În propoziţii scurte şi realităţi-telex, România sfârşitului de 2008 propune un personaj principal, Theodor Stolojan, premierul visat al coaliţiei PSD-PDL, şi pericolul care dă târcoale României: criza. Alianţa neconvenţională şi aproape imposibilă dintre partidele mai sus-amintite este explicată în termenii unei nevoi urgente de stabilitate, care să producă soluţiile necesare gestionării dezastrului economic care se prefigurează.
Contextul e nou. Mecanismele şi posibilele efecte ale tumultului financiar pot fi însă întâlnite, fie şi parţial, în istoria recentă a României. Se întâmpla acum aproape opt decenii - Marea Recesiune. EVZ şi-a propus să recompună, din presa interbelică, tabloul perioadei 1929-1933, pentru a înţelege ceva dintr-un trecut care pare să nu mai treacă. Şi care face scenariile viitorului într-o Românie a alianţelor surprinzătoare şi a unei vieţi mereu trăite în spiritul lui „ne-om descurca“. Demersul EVZ s-ar putea constitui într-un inventar al lucrurilor de evitat pe timp de criză şi, totodată, într-un tablou al provocărilor cărora să le facă faţă guvernul care se naşte, prin cezariană, în aceste zile.
1929: „octombrie negru“
Şi în Marea Recesiune a secolului trecut lucrurile stăteau la fel ca acum: autorităţile abordau patetic şi neprofesionist criza. Cu câteva luni înainte, economia „duduia“, iar cu câteva luni după eram în colaps, băncile făceau apeluri disperate întru sprijinirea fragilului leu, profesorii stăteau din grevă în grevă, iar mai periculos părea „iredentismul maghiar“. Sinucigaşii perioadei, „jenaţi financiar“, se duceau pe lumea cealaltă lăsând în urmă datorii şi implorând iertarea băncilor creditoare.
În 1929, la finele unui deceniu de aur care estompase memoria macabră a Primului Război Mondial, criza a lovit din plin „România dodoloaţă“. Bursele s-au prăbuşit, marile companii au început să se clatine din temelii, iar „şomajul“ a devenit, dintr-un simplu cuvânt, o realitate cotidiană alarmantă. Niciodată n-a părut mai evidentă prăvălirea citadelei capitaliste decât în lunile şi în anii care au urmat acelui „octombrie negru“ din 1929.
Au trecut aproape opt decenii de atunci, România bate la porţile unei noi crize economice de proporţii, iar comedia şi tragedia încă alcătuiesc aluatul din care ţara îşi prepară soluţiile anticriză.
Criza, mereu prea departe
Wall Streetul se prăbuşeşte prima dată pe 24 octombrie 1929. La Bucureşti, veştile ajung însă mai greu. Era internetului nu transformase încă miile de kilometri în secunde-distanţă. Trei zile mai târziu, cel mai mare ziar românesc al epocii, „Universul“, dedică, în fine, o „casetă“ evenimentului: „La Bursa de efecte din New-York s-au făcut tranzacţiuni asupra unui număr de circa 14 milioane acţiuni. Şedinţa a decurs extraordinar de furtunos şi în parte într-o atmosferă de panică, înregistrându-se scăderi colosale la cursurile celor mai multe hârtii“.
Nici „Dimineaţa“, ziarul stângii politice, nu se grăbeşte foarte tare. Abia pe 1 noiembrie titrează pe prima pagină: „Crahul catastrofal de la Bursa din New-York“, descriind pe larg haosul de pe piaţa bursieră americană.
Când vine vorba de România, optimismul e în floare. Criza e mereu „a lor“, a celorlalţi, mereu în altă parte: „În general, bilanţul Băncii Naţionale arată că situaţia economică a început să se îndrepte în mod foarte temeinic şi îndreptăţeşte speranţa ca, pe măsură ce se va valorifica noua recoltă, îmbunătăţirea să se accentueze“.
Mai mult, pe 7 noiembrie, se desfăşoară, la Bucureşti, Adunarea generală extraordinară a Uniunii Industriaşilor. Despre criză şi posibilele sale efecte? Nicio vorbă. România îşi trăia încă iluziile departe de un tăvălug financiar ce avea să „muşte“, cu forţă şi pe neaşteptate, câteva luni mai târziu.
„Băncile sunt Dumnezeu“
Starea de „dulce visare“ caracteriza şi vârfurile eşalonului politic românesc. Pe 10 noiembrie 1929, Ion Mihalache, la acea vreme ministru al agriculturii, publica în „Universul“ o „Scrisoare către plugari“, în care sfătuia agricultorul român să se arunce în braţele băncilor: „Agricultura nu se mai face azi numai cu «oasele». Trebuie să ne grăbim şi noi ca să nu ne dea cumpăna lumii peste cap. «Credit, organizare şi educaţie» sunt «Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh» al agriculturii române“. Un altfel de a spune că „Băncile sunt Dumnezeu“.
Prognozata modernizare a agriculturii dădea şi tonul reclamelor din paginile ziarelor româneşti. Iată, de pildă, un promo din „Universul“: „Calul este un animal răbdător şi iubit de toţi. El nu mai este însă la înălţimea cerinţelor moderne. Vechile prejudecăţi nu trebuie să continue. De ce nu v-aţi adresa Agentului Ford celui mai apropiat, cerându-i să vă dovedească foloasele şi economia pe cari le veţi putea realiza în comerţul Dvs. cu ajutorul unei camionete noi Ford. Acum este timpul pentru cercetarea acestei probleme, deoarece iarna vine cu paşi mari şi iarna în România este nu numai aspră, dar şi piedica cea mai de seamă în calea transporturilor cu cai“. Recesiunea venea însă cu paşi de gigant.
Oltenii şi dolarii falşi
Efectele crizei şi începutul recesiunii teribile care avea să afecteze România până la mijlocul anilor ’30 începeau să producă primii „descurcăreţi“. România profundă a avut în permanenţă anticorpii necesari pentru a dezlega iţele situaţiilor complicate: „De câtva timp s-a constatat că circulă în ţară noi bancnote false de 1.000 lei din seria celor falsificate în comuna Băileşti (Dolj). Bancnota se poate cunoaşte după hârtie, care este inferioară şi fără lustru. Culoarea bancnotei este închisă, iar filigramele nu sunt reuşite“.
