|
Alege luna si anul
 |
Martie |
 |
|
2010 |
|
|
|
Mii de volume în limba română pot fi citite online sau descărcate gratis, fără acordul editurilor. Concurată de cartea digitală, cea tipărită se va refugia în ediţii de lux.La patru ani după ce primul e-Book reader („cititor de cărţi”) pentru volumele digitale a apărut pe piaţă, la Sony, editorii din lumea întreagă se precipită la mese rotunde: în câţi ani va intra în agonie cartea tipărită?
Un raport înaintat pe 30 iunie Ministerului Culturii din Franţa de către Bruno Patino, directorul publicaţiei „Télérama”, precizează că trecerea la digital e „cea mai importantă mutaţie în universul scriiturii, de la invenţia lui Gutenberg, în secolul al XV-lea”. Cartea tradiţională nu va muri, conchide raportul, dar se va refugia în ediţii de lux. În ţara noastră, procesul pare lent, însă apetitul românilor pentru tehnologii de ultimă oră i-ar putea lua prin surprindere pe editori.
e-Book-urile, la modă
În România, fenomenul nu îngrijorează cu adevărat încă pe nimeni, deşi titlurile disponibile pe Internet se înmulţesc rapid. Există câteva site-uri pe care poţi lectura volume gratis: http://carti.x6.ro (10.000 de titluri!), liternet.ro, www.globusz.com, www.agonia.ro, www.scribd.com, http://thepiratebay.org, „Cred că în maxim zece ani (dar am fost uimit de viteza de intrare a i-Podurilor în România) vom fi la fel de obişnuiţi să citim pe ecranul unor dispozitive electronice ca şi pe hârtie. Cred că volumele tradiţionale vor continua să existe, dar vor trebui să se reinventeze cumva pentru a continua să atragă”, explică Răzvan Penescu, iniţiatorul site-ului Liternet, unde au fost publicate 250 de volume online, în şase ani.
El se declară sceptic că inflaţia de cărţi va încuraja cu adevărat cititul. „Mai cred şi că cititorii vor deveni mult mai selectivi, accesibilitatea cărţilor în format electronic s-ar putea să împingă în ridicol eforturile unor edituri de a promova volume proaste”, adăugă responsabilul Liternet.
10.000 de titluri, „cu scuze”
Pe www.globusz.com – o editură exclusiv online – Ştefan Motz, un român emigrat peste Ocean, a pus la dispoziţie câteva zeci de opere ale clasicilor români şi e dispus să le promoveze pe cele nepublicate ale debutanţilor.
Cel mai impresionant depozit online îl deţine http://carti.x6.ro, care îşi pune cenuşă în cap în pagina de start: „X6.ro nu încurajează prejudicierea intereselor unor terţe edituri sau autori, ci doar doreşte să reprezinte o bibliotecă online, care oferă acces gratuit şi nelimitat publicului la cărţi, care la rândul lor au fost oferite de vizitatorii X6.ro. În cazul în care o Editură sau un Autor de Carte îşi simte lezate (prejudiciate) interesele, vă rugăm trimiteţi email la… în vederea ştergerii imediate a ei din baza noastră de date”.
Site-ul are şi un top 10 al preferinţelor, care începe cu „Emma” de Jane Austin, continuă cu titlurile lui Paulo Coelho, „Maestrul şi Margareta” de Bulgakov şi se încheie cu „Castelul” de Franz Kafka şi "Anticristul" de Friedrich Nietzsche.
Editurile, neputincioase
Toate marile edituri autohtone îşi pot regăsi acolo autorii pirataţi. „Am găsit multe dintre cărţile noastre pe diverse site-uri şi oricât am încercat să dăm de vinovatul principal, nu am avut succes, pentru că e ceva îngrozitor de încâlcit. E o încălcare crasă a drepturilor de autor şi se poate ajunge şi la poliţie. Am fost chiar destinatarul unui email în care mi se propunea să cumpăr un CD cu 500 de cărţi, unele chiar de la Humanitas. E ca şi cum i-ai vinde proprietarului tablourile pe care i le-ai furat”, declară Lidia Bodea, directorul Humanitas.
