumul
volumului „Unde scurte“, Monica
Lovinescu nota, cu nedisimulată
tristeţe: „...scriitorimea română şi-a
ratat, deocamdată, şansa de inserţiune
în istoria insurecţională a Răsăritului
comunist“. Dincolo de ceea ce avea să se
întâmple mai târziu în relaţiile dintre
Monica Lovinescu şi Paul Goma,
rămâne faptul incontestabil al
solidarităţii indefectibile a protagonistei
celebrei emisiuni „Teze şi antiteze la
Paris“, cu acţiunea disidentă a autorului
romanului „Ostinato“. Monica
Lovinescu a salutat poziţia iconoclastă a
lui Goma observând similitudinea
dintre platforma propusă de acesta pe
linia apărării drepturilor omului şi
refuzul intelectualilor cehi şi slovaci de
a consimţi la turpitudinea morală a
„normalizării“ care a urmat invaziei
sovietice din august 1968. Curajul lui
Goma de a scrie fără spaima cenzurii şi
de a-şi publica în Occident lucrările
interzise în România erau pentru
Monica Lovinescu exemple demne de
emulat. În repetate rânduri, gânditoarea
de la Paris a veştejit ironiile ieftine (în
fond penibile alibiuri autojustificatoare
proferate de diverşi scriitori din ţară la
adresa presupusei lipse de talent a lui
Goma). Amintesc aceste lucruri pentru
că ele probează cât de importantă a fost
solidaritatea Monicăi Lovinescu şi a lui
Virgil Ierunca în raport cu eforturile
antitotalitare ale unor intelectuali din
România. Merită amintită în acelaşi
context susţinerea atâtor altor scriitori
supuşi persecuţiei (de la Dumitru
Ţepeneag şi Leonid Dimov la Dorin
Tudoran, Ana Blandiana şi Mircea
Dinescu).
Mai mult, pe parcursul acelor ani
întunecaţi, Monica Lovinescu a afirmat
consecvent necesitatea ca intelectualii
din România (scriitori, critici literari,
filosofi etc.) să urmeze calea confraţilor
lor revoltaţi din alte state sovietizate, să
abandoneze complicităţile culpabile cu
un regim tot mai sclerozat şi mai ridicol
în pretenţiile sale pompierist-patriotarde.
Era aşadar importantă trezirea
„din strania somnolenţă a atitudinii care
a făcut şi continuă să facă din ei, în tot
universul comunist, un fel de orfani ai
curajului“.
Anul marilor promisiuni, aşa
poate fi numit 1968. Tot
astfel, putem vorbi de
teribilele deziluzii, abdicări,
capitulări şi trădări ale acelui an. Fiecare
generaţie găseşte un reper simbolic
într-un an, un eveniment, un
moment-cheie pe care îl aşază în centrul
propriei biografii. Pentru generaţia mea,
acesta a fost anul 1968, iar emisiunile
Monicăi Lovinescu mi-au influenţat
decisiv opţiunile, lecturile, aşteptările,
loialităţile şi valorile intelectuale. Îmi
amintesc perfect febra spirituală a
acelor clipe, entuziasmul cu care
ascultam transmisiunile ei despre
revolta spiritului în plină desfăşurare la
Praga. În egală măsură, îmi amintesc
eseurile despre naşterea mişcării pentru
drepturile omului în chiar imperiul
sovietic. În ianuarie 1968, Monica
Lovinescu scrie despre una dintre
lucrările capitale ale literaturii
memorialistice a Gulagului datorată
Evgheniei Ghinzburg („Le Vertige“):
„Excesul suferinţei s-a datorat nebuniei
unui Stalin, principiul ei se află însă în
rădăcinile leniniste, în însăşi datele de
bază ale unui partid care nu admitea
controversa, şi cu atât mai puţin
opoziţia“. Reflecţia Monicăi Lovinescu
se intersectează aici cu analizele Hannei
Arendt, ale lui Raymond Aron ori ale
unor Alain Besançon şi Richard Pipes.
Gânditoarea română cunoaşte perfect şi
comentează în detaliu lucrările unor
Boris Souvarine şi Jules Monnerot,
precum şi dezbaterile din revistele
„Arguments“ şi „Socialisme ou
Barbarie“, unde scriau Edgar Morin,
Cornelius Castoriadis şi Claude Lefort.