Comedia nu se opreşte însă aici, căci în România începuseră să circule şi dolari falşi: „Tezaurul din Washington a înştiinţat poliţia Capitalei că s-au falsificat bancnote de 10 şi 20 dolari ai Băncii «Federal Reserve» din Missouri, seria 1928. Portretul lui Jackson, secretarul tezaurului, este imperfect“.
NORI NEGRI. Pe 1 noiembrie 1929, „Dimineaţa“ anunţa căderea Bursei din New York
LA PIELEA GOALĂ
Şi dezbrăcaţi, şi cu banii luaţi
La sfârşitul lui iulie 1930, „Universul“ demarează o serie de reportaje sub titlul „Prin regiunile de munte ale Bucovinei“. Foametea, şomajul şi falimentul sunt imaginile cel mai des invocate. „Lipitorile satelor?“ Băncile, care iau dobânzi de 35%, şi cămătarii, majoritatea evrei, care cer 50-60%. Reporterul notează însă că sentimentul antisemit nu este răspândit. Şi, totuşi, câteva luni mai târziu, acelaşi „Universul“ titra pe prima pagină - „Provocatori de anarhie“, continuând: „Ţăranii evrei sunt împroprietăriţi, în vreme ce românii sunt dezbrăcaţi de cămătari. Ce să mai zicem de cazul de la Suceava descris de eminentul nostru confrate, d. C. Bacalbaşa? Acolo, primarul a închiriat oborul comunei unei asociaţ ii de 5 evrei, care luau câte 5 lei ţăranilor, ori de câte ori aceştia coborau din căruţe ceva, o scândură, un sac, orice. Când ţăranul n-avea cu ce să plătească îl dezbrăcau“.
"Să nu ne înşele îmbulzeala automobilelor pe străzi, aglomeraţ ia la luptele de box, sălile înţesate Duminica la cinema (...) Mergeţi la piaţă şi veţi afla că s-a redus la jumătate consumul alimentar!",
Mihail Mora, „Universul“ - 1930
DEZASTRUL, ÎN CIFRE
„Să mai salvăm ce se mai poate salva“
Criza economică din perioada interbelică a fost una de supraproducţie, fiind agravată de scăderea puternică a puterii de cumpărare a populaţiei. La nivel mondial, a explodat la jumătatea anului 1929, afectând producţia de fontă, cupru, oţel, huilă, sare, cantităţi uriaşe de produse rămânând nevândute, în depozite. În România, imaginea-simbol a epocii este cea a ţăranului vărsând laptele pe câmp sau dând foc grânelor.
Cămătari evrei
Cifre seci spun totul despre dimensiunea dezastrului. O anchetă întreprinsă de Ministerul de Justiţie în 1932 indica faptul că aproape 2,5 milioane de agricultori aveau de rambursat datorii, contractate până în 1931, în valoare de 52 de miliarde de lei. Datoria cuprindea doar creanţele la bănci, nu şi datoriile de la individ la individ, estimate la aproape 20 de miliarde. Reversul medaliei indica o realitate alarmantă: nu era sat sau comună care să nu aibă unul sau mai mulţi cămătari, români sau străini, mai ales evrei.
La începutul anilor ’30, preţul chintalului de grâu scăzuse sub nivelul cheltuielilor făcute pentru a-l recolta. Marii proprietari, care făcuseră eforturi financiare considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-au găsit în situaţia de insolvabilitate. Modelul american eşuase lamentabil în România interbelică.
Reacţia guvernului a fost, pe toată durata recesiunii, aproape catastrofală. Preţurile mărfurilor de producţie autohtonă s-au menţinut la nivelul anilor care au precedat criza, dovedindu-se exagerate în raport cu puterea de cumpărare a populaţiei. Mărfurile agricole, neprotejate de nicio măsură vamală, au fost lăsate la discreţia concurenţei internaţionale, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor respective cu 60-70% faţă de perioada 1928-1929.
Falimente bancare răsunătoare
În plus, o adevărată hemoragie financiară a afectat România la începutul anilor ’30. Firmele cu capital străin s-au retras de pe piaţa românească, încercând să limiteze pierderile şi să mai salveze o brumă de profit. Conform estimărilor neoficiale, între octombrie 1929 şi iulie 1931 au „ieşit“ din România peste 17 miliarde de lei.
Inevitabil, sistemul bancar a intrat în colaps. Printre cele mai răsunătoare falimente sunt, în epocă, Banca Ţării Româneşti şi Banca Bercovici, ambele din Bucureşti. Criza bancară, anunţată încă din 1930, dă naştere la o adevă rată panică printre deponenţi. „Să mai salvăm ce se mai poate salva“, devine sintagma-simbol a epocii. Oamenii încep să-şi retragă masiv banii depuşi.
DRAMELE CRIZEI ECONOMICE. În România interbelică, mulţi negustori şi petrolişti s-au spânzurat sau şi-au tras un glonţ în tâmplă, din cauza dificultăţilor financiare
 SINUCIDERI DIN JENĂ FINANCIARĂ
„Cer iertare băncei creditoare...“
Cronica sinuciderilor la români pe vreme de criză rămâne în acelaşi registru specific naţional: tragicomedia. Pe 3 februarie 1930, „Universul“ scria:
„Marele comerciant angrosist din Capitală, Jean Eschenasy, s-a sinucis. În strada Gabroveni 4, el avea un mare magazin de manufactură. În ultimul timp ajunsese într-o mare jenă financiară, din care cauză se neurastenizase. Ieri-dimineaţă a plecat foarte abă- tut de acasă şi a spus fiului său că nu va veni la masă. La prăvălie a stat până la ora 1, când a plecat odată cu întreg personalul. Eschenasy avea însă o altă cheie şi după câtva timp s-a înapoiat în prăvălie şi s-a spânzurat. În buzunarul hainei sinucigaşului s-a găsit o scrisoare cu următorul conţinut: «Mă simt incapabil să mai rezist. Văd ruina mea şi a familiei mele. Cer iertare familiei, băncei creditoare şi celorlalţi creditori ai mei»“.
Pe 28 februarie ’30, altă tragedie subliniată în „Universul“: „Altă victimă a crizei financiare, marele comerciant Pandele Brătulescu şi-a pus capăt zilelor. (...) Afaceristul era descoperit cu 25 de milioane. În ultimul timp era foarte abătut şi din cauză că i s-a aplicat o amendă de 200 mii lei, în conformitate cu legea“.
