În zonele afectate de inundaţii, oamenii au început să se întoarcă acasă, pentru a vedea ce mai poate fi salvat din agoniseala de-o viaţă. În foarte multe cazuri, apele nu le-au mai lăsat sinistraţilor decât nămol şi gospodării în ruină.

Pe de altă parte, 6.500 de oameni erau ieri încă evacuaţi, iar alte câteva mii de oameni trăiau cu spaima că apele îi vor lăsa pe drumuri. Asta pentru că avertizarea cod roşu de pe Prut este valabilă până astăzi la ora 16.00, pe sectorul Stânca-Ungheni, vizate fiind judeţele Botoşani şi Iaşi.

Doarme în cort

Constantin Sănduc, din comuna botoşăneană Rădăuţi Prut, este unul dintre miile de oameni greu încercaţi de furia naturii. La 80 de ani, bărbatul şi-a văzut de trei ori casa luată de apele Prutului. Şi de fiecare dată a găsit puterea de a o lua de capăt. Acum spune însă că este prea bătrân să mai poată lupta de unul singur şi aşteaptă să fie ajutat de autorităţi.

„Este a treia casă pe care mi-o ia apa. De fiecare dată când au fost inundaţii am rămas fără casă. Prima dată în 1969, apoi în 1974 şi acum. Am 80 de ani şi nu pot să-mi fac o altă casă. Apa mi-a luat tot şi nu se mai poate face nimic. Casa a rezistat aproape trei zile, dar astăzi (n.r. - ieri) a cedat. Era din chirpici“, povesteşte amărât Constantin Sănduc. De la începutul săptămânii, bătrânul locuieş te într-unul dintre corturile ridicate de către autorităţi şi spune că nu ştie ce va face de-acum înainte. Constantin Sănduc s-a resemnat cu ideea că nu mai poate ridica o casă şi aşteaptă sprijin de la autorităţi.

„Ne-au promis ajutor“

Bărbatul ştie că satul său a fost vizitat de ministrul internelor, Cristian David, şi de ministrul muncii, Paul Păcuraru. De altfel, el l-a aşteptat şi pe primul-ministru Călin Popescu- Tăriceanu, pentru a-i solicita sprijinul, numai că acesta nu a mai ajuns la Rădăuţi Prut. „Acum nu mai am unde sta. În ultimele nopţi am locuit în cort, la tabără. Au fost doi miniştri, domnul David şi domnul Păcuraru, şi era vorba că o să vină şi primul-ministru, dar nu a mai venit. Ne-au promis că ne vor ajuta şi ne vor face case. Eu nu mai pot să o iau de la capăt“, oftează bătrânul în vârstă de 80 de ani.

MARAMUREŞ

Viitura le-a spulberat locuinţa ridicată cu bani câştigaţi în Italia

Pe Valea Vaserului, cea mai afectată zonă din Maramureş, oamenii încă îşi mai curăţă casele şi curţile de nămol, deşi apele s-au retras de câteva zile. Familia Andreica, din Vişeu de Sus, a asistat neputincioasă cum buştenii aduşi de viitură le-au rupt casa pentru a cărei construcţie au sacrificat totul în ultimii ani. „Au mai fost ape şi acum opt ani, dar nu aşa. Atunci au trecut pe la doi metri de casă“, povesteşte Ioan Andreica, fără a se opri din căratul găleţilor cu nămol. O face mecanic, de trei zile. Bărbatul s-a legat singur la reţeaua de curent, la un stâlp situat ceva mai încolo de casa „secţionată“ de viitură.

Soţia lui, Floare, munceşte alături de el, cu ochii înlăcrimaţi. „Soţul merge la muncă în Italia, iar fiul, elev de liceu, se duce în fiecare vară la un frate, în Spania. Totul ca să mai adunăm bani pentru casă, să le lăsăm ceva celor doi copii. N-am fost în niciun concediu. Am făcut aproape totul cu mâinile noastre, ca să nu ne coste mult. În primăvară, eram hotărâtă să fac asigurare la casă, dar n-au fost ape mari, am mai avut una-alta şi s-au dus banii“, mărturiseşte Floare Andreica.