Politologia română postdecembristă s-a
născut mental în emisiunile Monicăi
Lovinescu.
|
Traian Basescu a condamnat comunismul,
A decorat-o postmortem pe Monica Lovinescu,dar cei care au pus la cale atentatul sunt in libertate.Toti tortionarii sunt in libertate,asa ca Basescu nu a oferit decat circ.
Asadar condamnarea comunismului -basasciana este doar fanfaronada .
Traian Basescu nu a condamnat nici un comunism,el doar a dorit sa-si aroge niste calitati si false drepturi istorice doar in scopul penal de a mentine in continuare tara sub ocupatie iliist-securist-comunist-PSD-ta. Comunismul romanesc ar fi fost cu adevarat condamnat doar odata cu LUSTRAREA tuturor celor care mai mentin inca tara sub ocupatie comunista,dar in primul rand trebuia condamnat iliescu ion cel care prin genocid a readus aceasta ocupatie securist-comunista in tara.
Este o grava jignire adusa memoriei Doamnei Monioca Lovinescu medalierea ei de catre un presedinte care ramane complice la toate faptele de mentinere a faradelegii securist-iliiste in tara romnaeasca.
Nu uitati ca Monica Lovinescu a condamnat deschis regimul comunist-iliisciano-FSN-ist.
Sa stam stramb si sa judecam drept
Ce ar trebui sa faca Basescu pt. al baga la puscarie(unde ii este locul) pe iliescu kgb? cu puterea pe care o are in prezent, conf. constitutiei iorgovane(comandata de acelasi iliescu ilici)?
inteleg ca nu-ti place de Basescu, dar de aici si pana la a nu vedea cum stau lucrurile si a arunca vina numai pe Base e cale lunga; ati vazut cum au stat lucrurile cu referendumul pt. demitere : cu toate ca sondajele ii erau favorabile, cei 322 in frunte cu acelasi iliescu au marsat si au "pierdut", de fapt ce au pierdut? mai nimic;
intreb din nou : ce poate face Basescu in actuala conjunctura parlamentara?
eu cred ca totusi e bine ca s-a facut condamnarea comunismului in parlament (cu circul de rigoare, cum ne sta bine) si acest act nu va ramane fara urmari intr-un viitor destul de apropiat.
Buna intrebare,Alexandre.
Chiar asa ce ar fi putut face pana acum raian Basescu pentru impunerea statului de drept romanesc?
In primul rand tot circul scandalului intre palate,tot circul luptei-nelupte impotriva coruptiei au permis PSD-lui sa revina din nou ,in forta-penala pe scena politica romaneasca.
In al doilea rand,presedintele care vegheaza la respectarea tuturor legilor organice din tara trebuia sa ceara aplicarea art.46 din lg.14/2003,legea partidelor politice ,ia r PSD-ul mafiot ,dovedit ,dar nejudecat,sa fie dizolvat.
In al treilea rand daca presedintele era de buna credinta,nu un inselator,atunci cerea de urgenta la Curtea de justitie de la Luxembourg instituirea unui Tribunal International care sa-i judece pe toti criminalii secuirsto-comunisti care paraziteaza democratia staului roman,membru al uniunii europene.
Preiau ideea lui Ionita!
De ce Base nu declanseaza o ancheta pt pedepsirea celor care au batut-o pe Monica Lovinescu si celor care l-au injunghiat de 17 ori pe Vlad Georgescu! In frunte cu Plesita, care a supervizat si organizat atentatul comis de Carlos asupra Europei Libere! De ce? Tacere...
Are puterea, are posibilitatea, are dosarele, are tot! De ce n-o face?... Ca sa ne schimbam impresia despre el!
Stiu... e mai usor sa decorezi mortii... viii au prostul obicei sa vorbeasca!
Garfield, motanu
DRAGILOR ION,URSU SI MOTANEL,
Cu regretul de a va dezamagi,poate ati auzit ca Romania este un stat de drept.Cu alte cuvinte exista o delimitare clara intre functiile institutiilor statului.JUSTITIA SE OCUPA DE DECLANSAREA UNOR PROCESE DAR NUMAI LA UN POSIBIL DENUNT!Frustrarea voastra,dragilor,trebuie sa se indrepte catre victimele acestor oameni:EI SUNT IN DREPT SA DECLANSEZE UN PROCES!Eu am o mare admiratie fata de un domn din Iasi,singurul de pina acum,care in calitate de victima a sistemului comunist,s-a prezentat in instanta si a cistigat!Trebuie sa admiteti ca gresiti fundamental fata de D-nul Presedinte Traian Basescu.Oricit nu v-ar place prestatia sa in domeniu,Domnia-Sa a creat cadrul si a dat tonul schimbarii atitudinii victimelor!Le-a dat posibilitatea ca vocea lor sa se faca auzita!Din pacate,EI TAC IN CONTINUARE!DE CE?
domul Tacu a castigat in instatele romanesti
... dar nimeni nu-i va readuce inapoi baiatul ucis miseleste de secuirtate,securitate care acum este prezenta in parmanetul rusinii romanesti.