Năsturel şi Conservatorul
Pe 2 martie 1930, alt necaz: „Ieri, s-a sinucis pe o alee din faţa Ştrandului de la şosea inginerul Dumitru Năsturel, de 46 de ani, trăgându-şi două gloanţe de revolver în tâmpla dreaptă. Asupra cadavrului s-au găsit două scrisori, una adresată fratelui şi sorei sale, iar a doua soţiei sale. Dela frate şi soră îşi ia rămas bun, arătând ca motiv al sinuciderii jena financiară. Scrisoarea adresată soţiei este mai detaliată. O roagă să-l ierte pentru gestul ce-l face şi o povăţuieşte să nu se descurajeze şi să continue a urma Conservatorul“.
Scuze faţă de societatea de înmormântări
Pe 4 martie: „D.H.L. Grossman, mare petrolist ploieştean, a încercat să se sinucidă astăseară, bând 500 gr. spirt în care dizolvase câteva pastile. Cauza acestei încercări disperate este situaţia financiară critică în care se găsea, provocată de ultimele scăderi de preţuri ale ţiţeiului. Dealtfel, era şi bolnav“.
Pe 18 iulie 1933, absurdul perioadei atinge nivelul maxim: „Răpus de mizerie şi urmărit de creditori, un bătrân comerciant din Ploeşti şi-a pus capăt zilelor. Anghel Goldstein a lăsat în urma sa trei scrisori. Una, adresată primului procurer, în care îşi explică fapta, rugând să nu i se facă autopsia. A doua, adresată societăţii Sacre de înmormântări, în care îşi cere scuze pentru deranjul ce îl produce, rugându-i să-l înmormânteze la un loc mai bun. A treia, adresată proprietăresei, nu a fost încă deschisă, destinatara nefiind în localitate. Anghel Goldstein venise în Ploieşti din Focşani la câţiva ani după război şi a deschis un mare magazin în plin centrul oraşului. Din cauza crizei care bântuie cu atâta furie, Goldstein a căzut în faliment. El nu s-a dat uşor învins, ci timp de aproape trei ani a luptat cu necazurile, încercând să se refacă. A fost însă imposibil. În ultimul timp, nefericitul bătrân a intrat ca vânzător la un magazin de manufactură, unde era mulţumit că-şi putea câştiga existenţa. Un creditor din Bucureşti însă, auzind că are o leafă, i-a făcut poprire pe ea, iar patronii magazinului la care funcţiona, ferindu-se de neplăceri, l-au concediat din serviciu. Ajuns pe drumuri, a pierdut orice speranţă şi a recurs la funestul gest al sinuciderii“.
"Marele comerciant angrosist din Capitală, Jean Eschenasy, s-a sinucis (...). În ultimul timp ajunsese într-o mare jenă financiară, din care cauză se neurastenizase.",
„Universul“, 3 februarie 1930
REVOLTA DASCĂLILOR
„Statul se desinteresează complect de profesori“
Cu sau fără cele aproape opt decenii care s-au aşezat peste cea mai mare recesiune economică a secolului trecut, România pare să trăiască, mereu, în interiorul aceloraşi coordonate. Şi la sfârşitul lui 1929, ţara se confrunta cu problemele ce fac astăzi actualitatea: „Profesorii secundari îşi încep cariera cu 7.000 lei pe lună, adică cu atât cât costă numai chiria lunară a unei locuinţe modeste, iar pentru tot restul de cheltuieli ale unei vieţi de familie, statul se desinteresează complect, părăsindu-i absolut la voia întâmplării. Starea învăţământului nostru nu este decât efectul acestei crime politice împotriva profesorimii“. Şi, fiindcă aşa nu se mai putea, dascălii pregăteau o grevă de proporţii.
„Iredentiştii maghiari“
O altă piesă de mare audienţă astăzi făcea săli pline şi atunci - „Ungurii şi noi“. Mai conta că România se afla pe marginea unei recesiuni de care nimeni nu se arăta interesat? Ţara îşi ducea războaiele cu „duşmanii“:
„La serbările naţionale organizate de iredentiştii maghiari au luat parte, în calitate de delegaţi ai partidului maghiar din România, domnii Iosef Nemes şi Sandor Fischer. În Bucureştii a toate răbdă tor, ca şi în toate oraşele din Ardeal, propaganda maghiară a reuşit să introducă filme iredentiste. Şi guvernul tolerează propaganda criminală în ţara noastră şi se crede obligat să dea sute de milioane foştilor func- ţionari maghiari care au refuzat să depună jurământu. Dulce ţară...“.
1930 a venit însă cu veşti proaste pentru toată lumea. În ciuda optimismului naiv care contaminase discursul public în preajma crahului bursier, deceniul al patrulea n-avea niciun gând să menajeze destinele românilor.
„Universul“ descrie magistral starea naţiunii: „Greutatea de a trăi se simte din nefericire tot mai apăsat în ţara aceasta bogată şi cu procentul celei mai puţin dense populaţii în raport cu suprafaţa. Greutatea de a trăi se simte în rândurile claselor nevoiaşe - printre muncitorii din industrie, printre ţăranii lipsiţi de pământ, printre proletariatul intelectual. Vin la Bucureşti din toate colţurile ţării. Vin lucrători şomeri şi vin absolvenţi de şcoli superioare, licenţiati, doctori şi diplomaţi ai diferitelor academii de studii din străinătate, agăţaţi toţi de speranţa că vor cuceri aici un post cât de modest sau că vor găsi orice alt rost provizoriu până la un viitor «mai bine». Dar cum vin aşa se întorc. Ba, de cele mai multe ori nici nu mai au cu ce să se’ntoarcă“.
Sacul, mai scump decât conţinutul
Urbanitatea precară a României interbelice era însă doar o parte a problemei. Pătura rurală însuma încă procentul cel mai însemnat de populaţie. În consecinţă, cel mai afectat de recesiune. „Le dăm foc!“, ameninţ au peste tot ţăranii, puşi în faţa preţurilor derizorii la care se comercializau produsele agricole. „Tragedia producţiei noastre şi-a atins punctul culminant. Costul unui sac gol e mai mare decât produsul cu care se umple. Pentru un bilet de cinematograf unde poţi admira pentru o oră pelicula «Amanta abandonată» trebuie să duci la casă un sac cu 60 de kg de orz sau o cisternă de ţiţei“, scria „Universul“. Concluzia, la mijlocul lui 1930, nu putea fi decât una: „Trecem prin împrejurări cum n-au mai fost. A ajuns cuţitul la os“.
