|
Alege luna si anul
 |
Martie |
 |
|
2010 |
|
|
|
La 94 de ani, Radu Mărculescu, ”veteranul veteranilor” lagărelor sovietice, readuce la viaţă eroii anonimi care au scris, în deceniul ce a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, istoria ignorată a rezistenţei româneşti în Gulagul stalinist. Doar secolul trecut ar fi putut să lucreze un asemenea destin. Viaţa lui Radu Mărculescu este, fără exagerări, o nebunie. O călătorie iniţiatică, precum în dramele antice, cu eroi salvatori şi un noian de pilde. Cea mai importantă: capacitatea umanităţii de a produce răul, în formă absolută, este inegalabilă.Şi încă una: supravieţuirea este ca o ruletă rusească – ai nevoie de şansă, dar mai ales de curajul nebun de a apăsa pe trăgaci cu speranţa infinită că Dumnezeu există.
EVZ v-a oferit, în urmă cu câteva săptămâni, povestea unui supravieţuitor al infernului sovietic, Oleg Dombrovschi. N-avea dreptate basarabeanul. Nu e ultimul mohican. Într-o casă pierdută pe Calea Dorobanţi trăieşte Radu Mărculescu.
Veteran al veteranilor din lagărele sovietice, omul care în cărţile sale de memorii face lumină asupra unei istorii prea puţin cunoscute: cea a deţinuţilor români din infernul ”roşu”, prizonierii care au refuzat să se întoarcă în ţară pe tancurile diviziei ”Tudor Vladimirescu”. Au preferat chinurile lagărelor. Preţul pentru a reveni acasă era prea mare.
Fila ruptă din cărţile de istorie
Radu Mărculescu o spune cu vocea lui blândă, dar tranşant: ”Nu puteam să ne vindem sufletele. Am fi purtat toată viaţa cu noi cadavrul unui suflet mort”. E povestea multor ofiţeri români de la Oranki, camarazi de arme, onoare şi suferinţă. Eroii de atunci, invizibili şi tăcuţi ca nişte umbre ale unui trecut pe care comunismul l-a îngropat, merită însă mai mult. Merită să se ştie că românii au fost singurii care i-au forţat pe sovietici, prin repetate şi tulburătoare greve ale foamei, să-şi respecte angajamentele internaţionale şi să-i repatrieze.
La 94 de ani, Radu Mărculescu nu mai este de mult doar un simplu pensionar, într-o ţară confuză şi uşor amnezică. Bătrânul e însăşi memoria unui întreg veac convulsiv, supravieţuitorul pornirilor sale criminale, dar mai ales “fotograful” său neobosit. “Imaginile” lui Radu Mărculescu sunt, pe rând, melancolice şi şocante, roase de timp şi actuale, umane şi animalice.
Ne-a spus istorii teribile, ne-a vorbit despre bărbaţii galanţi ai Interbelicului şi femeile sale sclipitoare, ne-a purtat prin tranşeele mirosind a moarte ale războiului, am oprit în încăperile insalubre şi reci ale lagărelor sovietice, iar la final, am poposit în anticamera comunismului românesc, cu centrele sale de muncă, cu securişti soioşi şi cu ceva atât de rar încât era rostit doar în şoaptă – credinţa.
DOSPIT ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ
Epoca în care copiii adorm cu Horaţiu
Într-un veac normal, destinul lui Radu Mărculescu ar fi trebuit să fie cu totul altul. Născut într-o familie de moşieri, absolventul de litere şi filosofie a nimerit în cea mai proastă dintre lumile posibile. Un univers criminal şi violent, alimentat de ideologii bolnave şi sisteme politice patologice.
“Ştiam foarte bine limba lui Moliere, pentru că mama a fost profesoară de franceză şi o femeie foarte cultă. Mă strivea din punctul ăsta de vedere. Îmi citea din latineşte, pe Horaţiu, cu o fluenţă fantastică. Şi germana am început s-o învăţ de mic, aveam la moşie un administrator neamţ”, îşi aminteşte Mărculescu. Băiatul a crescut doar cu mama. Tatăl căzuse pe front, la Perşani, în Ardeal. Radu avea doar doi ani: „Nu l-am apucat, am doar vagi amintiri cu el”.