Editura Polirom a făcut primul pas şi a început deja să ofere pe propriul site, gratuit, în format PDF, titluri epuizate în librării, care nu vor fi reeditate curând.
 FUNDAŢIA NOESIS
Nichita şi Brâncuşi, în enciclopedii virtuale
Prima carte electronică lansată oficial în România, în 2000, e „Antologia Virtuală Noesis nr. 1", care conţinea textele unor autori tineri. Iniţiativa îi aparţine lui Remus Cernea, actualul director executiv al Asociaţiei Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă. Tot el a adus pe piaţă, anul următor, „Cartea Virtuală - 50 de volume de literatură română contemporană”, cu texte de Gellu Naum, Tudor Octavian, Cezar Ivănescu sau Nora Iuga.
Până în 2005, a editat şi primele enciclopedii multimedia despre I.L. Caragiale, Ion Creangă, Constantin Brâncuşi şi Nichita Stănescu. “Suportul electronic va permite şi forme noi de exprimare literară, imposibil de experimentat până acum - de exemplu, textul va fi însoţit de sunete, film, fotografii, muzică, animaţii mutimedia... Viitorul este al cărţii multimedia, care este următorul pas după cartea electronică. Eu acum am în lucru o astfel de carte multimedia, cu povestirile mele, probabil prima din România şi una dintre primele la nivel mondial”, explică Remus Cernea.
GADGETURI
Vom ţine mii de cărţi în buzunar
Într-un raport recent, Asociaţia Difuzorilor de Carte din Marea Britanie şi Irlanda îi îndeamnă pe negustori şi distribuitori să acţioneze rapid pentru a-şi salva afacerile. Mai exact, să treacă marfa din depozit în magazinele virtuale, înainte s-o facă alţii. Portalul Amazon a luat-o înaintea tuturor, cu aproape 100.000 de titluri disponibile online, contra cost, şi un e-Book reader Kindle, epuizat în primele cinci ore de la lansare, în Statele Unite, la finalul lui 2007.
Kindle e ultima „revelaţie” în domeniu. Costă 359 de dolari, cântăreşte circa 300 grame, iar bateria îţi asigură 30 de ore de lectură. Poţi dispune de 200 de titluri, şi, pentru prima dată, de conexiune la Internet, prin Whispernet, cu ajutorul reţelelor de telefonie mobilă.
„Cerneală” electronică
Primul e-Book reader (cititorul de cărţi) de pe piaţă a fost Librié, pus la punct în 2004 de Sony. De atunci, au apărut încă zece astfel de dispozitive, printre care Sony Reader, FLEPia de la Fujitsu, ILiad de la iRex, HanLin V3 de la Jinke sau Readius de la Polymer Vision.
Ceva mai performant e Cybook Gen3, cu o memorie internă de 512 MB, ceea ce înseamnă 1000 de volume standard în format HTML, text sau Mobipocket (format special pentru telefoanele mobile). Numărul de titluri poate ajunge chiar la 10.000 dacă se adaugă un card de memorie de 2 GB. Ecranul are design-ul unei foi de carte, graţie sistemului E Ink (Electronic Ink Display), alcătuit din particule de „cerneală” electronică în mişcare, ce modifică permanent layout-ul.
În plus, ecranul este luminat şi se poate citi lejer cu lampa stinsă.
În SUA, piaţa de cărţi digitale este estimată undeva la 25 de milioane de dolari. Deşi cifra a înşelat cu mult previziunile specialiştilor, care o preconizau acum şapte ani la 25 de miliarde, pe 2008, frenezia cu care s-au epuizat gadgeturile din magazine, în ultimul an, alertează din nou editorii.