"Odinioară, pe vremea Micei Românii cu oameni mari, se repeta o vorbă curentă: nu moare nimeni de foame în ţara românească. Au trecut vremurile, au albit capetele, ţara s-a mărit, oamenii s-au micşorat şi multă lume moare de foame în România Mare",
Constantin Bacalbaşa, „Universul“ - 1930
DIFICULTĂŢI. În 1930, şomajul făcea ravagii
TOT TURCII ERAU DE VINĂ
„Trecutul sbuciumat al poporului“
Ca de obicei, istoria e chemată să justifice „de ce ni se întâmplă“. Pe 3 „decemvrie“ 1929, ţărănistul Mihai Şerban a ţinut un antologic „discurs cu ocaziunea desbaterii adresei de răspuns la mesajul de deschidere a sesiunii corpurilor legiuitoare“. „Poporului românesc, aşezat la porţile răsăritene ale Europei, i-a revenit partea cea mai ingrată din diviziunea de roluri şi de muncă, în evoluţia istorică a neamurilor. Chiar atunci când valurile de năpastă ale migraţiunii popoarelor n’au putut fi pe deaîntregul oprite de piepturile strămoşilor noştri, totuş ele au trecut mult slăbite spre apus, unde adesea s’au aşezat dela sine. Aceste lupte au cerut sacrificiul unei părţi a fiinţei noastre etnice“. Ţărănistul descrie corect starea economiei româneşti care s-a grăbit „să facă o Cameră de comerţ înainte de a avea una a Agriculturii“: „Fiind vorba de un Stat agrar, trebuie să subordonăm problema agricolă cauzei agricultorului. Căci dacă vom mai continua cu concepţia depână acum, acestuia nu-i mai rămâne drept parte decât resemnarea în mizerie sau emigrarea, sau revolta“. Concluzia nu poate fi decât una, în cheie mistică: cu ajutorul bunului Dumnezeu, trecem noi şi de asta, pentru că: „Merită acest popor, prin originea şi trecutul său sbuciumat, prin calităţile rasei şi bogăţia zestrei sale, o soartă mai bună în concertul civilizaţiei contemporane“.
|
Profi
Interesant articol dar daca autorul ar vedea si oportunitatea unei carti ;)
Doua gloante ?
Nu prea inteleg cum a reusit individul sa se sinucida cu doua gloante in tampla. Dupa primul glont nu cred ca mai avea timp sa-l traga si pe al doilea. Daca se sinucidea cu doua gloante in rotula mai intelegeam. Dar asa... Cred l-a sinucis cineva in cazul asta. Iata cum se decopera o crima dupa 80 de ani.
o solutie plauzibila ar fi fost
ca pistolul era cu doua tzevi
[ una mai putin plauzibila
singurul cartush era cu doua gloantze ]
da
daca tragi rapid merge.icearca daca nu ma crezi:))
Numai 2?
Si-a tras 2 gloante in cap si 2 in inima. S-au mai vazut cazuri la fel de aberante si la Dallas. Atunci de ce ne miram?
nasturel
a fost "sinucis"
Titi
Dar daca incerci tu si eu ma uit si ma conving ? Cred ca ar fi mai interesant asa, sa ramana un martor al experimentului.
exista o explicatie
Cand si-a tras doua gloante in tampla s-a gandit ca unul este pentru criza de atunci si unul pentru criza din zilele noastre. Cum a reusit acest lucru efectiv ? Avea deschise pe bursa pozitii " long"
cred ca
a tras foc automat, Kalashnikov rusesc, marfa buna
Despre crize
Crizele astea au si ceva bun in ele, stiti!? De exemplu, marea criza vegetala de la sfarsitul mezozoicului care a dus la disparitia mastodontilor, a avut ca rezultat aparitia primlor maimute, care vor evolua, pana la apartia primilor hominizi. Hominizii astia au inceput sa evolueze, sa evolueze dar de evoluat nu mai evoluau si atunci, intr-un moment de criza a aparut homo sapiens care a tot evoluat pana a ajuns homo sapiens-sapien - care gandea. Si gandind, gadind si gandind, s-a ajuns la concluzia ca erau prea multi ganditori si iar s-a intrat in criza: a aparut dictatura, unde unu gandea pentru toti... pana in ziua cand, s-a ajuns la concluzia ca nimeni nu mai gandea - si treaba asta a dat de gandit! Iar s-a intrat in criza si uite-asa a aparut democratia, unde unii gandeau si altii cadeau pe ganduri. Dar incet, incet, toti au inceput sa cada pe ganduri si asta a creat mari dureri ce cap. A urmat perioada de glorie a vracilor. Nu va incredeti in ei ca riscati sa va pierdeti capul!..
:))
hahahaha,hahaha,pana acum cel mai bun comentariu despre criza asta
:))))
Sa stii ca fu' buna!!!! :)))) un pic de umor nu strica!
sustinere!!!
Este intradevar un comentar-doctrina p e intelesul tuturor,asta ar trebui sa miste GINDITORII din loc,istoria a avut de suferit pentru omenire.ROMANI este timpul sa va ,,sculatii de pe ginduri''.Fac apel la peste 20 mil de romani ca restul sunt Politicieni si nu ma incalzesc cu nimic....
@Nae Camionagiu
Vezi, "ti s-a ars bobina de inductie si inneci motorul"! ori esti pe Diesel? GM s-a redresat! Cat despre Caterpillar... asta nu are probleme. Nu cumva esti cu Perkins?... ori Lister?Cu criza financiara(depresiunea economica) a anilor amintiti a fost un dezastru mondial. Spuneau "niste destepti", ca acea criza a fost rezolvata de Roosevelt imediat dupa ce a ajuns la guvernare! Minciuni!!! Criza a fost total rezolvata dupa cel de al doilea razboi mondial, prin 'reforma monetara'- a dollarului!!! Cititi "Changi" o carte despre inchisoarea japoneza "Changi"(in timpul celui de al doilea razboi mondial, cu prizonieri de razboi in Asia) si ve-ti intelege ca in timpul celui de al doilea razboi mondial criza inceputa in 1929, inca nu fusese rezolvata! S-a schimbat dolarul prin 'reforma monetara'(1945) si astfel a fost rezolvata criza respectiva.
gata nae!
nu mai ai ce cauta la transporturi! de maine esti la ministerul pentru imaginea Romaniei! nu stii de ce? sa-ti bagi mintile-n cap!
felicitari
felicitari
Bravo dom' Nae!