Oamenii acuză despăduririle masive

Localnicii de pe Valea Vaserului susţin că nu dezlănţuirea apelor se face vinovată de tragedia prin care trec. Oamenii consideră că responsabili sunt cei care au tăiat masiv pădurile din zona Vaser şi Poeni.

„Nu se gândeşte nimeni la viitor. Toţi taie pădurea, pe Vaser în sus. Şi-au luat jeepuri cu banii din lemn şi, gata, nu mai au nicio obligaţie. Să ştiţi că nu apele ne-au distrus casa, ci buştenii lăsaţi de firme pe malul apei. Buştenii au venit cu viteze uriaşe“, spune Floare Andreica. Şi ca pentru a-şi întări spusele, femeia arată către gaura care se cască într-un colţ al casei. (Alexandru Ruja)

VREMEA ÎN URMĂTOARELE LUNI

Ploile revin în luna septembrie

Zilele caniculare vor reveni în majoritatea regiunilor ţării, în luna august, când se vor înregistra temperaturi medii lunare mai mari decât valorile normale, relevă o prognoză pe termen lung a Administraţiei Naţionale de Meteorologie. În cele mai toride zile, temperaturile maxime vor depăşi 35 de grade C în zonele de câmpie. Locuitorii din zonele depresionare din centrul şi nordul ţării vor avea parte de unele nopţi mai reci, cu temperaturi care pot coborî sub 10 grade Celsius. Cantităţile de precipitaţii se vor încadra în limitele normale, exceptând sudul ţării, unde ploile vor apărea mai rar şi în cantităţi insuficiente. În celelalte regiuni, ploile vor avea caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice, şi vor fi condiţii de grindină.

Luna septembrie ne va întâmpina cu ploi abundente şi grindină, dar şi cu zile fierbinţi în estul ţării. Temperaturile medii lunare vor fi apropiate de valorile normale, exceptând regiunile estice, unde pot fi mai mari decât mediile multianuale. În unele perioade mai călduroase ale lunii, temperaturile maxime pot depăşi 30 de grade Celsius. În cele mai reci nopţi, temperaturile minime pot coborî sub 5 grade C, favorizând producerea brumei în depresiunile intramontane din nordul şi centrul ţării. Cantităţile de precipitaţii pot depăşi valorile normale în majoritatea regiunilor ţării.

În octombrie, temperaturile medii lunare vor fi în general normale, exceptând regiunile sud-estice, unde pot fi mai mari decât cele obişnuite pentru această lună. În intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depăşi 25 de grade C în sud-estul ţării. Cele mai scăzute temperaturi vor avea valori negative, favorizând producerea brumelor şi a îngheţului la sol, mai ales în centrul şi nordul ţării. Ploile se vor încadra în general în limite normale în regiunile sudice, însă în restul ţării va apărea tendinţa de excedent. (Livia Cimpoeru)

SPRIJIN

Bani de la loterie

Loteria Română a anunţat că va acorda ajutoare sinistraţilor din nord-estul ţării, în funcţie de numărul de jucători la Loto 6/49 în august, estimând că până la finalul lunii se vor aduna circa 740.000 de euro. Suma estimată poate creşte substanţial în măsura în care va creşte numărul de jucători.

ASIGURĂRI

Despăgubiri

Cinci companii de asigurare vor achita despăgubiri de peste 10 milioane de euro, în urma inundaţiilor din Moldova şi Maramureş. Ardaf, de pildă, are 80 de solicitări în valoare totală de 3 milioane de euro. Sumele reprezintă un semn că mulţi români devin preocupaţi de asigurarea bunurilor în caz de calamităţi.