Drepturile de autor, o problemă
Pentru ecologişti, perspectiva înlocuirii cărţii tipărite e o binecuvântare. Într-o anumită măsură şi pentru editori, care vor scăpa de costurile de fabricare şi distribuţie, ce înghit 40-50% din preţul unui volum. Nu şi pentru micii comercianţi, care nu vor mai avea mare lucru de vândut. Cititorii vor da 2 euro pe o carte care costă acum 14, în schimb vor avea de plătit pe puţin 300 de euro pentru un e-Book reader.
„Printre avantaje se numără costurile mai mici de editare, faptul că ajung mult mai rapid la public şi au un număr potenţial mai mare de cititori în cazul postării pe internet a textului, facilităţile de căutare în text după cuvinte, asocierea cu tehnologiile IT care devin tot mai mult o prelungire indispensabilă pentru tot mai mulţi oameni în secolul XXI. Sunt de luat în seamă şi avantajele de ordin ecologic, prin trecerea pe scară largă de la tipărituri pe hârtie la editare în format electronic fiind redusă cantitatea de copaci sacrificaţi pentru hârtie”, e de părere Remus Cernea, editorul primelor enciclopedii multimedia din România.
O problemă rămâne însă nerezolvată, cea a piratării. Cum va putea fi împiedicat un client să-şi pună la dispoziţie pe Internet cartea cumpărată online? O soluţie ar fi marcarea ei, pentru a putea depista „furnizorul”.
|
|
|
|
|
|
|
Articole din aceeasi categorie:
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
o remarca
o carte tiparita, cumparata din librarie costa 50 de lei. Pretul cuprinde pe langa drepturile de autor, costurile tiparului, ale hartiei, paginarii etc. Aceiasi carte, in format electronic, poate fi cel putin de 10 ori mai ieftina..Cine impiedica editura X sau Y sa-si faca un site de distributie electronica ? In conditiile in care o carte poate fi achizitionata legal cu pretul unui SMS ? Cine prefera in continuare hartia, poate sa-si achizitioneze cartea in acest format, mai ales daca e vorba de o lucrare de exceptie, insa de ce sa fiu obligat sa platesc costurile tiparului pt. carti de valoare indoielnica, sau carti tehnice ce presupun o lectura pe anumite fragmente. Dincolo de faptul ca o carte in format electronic poate structura si reda informatia in functie de necesitatile cititorului, sau de a-i furniza diverse alte conexiuni, ori pur si simplu de a-si imbunatati continutul prin adaugarea unor capitole actualizate. Trebuie insa sa dispara o anumita generatie pt. asta
FOARTE ADEVARAT CE SPUI DAR
1,sa nu uitam ca (aproape) nimeni dintre pasionatii monitorului/laptopului/mobilul cu net nu se pune(cine citeste carti pe mobil?) nu cred ca le foloseste ca sa citeasca;
2,chiar daca se va produce un format electronic(sau ,poate,de alta natura) similar cartilor;este demostrat(stiintific daca vrei) ca omul nu e facut sa priveasca prea mult ecranul;de exemplu ,daca rezistenta la citit (pe suport clasic) poate ajunge pana la 4-10 ore-in functie de fiecare individ/a;frecventarea ecranului(fie tv sau monitor,laptop)nu e recomandabila mai mult de 3-6 ore;ma rog,fiecare sta pe riscul lui/ei;probabil e vorba de acea lumina artificiala (exact ca si becurile care nu sunt asa bune ca lumina naturala)
3,sa nu uitam ca ,poate,vom intra ,poate nu curand,dar peste vreo 20-40-max 70 de ani,intr-o CRIZA ENERGETICA -ce ne va obliga sa reducem consumul(si) de energie electrica.
4,in RO,pt majoritatea oamenilor depun eforturi pt a-si plati facturile(energetice sau de alta natura) deci folosesc calcul sau laptopul strict pt nevoia de a se informa,nu de a citi!