Filozofie pe camion, eiiiii... asta e ceva nou. Dar discursul despre crize, in nuanta lui de bascalie contine mult adevar. Inca odata : Bravo!
Da sa te pupe mam' mare, ca tare istet esti!
Mult noroc si mintea treaza!
Logic
nefericitul a apasat tragaciul, glontele i-a perforat scafirlia, a lovit mai apoi in criza si s-a intors din nou in teasta lui pentru a-l termina cu totul. Nu au fost doua gloante, ci unul tur-retur. De aceea este bine sa te pitesti in tufis cind glontele vine, iar mai apoi sa te urci in barca si sa plutesti departe cind criza tropoteste cu bocancii.
mastodontii nu au disparut
ei exista si azi, sub un nou nume : baroni locali. Mai evoluati decit acum citeva mii de ani, dar impozanti (fizic si moral)
asta e in ton cu art-ul!
bai,camionagiule,nu te sufar si ma enerveaza chestiile astea spuse la misto!esti la fel precum cretinii din anii '29-'33 care vorbeau sa se afle in treaba!glume,caterinca,te doare-n basca!si mai ai si admiratori la fel de inteligenti!si ce-am mai ris la comentariul tau,de un humor nebun!sunteti unii pe forum care va bagati in seama cu orice ocazie si e de "nasol"!luati o pauza si respirati,ca m-am saturat de alde tine si sleahta ta!
Mam'mare m-ai laudat degeaba...
Au venit criticii si m-au facut tzandari. Oricum multumesc pentru pupaturi si pentru "istet" - asta mi se trage din armata, am facut-o la "geniu".
Criza
Numai situatile de criza produc schimbari masive structurale in sistem. Orice criza trebuie vazuta si ca o sansa de a schimba ceva. In cazul actual este sansa schimbarii in sensul renuntarii la cresteri economice cu orice pret in deprimentul mediului, al oamenilor si trecerea la o noua economie de piata care sa tine cont de nevoile directe ale oamenilor pe termen lung si nu de cele ale pietii financiare pe termen scurt. Este sansa pentru ecologizarea productiilor, gasirea de noi surse de energie etc astfel incat distrugerea pamantului sa fie oprita. Inca mai putem spera. SUA este pe calea schimbarii, europenii sant mai departe, raman de convins Chinezii, Indienii, Rusii etc. singura alternativa fiind schimbarea structurilor astfel incat viitorul sa fie asigurat si generatiilor viitoare.
constat cu placere
ca inca o data sunt in total acord cu dumneavoastra. doar ca totusi cred ca sunt un pic mai sceptic in capacitatile chinei, indiei, rusiei (si in general a tarilor ce inca se bucura de cresteri economice substantiale) de a putea lasa la o parte interesele pe termen scurt si mediu si a constientiza necesitatea de gandire a unor strategii pe termen lung pentru a mai lasa ceva din planeta asta si urmasilor...
IN SUA SCHIMBARI DE MEDIU??/
DA AMERICANII AU MUTAT F.MULTE FABRICI IN CHINA ,INDIA.., DAR CELE NEPOLUANTE.
DUPA CITE STIU NU AU SEMNAT NICI UN ACORD. DAR DACA CHIAR AU SEMNAT, NU SE VOR TINE DE CUVINT. FAC CE VREAU, NICI MACAR ONU NU POATE SA FACA NIMIC. CRIZA FINANCIARA A FOST PORNITA DE EI, DE ICI SE AJUNGE LA CRIZA ECONOMICA. AU ARUNCAT TARE MULTI BANI FARA ACOPERIRE PE PIATA, DE ACEEA ACEST COLAPS ERA DE ASTEPTAT. PRIN URMARE BANI PT ECOLOGIE NU VA FI O PERIOADA BUNA. NU VA FACETI ILUZII
Comentariu cu bun simt
Ce placut sa mai citesti si comentarii cu bun simt!
Dragi romani, umorul (si acela deseori indoielnice) nu ajuta la rezolvarea problemelor: iesirea din EGOISM poate ca da.
..
frumos articol! felicitari.
Bursa americana
Diferenta dintre 1929 si 2008 este ca spre exemplu astazi la bursa se pot face tot felul tranzactii despre care la vremurile acelea nici nu se auzise, precum SELL SHORT,optiuni PUT sau tranzactionarea in marja.In zilele noastre cu cat bursa scade mai mult si mai rapid cu atat castigi mai multi bani.Inainte nu puteai sa cumperi decat actiuni obisnuite, daca acestea scadeau era ghinionul tau.Astazi poti sa pierzi bani numai cand actiunile urca(ceea ce nu se intampla dupa cum vedeti)si sa castigi numai cand acestea scad.Eu de doua luni tot fac chestia asta si nu am pierdut nici un ban.In 1929 asemenea instrumente de tranzactionare nu existau.
tu poate....
...nu ai auzit de "margin call":)
atunci ai sa vezi cum pierzi la short sell-uri
???
Despre ce actiuni vorbesti dumneata?Daca inteleg bine tu faci bani cand actiunile pierd valoare ???
Mi-a placut articolul si comentariile lui Nae Camionagiul :-))
despre bursa
Interesanta bursa asta, cred ca e rost de castig, daca te tii de ea.
Cum as putea sa ma deprind si eu a rula niste capitluri la bursa: nu sunt de meserie iar daca m-as apuca de niste cursuri probabil ca pana le voi termina perioada asta propice o sa treaca; ce scurtaturi exista?
Multumesc.
Pierzi bani...
... cand actiunile urca si castigi cand actiunile merg in jos ??? Da tu cu ce te ocupi frate in Chicago? Dai BJ de la investitori, ca numai asa poti face bani dupa schema ta...
Ba erau
Pana le-a interzis Hoover. Exista mecanismul de short de prin secolul XVII.