Pe Dorobanţi, lumea e pestriţă şi caraghioasă
Casa în care stă Radu Mărculescu e un muzeu în sine. Locatarul ei are aproape vârsta secolului căruia i-a supravieţuit, de pereţi atârnă imaginile unei Românii pierdute între paginile cărţilor de istorie, şi chiar Revoluţia şi-a făcut loc aici, într-un ochi de geam ca o amintire perforată de cartuşele bizare ale „teroriştilor”.
În camera în care petrece ore întregi zilnic, scriind, Radu Mărculescu mai păstrează câteva icoane făcute de fiul său şi două tablouri pictate chiar de el. Unul e făcut chiar la Paris, în spatele Notre-Dame-ului, amintindu-i profesorului de vechea sa iubire pariziană.
Din când în când, veteranul de 94 de ani îşi plimbă gândurile pe Calea Dorobanţilor, unde Bucureştiul pare mai respirabil. Radu Mărculescu ştie însă că nu acesta este oraşul pe care tinereţea sa l-a lăsat în urmă: „Sunt un observator atent al lumii de azi, nu pentru că vreau, ci pentru că mi se impune. Ieşind din casă, la plimbări, văd automat lumea asta pestriţă şi caraghioasă”. Are şi o explicaţie, simplă şi convingătoare: „A ieşit lumea zăpăcită şi turtită din comunism”.
„Suferinţa ne-a prelungit viaţa”
Pe camarazii săi nu prea i-a mai văzut. Nu pentru că nu ar vrea, ci pentru că nu prea mai are pe cine. Crede că mai sunt vreo patru în viaţă din cei de atunci. Toţi nonagenari. Printre ei, Oleg Dombrovschi, românul basarabean despre care EVZ a scris în urmă cu câteva săptămâni.
Mărculescu tresare la auzul numelui vechiului său camarad. Şi apoi glumeşte, conştient că nimic raţional nu poate explica supravieţuirea lor şi faptul că sunt încă în viaţă: „Ce face Oleg? 90 de ani? I-a împlinit? E un copil...”.
Radu Mărculescu însuşi este un monument de forţă vitală. Crede sincer că „suferinţa asta pe care am dus-o ne-a prelungit totuşi viaţa. Omul mâncând bine, trăind bine şi având exerciţiu sexual se consumă. Şi mi-am dat seama de asta când am revenit din lagăr şi m-am întâlnit în ţară cu colegii mei de liceu. Parcă eu aş fi fost elev şi ei profesori”.
Suferinţa i-a întărit pe aceşti oameni, lăsându-le astăzi timp pentru a recupera miile de clipe pierdute pe front, în lagare şi în puşcării. Un timp pe care Marculescu şi-l ocupă astăzi pentru a-şi aminti de viaţa pe care n-ar fi trebuit s-o aibă într-o lume normală.
FRONTUL
„În fond, cine e făcut pentru război?”
Radu Mărculescu a fost în anii celui de-al doilea conflict global observator de artilerie. Are povestea tipică a militarului român implicat pe frontul de est: campania până la Odessa, prin Basarabia eliberată de ocupantul sovietic. Mii şi zeci de mii de soldaţi români îndeplinind acelaşi ritual. Lumea era totuşi mică: Radu s-a cunoscut pe front cu Igor, fratele lui Oleg Dombrovschi. Războiul uneşte destinele prin fire invizibile. Şi încă ceva: în tranşee n-ai nicio altă opţiune, între camaradul tău şi moarte.
Prima imagine de pe front? „Îmi aduc aminte de teama şi de dorinţa de a o învinge. Sigur că eram un profesor, locul meu nu era acolo, dar în fond cine e făcut pentru război?”, întreabă, ca pentru sine, Mărculescu. Adevărul e că nimeni. Pentru că şanţurile pline de morţi şi o lume în care, la orice pas, poţi să fii eliminat, decontează doar o realitate fără sens.