5,cititul e intr-un regres continuu si va ramane apanajul celor pasionati de cultura/stiinta,etc care din motivul expus la pct 2 sau 4, vor citi ,majoritar,pe format clasic
6.nu fac apologia hartiei dar asta e parerea mea.
a consulta o carte tehnica(eletronic sau nu) nu INSEAMNA a citi,e tot DOAR A TE INFRORMA,NU CREZI?
macar, macar
de-ar pune si altii mana pe carte! da pe unii nu-i va interesa cartea nici daca le-ar pica din cer fix in creier, moca gratis!
Mihaelo, Ionelo, Ramona
Vedeti ca se gasesc carti gratis, puneti mina si cititi ca este si Sandra Brown, pentru voi special.Ma intreb ziaristele de la evz ce citesc,asa, in general.
mama ce repede dati cu papagalu!
Putin ati reusit sa taceti! Daca nu pomeneati de Hum,Pol, poate va mai credeam! Dar asa, daca treci tu prin anticariate vei vedea la ce preti gasesti unele carti! Iar cititorii sunt fraieriti daca au cumparat cartea iar apoi la ceva timp li se da gratuit cartea! Doamne, parca e la second-hand acolo! Din puct de vedere al mentalitatii!
Iar locul cartii in format tiparit nu il va lua nimic!
Cybook Gen3
E o coacaza. E deja uzat moral. Dupa cate citeam aici ma asteptam la ceva mai sofisticat. 512 e deja o memorie mica iar interfatele dispozitivului si programului sunt invechite chiar si fata de cele ale unor telefoane mobile cu pda.
Raspunsul lui Gutenberg (1)
Pe timpul tineretii noastre, era la moda teoria lui McLuhan despre sfirsitul Galaxiei Gutenberg (asa-i zicea cartii). Noi aveam in birou o fotografie simpatica cu un tip imbracat ca Gutenberg, care facea cunoscutul gest obscen din cot si care se numea: "raspunsul lui Gutenberg pentru McLuhan".
De atunci au trecut trei decenii si cred ca s-a demonstrat ca placerea citirii unei carti "adevarate" nu poate fi inlocuita de nimic.
De aceea mi se pare exagerata tendinta unor edituri romanesti (nu le spun ca le stiti) de a pretinde preturi mai mari decit in Occident. Pe de alta parte, asa cum bine remarca aici cineva, ar trebui ca editurile respective sa aiba site-uri de vinzare in format electronic (oricum cartea nu se mai tipareste acum prin culegere de litere) si de consultare fragmentara gratuita (o carte o rasfoiesc inainte sa vad daca doresc sa dau banii pe ea).
Raspunsul lui Gutenberg (2)
Trebuie insa sa recunoastem ca asa cum o carte este de neinlocuit pentru placerea personala, uriasa biblioteca universala care este azi Internetul este nu la fel de necesara, ci "si mai indispensabila", daca imi permiteti exprimarea voit eronata.
Azi nu se poate concepe activitatea cotidiana fara citeva cautari pe Google, fara ORICE informatie accesibila practic instantaneu.
Asa ca si Gutenberg si McLuhan au dreptate, atita doar ca ultimul un pic altfel decit credea...
Si cum tot sint la moda topurile, daca s-ar face unul cu intrebarea: "cine a avut cea mai mare contributie la dezvoltarea civilizatiei umane?", raspunsul meu ar fi, fara ezitare, Gutenberg.
Si cind ne gindim ca de fapt el a facut numai o digitizare, la fel cu asocierea sunetelor componente ale cuvintelor la semne in Occident, sau a locului la cifre la arabi!
solutia contra piratarii cartilor
Nu trebuie sa va fie teama pt piratarea cartilor in cazul in care acestea vor fi digitalizate. Oricum se pirateaza la greu si cele care nu sunt digitale..La 2 min de la lansare, Harry Potter e pe net scanat...
Deci nu aici e problema, ci la faptul ca va uitati la problemele publishingului si nu la viitorul activitatii de citit. Cartile digitae treb sa devina un instrument de marketing pt vanzarea celor print.