Totusi exista o speranta
Totusi exista o speranta: disparatia acestui capitalism salbatic si revenirea la o societate socialista multi lateral dezvoltata.
Da si Nu
un articol interesant si bine scris, cu mici exceptii ca acele comentarii despre competenta sau incompetenta unora; pe "piata libera" dar nu numai, lipsa de bani duce la dezastre; iar in tarile bogate exact asta s-a intamplat: avand destui bani dar nu exagerat de multi, statul a dat mana libera finantarii oamenilor "saraci" in asa fel incat si "saracii" sa-si poata cumpara case si masini platind la pastele cailor; unii s-au imbogatit, cei mai multi nu si iata criza financiara: caci multi din cei care cumpara pe credit in tarile bogate, nu mai dau banii inapoi; de fapt criza asta e generata de tarile bogate, la fel ca in 33; nu e criza din cauza lipsei de munca sau de productie, ci din copntra din supraproductie si lipsa de bani lichizi la "cei multi".
mda
nu stiu de ce va mirati.....au uitat sa specifice ce fel de arma era,,,,,,automata care trage singura caeva focuri pe minut sau era shatgunn ...
Crize Finaciare provocate de Federal Reserve
Federal Reserve e o banca PRIVATA ai caror actionarii conduc USA (si lumea) din umbra. Ei provoaca aceste crize, pt a-si mari averile colosale. Cum explicati disparitia a 5-6 trilioane (5-6ooo de miliarde) de dolari de pe piata finaciara? Banii nu "dispar", se redistribuie. Google "zeitgeist mobie" pt mai multe informatii. Eu am pierdut $35,ooo usd in catev luni. Inmultiti cu 2-3oo milioane de oameni si vedeti profitul facut de Federal Reserve. Am fost un prost si am platit!
Corect
Este vorba de o redistribuire cu anumite scopuri. In acest caz este vorba de pretul materiilor prime, mai ales a petrolului la care se naravisera arabii. Avantajul este si al chinezilor, japonezilor si arabilor care au inghitit multi dolari emisi fara prudenta in economie de acesti "privati" si care cu toata devalorizarea dolarului nu au pierdut prea multi. Criza este ca USA nu-si poate repatria valuta, si este nevoie de o noua ordine economica pe mapamond.
Fed nu e privat
Fed este sub control guvernamental. In teritorii, bancile private isi aleg reprezentantii care conduc Districtele Fed sau asa ceva. La nivel central, conducerea Fed-ului este numita de presedinte si aprobata, pare-mi-se de Senat. Este adevarat ca apoi Fed-ul este independent in deciziile pe care le ia, insa activitatea sa este evaluata de Congres. Trebuie tinut cont ca aceasta formula privat-guvern a bancii centrale a fost conceputa acum cca. 100 de ani in ideea de a oferi un instrument care sa reglementeze activitatea bancilor dar care sa nu fie in acelasi timp total sub controlul guvernului. In rest, Fed-ul face cam acelasi lucru ca oricare banca centrala din Europa: emiterea banilor, contolul masei monetare, dobanda de referinta, etc, cu deosebirea ca in US bancile private (si nu anumiti indivizi, care vezi doamne, controleaza lumea) au o influenta directa in luarea deciziilor. Exista si destule critici doctrinare (nu conspirative) la adresa Fed-ului ce pot fi luate in considerare.
iar Zeitgeist....
E mai degraba o fantezie decat un documentar. Aproape toate argumentele prezentate sunt doar in parte reale, si oricum incomplete, de unde si impresia falsa ca e un film bine documentat. E doar un mijloc de manipulare, anume de a cauta si prezenta doar argumentele convenabile unei concluzii dorite, in loc de a prezenta realitatea in tot ansamblul ei si de a trage concluziile reale. Un exemplu in acest sens este afirmatia cum ca Fed-ul e privat. Sau un altul prezentat in film a fost ideea ca banul nu mai are valoare, decand SUA a renuntat la paritatea dolar-aur, si aurul a devenit doar o marfa. Oricine cu o minima pregatire economica, stie ca banii in sine nu au valoare. Valoarea banului e data de economie, de ceea ce se produce. Iar aurul e doar o marfa care are doar valoarea pe care cererea i-o atribuie,el nu tine de foame,nu te incalzeste, nu-ti face masina sa mearga... Cineva a spus ca nimic nu e mai periculos decat un om care citeste o singura carte.
criza economica
parerea mea despre crize e ca sunt alti bogati si nu s tiu cum sa faca alata avere mai mare decat ei prima la mana daca U.E era o putere finaciara cum credeam cu toti poate nu nu eram in nici o criza econimonica Amerikiaaka...............
ZEITGEIST
Urmariti filmul Zeitgeist. E tare filmul.
Acolo "explicatii" despre criza :) .
Mi-a placut indemnul lor: "Treziti-va !"
Iredentismul maghiar
Autorul articolului lasa sa se inteleaga ca iredentismul maghiar era o falsa problema, cu care ziaristii vremii isi iroseau timpul in loc sa se ocupe de problema reala a crizei. Nu aveau sa treaca, insa, decat cativa ani si Ardealul va fi pierdut in favoarea Ungariei. Si atunci, dintre toate vocile galagioase ale vremii, nu au avut dreptate tocmai cei care atrageau atentia la iredentismul maghiar?!
Si, atentie, si acum sunt voci care atrag atentia asupra aceluiasi iredentism maghiar!
Dlui Io
Recursivitatea istorica nu se face 1 la 1! Atunci hai sa Va dau eu un alt exemplu: pe vremea lui Ginghis Han, mongolii au cotropit Europa. Asadar Europa trebuie sa fie atenta, poate azi-miine mongolii vin iarasi si ne ocupa! Da? Pai ce au ungurii cu cedarea Transilvaniei din '40? Asa istorie ati facut la scoala? Hitler i-a zis lui Antonescu: "I-am promis lui Horty Transilvania de Nord, ia-ti in schimb Banatul sirbesc!", iar Antonescu (cel mai mare conducator pe care l-au avut si nu l-au meritat romanii) n-a vrut, motivind ca-i al sirbilor, unul dintre motivele prieteniei romano-sirbe, stricate de curind de lingaii nostri de politicieni, cu ocazia atacarii Serbiei de catre americani. Daca chiar vreti sa stiti, pentru independenta economica si administrativa sint majoritatea locuitorilor Transilvaniei, romani si maghiari deopotriva.