Una în care imaginile lasă cicatrici pentru totdeauna: „Când am intrat în Orhei, am mers la Poştă. Am găsit acolo români omorâţi de ruşi şi depozitaţi la subsol. Încă nu apucaseră să miroasă, erau recent împuşcaţi. Sus, telefonam acasă, în Bucureşti, unde era totul liniştit, iar jos erau grămezi de leşuri”.
Cadavre pe scări şi catedrala strălucitoare
Odessa e o altă bornă fixă în amintirile de război ale lui Radu Mărculescu. După cucerirea oraşului unităţile româneşti au fost anunţate că trebuie să se întoarcă la Bucureşti, urmând ca alte detaşamente să le înlocuiască. Pentru soldaţii care luptaseră în tranşee, săptămâni în şir, vestea a venit ca un trăznet: „Voiam să mai răsuflăm, să mai stăm o zi-două să ne bucurăm. A venit însă ordinul. Suferisem atât să luptăm şi acum nu puteam să ne bucurăm de victorie”.
Mărculescu a apucat totuşi să facă o scurtă plimbare. Una care i-a rămas întipărită pe retină toată viaţa: „Mi-aduc aminte de emoţia pe care o aveam când la observator vedeam catedrala Odessei şi sentimentul că, în ceaţa care se lăsa, era detaşată de pământ. Apoi, mergând pe străzile Odessei, m-am trezit drept în faţa ei. Pe scări erau cadavre, câini morţi şi catedrala strălucitoare. Am rămas zguduit”.
„La întoarcere, ne-am întâlnit cu o altă coloană care venea. Noi, murdari şi plini de pământ. Ei, fercheşi, la cizme, ca de paradă. „Măi, cum este istoria asta, noi am prăpădit atâta vreme şi suferinţă şi n-am putut să mai rămânem o noapte”. N-au trecut câteva zile şi am primit veste că a sărit în aer comandamentul românesc de la Odessa, cu toţi acei ofiţeri frumoşi şi eleganţi”
Radu Mărculescu, combatant pe frontul de est în cel de-Al Doilea Război Mondial
„În drumul spre Bucureşti, am oprit la Râmnicu Sărat unde era garnizoana mea. Seara am rămas la fosta mea gazdă şi am dormit tun. A doua zi, când m-am trezit şi am văzut lume pe stradă, am izbucnit în plâns. După toate grozăviile pe care le văzusem, şocul a fost atât de puternic. Trecusem din infern în normalitate”
Radu Mărculescu, combatant pe frontul de est în cel de-Al Doilea Război Mondial
DECIZII
Onoarea, între o floare roşie la tâmplă şi o cruce de dus în Golgota Gulagului
Radu Mărculescu a filtrat experienţa războiului cu sensibilitatea intelectualului chemat să fie soldat. Inteligenţa l-a ajutat întotdeauna să-şi coordoneze oamenii din subordine. Şi când inteligenţa n-a mai fost de-ajuns i-a rămas ultima fibră a sufletului său: credinţa în Dumnezeu. Când a căzut prizioner, avea 27 de ani, era sublocotenent în Regimentul 28 artilerie şi se afla pentru a doua oară pe front, după episodul cuceririi Odessei.
Era noiembrie 1942 şi românii luptau cu acel curaj pe care doar disperarea îl aduce. Fără şansă însă în faţa covârşitoarelor blindate sovietice. Imaginile pe care le zugrăveşte acum, după atâţia ani, Radu Mărculescu scot din anonimat eroii neştiuţi ai un război inegal.
Locotenentul Sâmbotin se bate cu un tanc
Era o dimineaţă ceţoasă când locotenentul Alexandru Sâmbotin din regimentul lui Radu Mărculescu a sărit cu un sac de grenade pe umăr şi un baros în mână pe coama unui tanc, aruncându-i monstrului de oţel proiectile la şenile, fără să-l poată opri. Sâmbotin a lovit tancul cu barosul, ”cu furie, cu frenezie, cu demenţă”. Evident, n-a reuşit să-l răpună, dar a fugit adăpostit de ceaţă scăpând de blindatul criminal.
