În Statele Unite ale Americii, John Gabrian Marinescu a publicat astăzi, în New York Magazin, un articol despre ultima expoziţie organizată de conducerea ICR din New York, "populată de figuri sinistre ale căror porţiuni intime sunt puternic scoase în evidenţă".

În opinia autorului, "expoziţia nu ne face cinste noua, românilor, şi nici artei sau culturii noastre. Cu atât mai mult, ea nu va contribui niciodată la schimbarea imaginii României în bine". Evenimentul este organizat Galeria Română, la intrarea principală în Consulatul General al României din New York, clădire în care are sediul şi Misiunea Permanentă a României pe lângă Naţiunile Unite.

Cei trei artişti menţionaţi, "Nuclear Fairy" (Linda Barkasz), "IRLO" (Laurenţiu Alexandrescu) şi "Omar" (Marwan Anbaki) sunt cunoscuţi în România datorită operelor apaţinând curentului street art, prezent în Bucureşti, Cluj, Arad sau Timişoara.

Svastică şi sex în vitrină

John Gabrian Marinescu anunţă că a vizitat expoziţia şi face în articolul său o scurtă descriere a obiectelor incluse în cadrul iniţiativei estivale intitulată "Libertate pentru leneşi" ("Freedon for lazy people"):

"Pe pervazul unei ferestre au culcat o păpuşă din cârpă, înfăţişând un tânăr de 14-15 ani, fără haine, cu organul genital vizibil.

Spre dreapta stă un urangutan, cu chipul negru (probabil o aluzie la negrii Americii), culcat, întins pe spate, cu un schelet uman deasupra.

Pe un scaun pliant (lângă păpuşa cu organe genitale masculine) se află un obiect nedefinit (ca formă), iar pe spătarul scaunului stă lipit un afiş pe care scrie: “Show your ID”.

O măsuţă ocupă colţul încăperii în aşa fel încât să nu acopere chipul unui monstru pictat pe întreg peretele compoziţie care mai capătă între timp completări de fond cu vopsea roşie.

Pe o altă măsuţă, se adună fel de fel de obiecte. Văd şi o revistă alegorică, publicată şi promovată de ICR, care se intitulează “AOOLEU”, cu numărul de apariţie 2 şi cu specificaţia: “Aooleu Newspaper, July, Costs only: 0 lei; 0 Euro; 0 $; 0 Y”. Revista are 12 pagini cu caricaturi şi grafică.

Pe masă cu pricina s-a “rătăcit” şi o jucărie, un căluţ (n.r. - The Little Pony) care, în porţiunea dorsală, pe pulpa din spate, are pusă o svastică germană".

Conform unui comunicat de presă al Institutului Cultural Român la New York, "arta lor (n.r - a celor trei artişti invitaţi), combinând estetica lowbrow, grafitti figurativ şi o abordare neobişnuită a textului, dă viaţă pereţilor mohorâţi şi cu mediul, fie că e vorba despre o cabina telefonică, un panou publicitar sau o cutie de carton. Artiştii, cu toţii trecuţi de 20 de ani, lucrează atât pe cont propriu, cât şi colectiv.

Expoziţia "Libertate pentru Leneşi" a fost realizată în colaborare cu unul dintre cele mai importante proiecte online de street art, Wooster Collective, şi se va încheia pe 15 august.

Promovarea Securiştilor, blamată de intelectualii români

În acelasi timp, ICR din Berlin este acuzat că participa la promovarea informatorilor fostei Securităţi. Herta Muller, o scriitoare născută în România şi stabilită în Germania, a publicat săptămâna trecută, în ziarul "Frankfurter Rundscahau" o scrisoare deschisă adresată lui Horia-Roman Patapievici, preşedinte al Institutului Cultural Român.

În cadrul articolului, intitulat "Turnători la Academia de vară", Muller protestează cu privire la prezenţa a doi foşti informatori, Sorin Antohi şi Andrei Corbea-Hoişie, la o şcoală de vară, organizată de ICR, la Berlin între 19 şi 25 iulie 2008 (n.r. Şcoala de vară: "Germania şi România: Transferuri academice, culturale şi ideologice").

"E un scandal ca România se prezintă în Germania cu aceste două persoane, care în timpul dictaturii au colaborat cu Securitatea. [...] Dacă ICR se prezintă în Germania cu astfel de persoane, instituţia se va autoblama definitiv, iar participanţii germani vor fi folosiţi la lustruirea foştilor turnători din România", spune scriitoarea în materialul respectiv, preluat de "Evenimentul zilei".

Herta Muller (54 de ani) a emigrat din România în 1987. Singura femeie scriitor de origine română nominalizată la premiul Nobel pentru Literatură, Muller a plecat din România după ce a fost dată afară din serviciu, pe motiv că nu a acceptat să colaboreze cu Securitatea.

Sorin Antohi, academician în cadrul Universităţii Central-Europene, a recunoscut, în 2006, faptul că a colaborat cu Securitatea. Mai mult decât atât, Antohi a precizat că nu are gradul universitar de doctor, după cum susţinea anterior, şi că a îndrumat, fără a avea dreptul, lucrări de doctorat în cadrul Universităţii Central-Europene.

În ceea ce priveşte pe Andrei Corbea-Hoişie, acesta a fost desconspirat de CNSAS în anul 2007. Fost Ambasador al României la Viena, Corbea-Hoişie a oferit, înainte de 1989, note informative din Iaşi, sub numele de cod "Horia".

Replica ICR

Ca urmare a protestului Hertei Muller şi a soţului acesteia, scriitorul de origine română Richard Wagner, în presa germană, Horia-Roman Patapievici a argumentat că prezenţa celor doi români la evenimentul organizat de ICR la Berlin nu are nicio legatură cu statutul acestora. "ICR a finanţat acest proiect pentru că este foarte bun şi, evident, nu pentru că Antohi şi Corbea-Hoişie sunt foşti informatori. Mă întreb: ICR ar fi putut respinge un asemenea proiect, cu argumentul că nu lucrează cu Sorin Antohi ori Corbea-Hoişie, în condiţiile în care partenerii germani nu numai că nu au ridicat obiecţii morale la acest fapt, ci, în cazul lui Antohi, au optat explicit pentru colaborarea cu el, în calitate de co-director al şcolii".

Numulţumirea românilor din diaspora

În contextul acestor evenimente, un grup de români stabiliţi în Germania va organiza în zilele următoare o acţiune de protest cu privire la prezenţa lui Sorin Antohi şi Andrei Corbea-Hoişie la evenimentul organizat de ICR.

Ruxandra Dimitriu, reprezentant al Asociaţiei românilor din Berlin şi Brandenburg, face în acest sens apel către românii din Germania să contribuie la "curăţirea imaginii pătate a democraţiei româneşti în străinătate. Un grup de persoane originare din România pregătim o acţiune de protest împotriva conducerii Institutului Cultural Român de la Bucureşti şi Berlin".

(13:53)