La omu' sarac nici boii nu trag etc.
Similitudini...De fiecare data criza (economica sau politica) ne-a lovit cand ne era mai bine: in '29, la 11 ani de la Intregire, in plina crestere ec. si in faza initiala a unei mari si stringente retehnologizari in agricultura, ramura ec. principala. Peste doar cinci ani, in'38 ne revenim, e an de varf in ec., iar peste doi ani incepe (si la noi) un razboi(si ce razboi!).Si a fost asa de tare economia in 1938 incat comunistii au depasit acel nivel abia prin '65. In '73 eram cat de cat pe val (si noi acolo, niste prapaditi de socialisti), cand in loc de val ne trezim cu un tzunami al crizei petrolului. In '79, dupa o gura de aer (destul de poluat) primim iar, un bis la scena deschisa (pe intreg globul) pentru aceeasi interpretare-petrolul. Acum, in 2008 se repeta istoria: ne revenim dupa ani multi de brambureala, atingem un maxim economic si, pac!, iar cade beleaua pe capul nostru. Mie incepe sa mi se faca rau, cand mi-ie preabine!
Putina decenta!
Ce inseamna "abia in 1965"? A fost un razboi, distrugeri uriase, despagubiri de razboi uriase. In urma Tratatului de pace de la Paris din 1947 Romania a devenit oficial ocupata de Uniunea Sovietica si jefuita sistematic prin Sovromuri. Ultimul Sovrom a fost desfiintat in 1956. Dupa 18 ani de cadere (1938 -1956) refacerea in 9-10 ani mi se pare o performanta remarcabila a noului regim!
Pentru acuratete sa apecificam ca la putere era Partidul Muncitoresc Roman iar tara se numea Republica Populara Romana. Abia in '65 PMR isi schimba numele in PCR.
@Martor ocular-m-Si mai multa decenta
1. PMM(forta unica conducatoare conf. Constitutiei) era alcatuit din pcr-isti si vreo 2-3 sociali-democrati de bal mascat (St. Voitec), deci tot comunistii erau jupani. 2. Romania se numea "Populara" din motive de propaganda, nu pentru ca era la putere vreun Partid Popular Roman (inexistent in istorie), ci tovii de mai sus. 3. Alte natiuni invinse in WW2 si-au revenit mai iute, pt ca a existat un plan Marshal de refacere a economiilor tarilor europene, pe care l-au respins ab initio "decentzii" conducatori ai RPR, care dupa cum va amintiti erau comunisti sau , daca va face placere membri ai P Muncitoresc Roman. Si, in sfarsit, 4; "Decentza" e un cuvant care nu prea a fost tiparit prin hartiile comunistilor. Poate doar pe hartia igienica de la sediul Comitetului Central al PMR ( PCR).
care revenire dupa brambureala
Case la preturi imposibile, afaceri cu terenuri, fier vechi si cereale la export, bani de la capsunari, automobile facute de straini , plus resurse concesionate tot lor ; cam asta e revenirea dupa brambureala !
Putina decenta!
Imi pare rau ca v-am provocat o asemenea reactie.
M-am referit doar la atingerea nivelului economic din 1938, performanta pe care si acum o consider remarcabila. Desi in mare va dau dreptate nu pot sa fiu de acord cu unele detalii. Planul Marshall(1947) a fost respins de URSS, Romania fiind ocupata oficial la acea data. Motivul respingerii- parerea URSS ca este o expresie a imperialismului american. Unii ar fi acum de aceeasi parere. Tarile care s-au dezvoltat rapid au atins si ele un nivel anterior care era din capul locului altul decat al Romaniei. Romania se numea populara pentru ca era condusa de un partid al "maselor largi populare". Ca martor ocular imi amintesc ca marea majoritate a romanilor priveau puterea de atunci poate ca fiind stangace dar nu indecenta. Atunci, ca si acum conta mult de unde privesti. Noua oranduire era privita cu speranta, interes si simpatie chiar in tarile beneficiare ale planului Marshall.
Nu cred ca decenta este mai des intalnita acum decat atunci.
@Martor ocular- Decenta si adevar
Sunt corecte detaliile dvs. privind Planul Marshal si in plus, trebuie spus ca unii dintre beneficiari(Franta) au fost reticienti initial, dintr-un patriotism ridicol. Cat despre celelalte afirmatii imi mentin parerea formata tot ca martor ocular ca puterii "stangace" (natural, doar era de stanga!) nu i se reprosa (pe buna dreptate) doar diletantismul, ci "nedelicatetzea". Acesta este, bine-nteles un hiper-eufemism pentru termenul "criminal", cu care o categoriseau "masele populare". Imi amintesc f. bine vremurile si atmosfera si ma consider martor obiectiv, avand in vedere ca nici eu si nici familia mea nu am fost "beneficiari directi ai delicatetzii" iubitilor conducatori. Iar (ne) delicatetzea vremurilor prezente nu e de natura sa le scuze pe cele trecute si nici pe ele (cele actuale).Fiecare Rau, cu "meritele" lui.
In SUA, criza a durat fix 25 de ani...
... pana in 1954, cand a fost PRIMA DATA depasit maximul indicelui bursier inregistrat in 1929, inaintea declansarii crizei.
Declansata de interventia catastrofala a statului in economie (un exemplu simptomatic, aplicarea impozitului pe venit, in 1913), aceasta criza a fost mentinuta 25 de ani printr-o interventie a statului in economie inca si mai masiva si mai ruinatoare (cunoscuta ca New Deal).
Unde sunt vremurile bune de acum 100 de ani, cand guvernele controlau, prin buget, doar cateva procente din PIB...Acum, cand au un bugat de 30%, tot li se pare ca oamenii tin banii la saltea si se sustrag de la plata impozitelor..
Mare esti Bogdane
Interventia statutului a scos USA din criza cu Roosevelt "the only U.S. president to have served more than two terms". Bursa a fost reglementata, nu s-a mai tranzactionat dupa aceleasi reguli ca inaint de criza. Cum se face si azi, daca scade prea mult se opresc tranzactiile. Sunt primele forme de "dirijism" eu spun comunism teoretic de planificare a prioritatilor in consum. Animalul din om este impotriva planificarii. Cum sa-i spui unui betiv, nu mai bea, unui fudul, prea multe toale, si unui prost nu mai comenta ca esti pe dinafara?