Românii au fost, poate, cei mai inventivi soldaţi de pe Frontul de Est. Au luptat cu arme de la periferia istoriei militare, şi când nu mai aveau nimic atacau tancurile cu un coctail original, din foi de cort, snopi de secară şi benzină. Radu Mărculescu îşi aminteşte zorile în care românii se retrăgeau pe un câmp semănat cu cai morţi, cai uriaşi, ”fala artileriei hipo germane”.
Noi, prin ochii profesorului de litere, ”parcă eram o armată de fantome, cu gulerele ridicate şi poalele măntăilor fâlfâind în vânt ca nişte steaguri sfâşiate”. Iar caii românilor, nişte mârţoage mici cu capul mare, traversau nonşalant câmpul plouat cu cadavrele armăsarilor crescuţi de nemţi: ”Şi caii, ca şi noi, s-au mulţumit mereu cu puţin, şi au rezistat bine la ger şi la foame”.
”Goi şi neajutoraţi”, fără tunuri
Când între a trăi sau a muri nu mai stă nici măcar o întrebare, ca în Shakespeare, ci doar hazardul, oamenii ajung să-şi iubească tunurile ca pe aproape. Cel mai dureros moment pentru un tunar – povesteşte Radu Mărculescu – e despărţirea de arma devenită inutilă în lipsa muniţiei.
Tradiţia şi regulamentele obligă la un ritual ca un harakiri: scoaterea închizătoarelor şi spargerea aparatelor de ochire. Atunci, profesorului i s-a rupt o fâşie de suflet: ”Le abandonam ca pe nişte fiare stricate. Goi şi neajutoraţi ne simţeam fără ele”. Cu o zi înainte să cadă prizonier, Radu Mărculescu a scăpat, ca prin minune, cu viaţă, aruncându-se în zăpadă, rostogolindu-se ca un bulgăre.
Dar zarurile erau deja aruncate. În acea ultimă noapte de libertate a dormit într-un pâlc de răchite unde erau adăpostite ultimele resturi din bateria noastră: ”cai, căruţe, oameni, toţi împreună”.
Priveghi la căpătâiul tinereţii
Radu Mărculescu aruncă o metaforă peste durerea de atunci: ”A fost o noapte de priveghi, ca la un mort drag: tinereţea noastră”. Dimineaţa, sovieticii i-au încercuit. Bătrânul de 94 de ani n-a uitat nimic. Îşi atinge cu un deget creştetul şi ne spune, cald: ”Am scris tot aici, sub comunişti când nu puteam scrie nimic pe hârtie, eu scriam în cap”.
În acea ultimă dimineaţă de om liber, un sublocotenent de cavalerie rezolvase, în felul lui, ”problema onoarei”. Radu Mărculescu parcă îl vede cum era, ”întins pe albul zăpezii, cu o floare roşie la tâmplă şi un pistol fumegând în mână”. Atunci, a dus şi el mâna la spate, să-şi scoată arma din teacă. Nu voia să o lase pe mâna sovieticilor. Camaradul Ivan i-a prins braţul. Credea că vrea să se sinucidă. Dar Mărculescu nu era omul soluţiilor simple şi definitive. A ales crucea dusă în Golgota Gulagului.
„Imediat ce am văzut o coloană rusească de tunuri în retragere, am luat contactul cu bateria de tragere. I-am făcut praf. După aia, pe acelaşi drum am mărşăluit şi noi. Mi-am văzut victimele de aproape. Erau uzbeci, nu ruşi. Mi-a părut rău pentru ei. Pentru „isprava” asta am primit “Coroana României” cu panglici şi spade. Preţul a fost însă prea mare”
Radu Mărculescu, fost combatant în cel de-Al Doilea Război Mondial
Mâine, evz.ro vă oferă amintirile terifiante şi măreţe ale marşului spre lagăr şi captivitate, aşa cum le-au “arhivat” Radu Mărculescu şi camarazii săi de arme şi suferinţă. Puteţi afla cum arăta viaţa într-un lagăr sovietic şi cum poate moartea să ia forma concretă a unui câine pitic. Poveştile ar putea oricând să fie capitole în romane: istoria fabuloasă a francofonului Mitică Bălan, care a fost la un pas să-şi dea viaţa pentru un manual de franceză, tragi-comedia sublocotenentului de artilerie Mitică Grama, omul care a văzut cum s-a rescris istoria sexualităţii în captivitate sau incredibilele aventuri ale lui Puiu Atanasiu.