Legea Lustratiei nu este "problema "justitiei romanesti ci a legislativului si executivului acestui stat de fals drept,asa dupa cum actualul presedinte trebuie sa apere fara tagada principiile fundamentale ale statului de drept romanesc, stat in care criminalii comunisto-securisi nu mai au ce cauta.
Uite ,dragul meu Lucian,eu personal am incercat sa aduc pe masa justitiei fapte penale extrem de grave,dovedite ,savarsite in administratia publica locala ieseana condusa infarctional(lg.78/2000)de catre un comunisto-PSD-ist.
Rezultatul ?Nul.Toti cei dovediti penali ,A ACROR DOSARE STAU IN ASTEPTARE,candideaza acum la alegerile locale.
Cine sa aiba interes sa apere drepturile civile si legale ale unor contribuabili neinsemnati?
Nene,bati campii !
Este nevoie de lege,promovata de parlament,care sa-i scoata din functiile publice pe cei care au colaborat cu sistemul comunisto-securist.Este nevoie de lege prin care cei vinovati de crime,torturari,batai,sa fie adusi in fata instantelor si pedepsiti.Este nevoie de lege,pentru ca daca se actioneaza individual,cum spui matale,nu se poate obtine nimic,faptele incriminate fiind prescrise,la fel ca si dreptul la actiunea penala.Nu am auzit ca presedintele Basescu sau PDL sa aiba o astfel de initiativa legislativa.
Crimele impotriva umanitatii NU se prescriu
Asadar va veni si timpul cand acesti criminali securisto-comunisto-iliisti vor plati pentru faptele lor penale indreptate impotriva umanitatii.
Asa este,
Dar avem nevoie de o lege.
FUNERALII NATIONALE,
Dragilor,d-na Camelia Spataru-purtatoarea de cuvint a Prim-ministrului Tradiceanu,ne spune ca acesta nu a raspuns cererii "societatii civile",ce viza organizarea unor funeralii nationale pentru D-na Monica Lovinescu si D-nul Virgil Ierunca,pentru ca nu i s-a adresat"direct"acestuia aceasta cerere.Ramii"mut"cind asculti asemenea declaratii"oficiale".Parerea mea este ca Ilici ar fi fost mai ingaduitor decit Tradiceanu.Evident am incercat"un spirit de gluma"-cum ar zice Vanghele.Din nou,putem observa fratietatea de nezdruncinat a echipei "liberalo"-comunistoiliciene!Nu conteaza ca acest cuplu a intretinut un popor in viata,dindu-le speranta ca tinta!Pentru acesti"criminali"nu conteaza propriul popor,propria tara,destinul acestor doua entitati sacre!Pentru FRATII MASONI exista doar minciuna,crima,jaful!!!!
Frica.
Frica pazeste bostanaria lor ciumata, le ete frica ca romanii vor iesi in strada si se vor manifesta pentru elioberarea tarii de sub ocupatie securist-comunist-iliista.
Aceasta a fost dorinta cea mai arzatoare a Monicai Lovinescu .
trebuiau imbalsamati
cei doi "corifei" ai anticomunismului trebuiau imbalsamati si pusi ca lenin in sicrie de sticla. De asemenea trebuiau pusi in sicrie cu fatza in jos, astfel incat daca bocitorii profesionisti, urmati de pleiada de bocitori amatori ar fi loviti de dor de ierunci si lovinesti, sa aibe posibilitatea sa traga o fuga, sa se reculeaga la catafalcul celor doi si sa le aplice si cate pupicuri vor, in zona posterioara.
DRAGULE PROLETAR,
A fi "proletar"nu presupune a fi ignorant si orb!Vom Invia si pentru tine,dragule!Fie-ti micii si bericile usoare la stomac.Ar fi pacat sa se piarda asemenea valoare culturala a Romaniei!
esti un bocitor amator.
pesemne ca capitalismul (cacofonie intentionata) ti-a adus numai lucruri bune, stimabile. Iti doresc sa te bucuri de ele. Micii si berea... de 1 mai, ziua noastra, a proletarilor.