MĂSURI

Sinistraţii vor fi vaccinaţi

Potrivit lui Cristian David, ministrul internelor, jandarmii şi pompierii care au intervenit pentru a salva oamenii din calea puhoaielor vor ajuta de acum înainte populaţia să evacueze apa şi mâlul din localităţile afectate. În plus, poliţiştii vor păzi în continuare locuinţele şi bunurile populaţiei din zonele afectate, furturile fiind de altfel evitate până acum. „Am cerut autorităţilor locale să nu permită comercializarea alcoolului în localităţile «calamitate». Au existat şi cazuri în care unii sinistraţi, «prieteni cu sticla», în loc să ajute la salvarea bunurilor lor au ieşit din crâşmă pentru a le striga jandarmilor să muncească mai cu spor pentru ca apa să nu le pătrundă în case“, susţin oamenii legii. Sinistraţii vor fi vaccinaţi şi se va trece la refacerea infrastructurii şi la curăţarea surselor de apă. Autorităţile sanitar-veterinare vor strânge animalele moarte, pentru a evita riscul apariţiei unor epidemii. (Raluca Dan)

GUVERN

Materiale de construcţii

Guvernul a aprobat ieri acordarea de materiale de contrucţii în valoare de 21 de milioane de lei pentru refacerea celor aproximativ 500 de locuinţe afectate de inundaţii şi de alunecări de teren. Valoarea materialelor de construcţii aprobate pentru refacearea unei singure case se ridică la circa 40.000 de lei. Primul ministru Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că a fost aprobată acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă în valoare de peste un milion de lei pentru asigurarea produselor de strictă necesitate pentru sinistraţi. (Cristina Sbîrn) 

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 12:57

CURAJ ŞI OMENIE

Doru Ana Şi-a salvat familia, apoi a scos din casele înecate peste 100 de suflete

Satele Buruieneşti şi Rutunda, din comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, au fost inundate duminică noaptea. Sunt peste Siret de celebrele Adjudeni, Tămăşeni şi Răchiteni, dar nimeni n-a venit să le vadă. Numai ISU Neamţ şi primarul comunei au vorbit cu oamenii. Ajutor umanitar a venit din judeţul Iaşi, şi prin Biserica Catolică. Şi două tiruri de la Braşov, miercuri noapte. Dar pompe de mare capacitate pentru a scoate apa din curţile oamenilor nu s-au găsit. După trei zile cu soare, cadavrele orătăniilor, apa şi mâlul au început să miroasă.

Un erou

„La mine a venit apa dintr-odată, prin spatele curţii. Am luat copiii şi i-am dus pe deal. Eu m-am întors. Toată ziua de luni am scos oameni din case, cu barca. Pe unii i-am luat cu forţa. Femei, bătrâni, bolnavi, paralizaţi. Am salvat vreo sută de persoane. De dimineaţă până seara am cărat cu barca, prin apă până la geamul caselor. Eu am plecat ultimul. Stăteam în barcă şi mă uitam la apă. Nu scădea. Până la urmă am plecat şi eu", spune Doru Ana. I-a intrat un cui într-un picior şi nu s-a lăsat. Abia a doua zi a făcut antitetanosul şi celelalte vaccinuri obligatorii. „A fost un erou", spune despre el primarul.
 
„Numai pentru copilaşii mei“

Opt suflete sunt în familia lui Doru Ana: el, soţia, bătrâna lui mamă şi cinci copii. Soţia îi e operată de hernie. Cel mai mic copil are doar şase luni, cel mai mare, 14 ani. Ăl mic a fost născut prematur. Ca să-l ţină în viaţă, s-a împrumutat la bancă. După inundaţie, abia a reuşit să facă rost de laptele praf cu care să-l hrănească. L-au ajutat primarul comunei şi medicii din Bacău. Copiii de şcoală sunt cu toţii premianţi.

„Viitorul meu, al maică-mii şi al femeii mele sunt copiii. Numai la ei mă gândesc. Dacă cineva mă poate ajuta, numai pentru ei vreau să m ajute. Să am măcar o cameră uscată, în care să-i ţin. Cel mic, când îl văd că râde la mine, îmi dă putere. Putere să mă lupt pentru ei“, spune bărbatul, cu ochii în lacrimi.

Casa lui Doru Ana stă în picioare, dar mâlul şi apa şi-au făcut mendrele. Apa a avut peste un metru şi jumătate în casă. Pereţii şi podelele s-au umflat, mobila s-a stricat. Lucrurile omului încap într-o căruţă. Ce s-a mai putut salva. „Am făcut căsuţa asta din  nimic“, spune omul, uitându-se la pereţii plini de apă şi la grădina scufundată. În situaţia lui mai sunt mulţi. Unii nici casă nu mai au. (Andrei Paul)