|
|
|
|
|
|
|
Articole din aceeasi categorie:
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Uimitor
Intodeauna am ramas uimit si patruns de admiratie, referitor la mai toti acesti veterani ai lagarelor comuniste, cat de longevivi au fost sau sunt inca, marea majoritate dintre ei: Coposu, Diaconescu de la PNTCD, Campeanu de la PNL, acest om despre care se vorbeste in articol si multi altii, care pe moment nu-mi vin in minte.
OMUL ASTA E OFITER AL ARMATEI REGALE, DAR NU CRED CA DINTRE VOI SUNT MULTI CARE ATI VREA CE VREA EL:MONARHIA CONSTITUTIONALA!
sunt sigur de asta, caci fara sa va dati seama sunteti deja clonati, ceva in mentalul vostru va spune ca nu mai e cazul , ca regele e asa sau asa, ca duda ca margareta etc etc, nefiind copti politici desi sunteti multi chiar f.in varsta ca monarhia constitutionala ca sistem politic asa cum e in tarile nordice, Benelux U.K Spania, Lichtenstein, ne-ar scoate din copapsul in care ne-a adus comunismul si l-a desavarsit fsn-ismul securisto-iterlop!
yon_y_or
Recunostinta vesnica!
Acum citiva ani in urma cind regele Mihai invinsese pe comunistul de la Cotroceni si facea vizite impreuna cu regina prin tara lui am participat si eu plin de emotie la o primire a suveranului nostru la Minastirea Buciumeni. Falnic, maiestos ,purtind pe chipul sau aura regala regela m-a impresionat.M-au miscat pina la lacrimi ofiterii din garda lui care l-au primit cu lacrimi si flori si care au strigat la unison
"Sa ne traiesti Maria ta"!Asa si domnul Marculesu a ramas la fel de frumos ca si generatia lui, martir al neamului aflat in viata.
Sincer RESPECT ! ! !
Oameni de ``calibrul `` lui Vanghelie sau Vadim, Geoana ,si altii nu sunt vrednici nici macar sa-i lege sireturile la pantofi acestui ÒM . Pe langa el ,ei apar ca niste javre ,care iau in desert numele de ROMANIA si ROMAN,cu orice ocazie la care sunt prezente cateva camere de luat vederi..Bravo EVZ,pt aceste articole ...noua nu ne ramane decat sa ne napustim in consum ,sau macar sa incercam sa egalam verticalitatea acestor oameni..
comentarii greuceanu
domnule greuceanu,
poate nu trebuia sa intervin,din respect pentru acest erou roman(d-ul Marculescu),dar de ce te adresezi cu expresia "javra" la adresa lui Vadim,si ca nu ar fi "bun roman".esti intr-o mare eroare,ca sa ma exprim politicos,ai o perceptie deformata asupra realitatii.
tot respectul pentru domnul Marculescu,un roman adevarat.
FAT FRUMOS! Marculescu e OFITER AL ARMATEI REGALE iar un antiregalist infect ca Vadim nu merita nici un respect cai a manipulat romanii sa voteze FSN-KGB si nu pe cei 3 intelepti RATIU-REGE-COPOSU, care ar fi schimbat fata tarii rapusa de comunism iar acu
asaq ca vezi ca nu are nici o valoare cultura unei canalii, caci nu contest cultura lui Vadim sau Nastase sau chiar politrucul Iliescu ca de Basescu nu-i cazul dar cu toti isunt niste lichele profitoare ale bolsevismului si comunismului! MONARHIA SALVEAZA ROMANIA
Pt fat-frumos
D-nu fat-frumos,in raspunsul pe care ti l-a dat,
Greuceanu a pus punctul pe i. Mai adaug ca aceasta
canalie numita veceu tudor pana in dec.'89 a improscat cu noroi in presa de atunci,in binecunoscutu-i stil "patriotic si partinic" pe toti cei
asemenea acestui OM si DOMN,prof.MARCULESCU.