Comunistule,
Pseudonimul pe care ti l-ai ales spune totul...
Ce treaba avem noi cu criza asta ? :))
Eu consider ca noi trebuie sa stam linistiti ca n-avem nicio treaba cu criza asta mondiala. Noi n-avem treaba cu nimic : cu economia, cu bunul simt, cu fotbalul ... eu zic ca sunt sanse sa nu ne afecteze criza asta. Oricum suntem un popor de nesimtiti !!
Sfat : schimbati toata valuta in lei ! a venit salvatorul nostru la putere si daca nu ne va scapa de criza , cu siguranta ne va scapa de valuta, de crestere economica si de orice speranta la o viata mai buna. greseala lui tariceanu a fost ca a reusit sa ne deschida mai multe orizonturi si in viata este greu cand trebuie sa alegi intre mercedes si BMW, acum cu Stolo stati linistiti, Loganul va fi singura optiune. traiasca tovarasul !
N-am inteles paragraful asta :
"Preturile marfurilor de productie autohtona s-au mentinut la nivelul anilor care au precedat criza, dovedindu-se exagerate in raport cu puterea de cumparare a populatiei. Marfurile agricole, neprotejate de nicio masura vamala, au fost lasate la discretia concurentei internationale, ceea ce a contribuit la scaderea preturilor respective cu 60-70% fata de perioada 1928-1929. "
...Pai ori erau preturile prea mari, ori erau prea mici ! Hotarati-va !
negativistilor !!!
Bai pesimistilor ce sunteti !!!
Vorbiti aici numai de sinucideri si crize economice...
numai partea mai rea a crizei dar daca tot ati povestit ce s-a intamplat acum 80 de ani de ce nu continuati povestea ...SA NE SPUNETI DUPA ASTA , CUM AU REUSIT ROMANII SA IASA DIN CRIZA ATUNCI ...ASTA TREBUIE SA INVATAM DIN ISTORIE !!! NU PARTEA NEGATIVA A EI....CI CUM SA O EVITAM ACUM...CA SA NU SE MAI REPETE ISTORIA.
Au iesit din criza economica intrind in criza politica
Au iesit din criza economica intrind in criza politica si de acolo direct in al doilea razboi mondial.
Asa s-au rezolvat toate micile probleme.
pt.florin
De ce dai vina pe stolojan cind taxa marita la auto aduse din afara este data de taricenu.
REFLEX
Sinucigasul a tras doar o data,insa impactul glontului cu teasta a declansat o miscare reflex-a strans mana si astfel a mai apasat o data pe tragaci.
foarte bun articol,cred ca ar fi interesanta si o trecere in revista a crizei americane.Istoria se repeta si se vad de la o posta pattern-urile crizei...decat o mie de deontologi care-si dau cu parerea ce va fi,mai bine vezi scenariile crizelor reale din istorie
Sa va uitati la Zeitgeist 1 si 2 !!!!
niste copodopere
in arta manipularii. Sau cum sa spui doar juma' de adevar si sa panichezi toti istericii. Da, Zeitgeist e o capodopera pentru alde specialisti gen Prigoana.
c-asa'i romanu'! 1
fiind unu' dintre cei care-si traiesc viata prin superba tara numita Romania sunt siderat de comentariile timpite alocate acestui articol de niste unii care stau "pe afara"!sunt foarte de acord ca viata in alte tari e mirifica,se intimpla tot ce-ti doresti,oamenii sunt de calitate si nu cocalari si pitipoance ca in Romania!acolo,la ei,totul e frumos chiar si in situatii de criza economica!parca-i si vad pe romanasii de "afara",toti realizati,luand la misto tot ce se intimpla in aceasta tara atunci cind la ei totul decurge normal!salariile cresc,nu conteaza pe unde muncesc respectivii,oamenii sunt realisti si-si scot banii de sub saltea pentru a trai decent,atunci cind nu se face depunerea in conturile personale banii sunt la discretie,e extraordinar!
TOTU-I FRUMOS 2
totul e frumos "afara"!acolo,la ei,nimeni nu da faliment cu toate ca presa scrisa/vorbita/online scrie ce si cum,da' ne dau noua,saracilor din tara,sfaturi!nimeni nu da faliment in alte tari asa cum nimeni,intr-o economie reala, nu da faliment in Ro!bai,ma lasati?!?!prin alte tari criza s-a acutizat si noi o dam in mistouri,mergem in mall-uri,luam ce draci vrem sa luam si nu ne plingem,la un moment dat,pt. ca e rusinica!da' nu ne-am limita la ceea ce avem nevoie,nu sir,noi luam tot!
si m-am saturat de tot!astia de dupa granita fiti fericiti,totul e ok,astia din Ro la fel,nimeni,nicio SC nu s-a declarat felimentara!
TARA NOASTRA E DE VIS,SA RIDEM IN CONTINUARE SI SA VEDEM CE NE ADUCE MOSHUL!
zeitgeist
Acum cateva ore am postat linkul unde puteti vedea free Zeitgeist (cu subtitrare in ro).
Chiar nu imi dau seama de ce baietii de la evz au cenzurat...
In fine, intrati pe google, cautati Zeitgeist si primul link e cel cautat. Filmul dureaza 2 ore. Acum cateva seri la dat si Nasu la B1.
Sunt multe lucruri cunoscute, dar merita reamintite.
Vizionare placuta!
Schimbare de sistem
Atit timp cit camataria se afla in centrul sistemului nu se va schimba nimic... Criza de acum seamana izbitor cu cea din '30...
asa e
Din pacate, asta ne asteapta si pe noi....somaj, crime, sinucideri.... Pacat ca primii care vor plati sunt cei care traiesc numai din leafa....
Buna seara prieteni !
Criza asta nu va face rau , ci va face bine Romaniei! Momentan e lumea speriata ca vine criza si ii fura boii de la bicicleta Lexus , dar in exact 4 ani va avea un soc cat de sus se va pozitiona Romania !
Un pic de realism nu strica
Acesta e genul de optimism de care dadeau dovada politicienii in '29, exact cum explica articolul. Nu se iese din criza continuind cu greselile de pana acum, adica consumism exagerat fara acoperire.
Poate sa imi spuna si mie cineva..
..cum s-a iesit din criza in '33? Multumesc.