Mai adaug ca a fost un asiduu lingau si admirator al
impuscatului,adica al aceluia care i-a aruncat in
puscarii,i-a trimis la canal ori i-a lichidat pe multi
alti eroi romani care,asemeni d-lui Marculescu,n-au
fost nici taranisti,nici liberali dar aveau o vina mare
in ochii celor de teapa lui veceu tudor al dumitale :
erau anticomunisti.D-le,mi-e f.greu sa ma abtin ca
sa nu-ti spun verde-n fata cum se numesc cei de
teapa ta si a iubitului tau veceu tudor si asta fiindca
cei de la Ev.z. nu mi-ar mai publica postarea.Te las
insa pe d-ta sa-ti imaginezi toate acele cuvinte.Si
inca multe altele in plus!
pt regalisti
daca tot vorbim de regalitate. de ce oare fostul rege , Mihai dupa incheierea armistitiului (aug.1944) a acceptat ca rusii sa aresteze sute de mii de ostasi romani de pe frontul de est. cu toate ca eram teoretic deja aliati cu ei? toti au fost dusi in lagarele din siberia de un de s-au intors cateva zeci de ostasi. In schimb regele a primit cadou de la stalin un avion personal si o decoratie. Asta este fostul rege Mihai. Oare nu se gandeste cand pune capul pe perna la acesti oameni care au murit si care au crezut in el? J E N A NT , zic eu !
Daca am fi toti ca Dl Marculescu am fi puternici
Oameni ca Dl Marculescu, caractere ca ale domniei sale ar trebui sa se regaseasca in noi si in copii nostri. Vom reusi in felul acesta sa ne pastram curatenia morala, si vom supravietuii ca si natie, sa ne putem uita fara rusine in ochii tuturor…Asta ar trebui sa fie idealul nostru dar, in ziua de astazi cinstea si onoarea sunt ca maruntisul cazut pe asfalt, nici muritorii de foame, nu se opresc sa-l culeaga: nu-s de folos nimanui pentru ca nu sunt valorile acceptate de societatea contemporana.. Suntem demoralizati si dezbinati. Traim in mocirla lipsei de civilizatie, inceputa de comunisti, care au dat puterea pe mana celor ce prin necunoastere, erau omul ideal pentru a baga comunismul pe gat romanilor: ei erau omul nou ! Lipsa valorilor ce ne-au condus in comunism, s-a metamorfozat din nou dupa revolutie intr-o noua clasa politica conducatoare. Clasa politica ce a sacrificat interesele unui popor, prin prostie, lacomie, inactiune si chiar prin rea vointa si tradare !
Daca am fi ca Dl Marculescu... 2
In Romania din pacate, lucruri cat de cat bune nu s-au facut decat sub regimuri autoritare, iar cel mai bun reper in acest sens ar fi perioada interbelica. Trebuie sa ne gasim puterea interioara sa trecem peste complexul de inferioritate si peste lipsa de speranta, si sa gasim puterea prin unitate !!!. Ne lipseste simtul unitatii: asta pentru ca politicieni au avut grija sa ne ia totul, chiar si speranta ca daca vom fi uniti vom reusi ceva ! Dar trebuie sa invingem aceasta slabiciune, si sa ne recastigam viitorul, speranta la un trai mai bun pentru noi si cei ce vor veni dupa noi. Trebuie sa fim radicali, sa-i luam ca exemplu pe cei ce-si cer drepturile din partea politicienilor cu virulenta, si fara oprire ca picatura chinezeasca ! In unitate sta puterea, suna foarte desuet stiu, dar daca ar fi asa…am duce-o cu totul altfel Cineva spunea ca noi romanii luam in ras lucrurile importante si dam atentie tuturor fleacurilor, cred la modul cel mai sincer ca nu este adevarat acest lucru !
In Romania nu exista recunostinta fata de eroi
poate chiar din aceasta cauza nu se mai sfieste nimeni astazi sa faca ceva nobil - pentru ce??
romanika are cu totul alte criterii in evaluarea eroilor
romanika de azi are ieroii care convin puterii ce azi conduce;din multimea de personalitati,ea alege acei indivizi care concorda cu idealurili celor ce conduc;cum cine conduce?comunistii democrati
Multumesc
Multumesc d-lui Marculescu pentru faptul ca impartaseste cu noi amintirile domniei sale din acele vremuri. Si bunicul meu a luptat pe front si a fost ranit cand sa treaca Prutul in Basarabia. Imi facea o deosebita placere sa il ascult povestind, simteam ca iau si eu parte la facerea istoriei. Mi-aduc aminte de un episod in care Antonescu a venit la patul lui...era mandru cand ne povestea.
Avem nevoie de asemenea pilde, de exemplul acestor oameni. Domnule Marculescu, sa va dea Domnul sanatate si sa scrieti tot ce v-ati propus, sa ne lasati si noua mostenire istoria pe care comunistii ne-au ascuns-o si pe care acum unii o fac pierduta. Va multumim ca ati luptat pentru o Romanie libera de comunism, demna si "dodoloata".
Felicitari EvZ pentru aceste interviuri!
Desi este locul aparent nepotrivit, o sa pun o intrebare: ce cred acei romanii din ardeal care se simt invadati de regateni, moldoveni, care folosesc anumite apelative, despre acest "mitic"?
multumesc pentru articol
unul din putinele momente cand ma simt si eu un pic mandru, desi nu am realizat nimic notabil...
cand citesti despre eroi parca uiti de tot ce vezi in mass-media zilelor noastre ...
Multumim pentru adevaratele lectii de istorie pe care ni le predati!
Bravo! Inca o lectie de istorie pe care o predati noua, celor mult mai tineri decit acesti patrioti romani.
Ce diferenta intre acea lume interbelica, galanta, cu idealuri si valori bine asezate si acesta lume de azi, cu acesti tineri "care vin de nicaieri si merg catre nicaieri".
Biata tara, oare ce s-o alege din tine?!!!
Tot respectul
Tot respectul si admiratia pentru astfel de oameni ce si-au pastrat verticalitatea...
Toate sacrifiicile facute de-a lungul istoriei au fost pingarite de "actualii arhitecti ai sistemului" si slujitorii acestora ce incearca constant "nivelarea" si inrobirea tuturor sub tavalugul globalizarii...
Vreau sa cunosc tot adevarul
Va rog sa scrietzi si marturiile unor fosti ofitzeri revenitzi cu divizia Tudor Vladimirescu.Isi riscau viatza, mai ales ca probabil rusii faceau economie de sange rusesc folosind unitatzile de lupta romanesti. "Stejar extrema urgenta" actul de la 23 August 1944 a fost ceva asemanator cu divizia Tudor Vladimirescu unde erau inregimentatzi doar "tradatori"? Cine a spus ca istoria este o "femeie buna la toate" a spus un mare adevar. Multzumesc anticipat. Bartolomeu
nu e cazul
dintre membrii div. TV soi HCC s-au recrutat apoi cadrele armatei RPR, despre care numai lucruri grozave nu se pot scrie; regret, dar cei din diviziile TV si HCC chiar au tradat.
Pagini de istorie
Este laudabila excelenta ideie a ziarului de a puiblica amintirile acestor supravetuitori ai gulagului comunist, eroi ai neamului. Sper ca din acestia sa mai fie multi in viata. Marturiile lor sunt necesare pentru a intelege mai bine dezastrul pe care ni la adus noua romanilor ideologia comunista.
DOMNULE POPESCU,
aveti dreptate,numai ca - din pacate - marea majoritate a tineretului de astazi prefera in locul istoriei manelele.
o victima
unul din cei 150 000 de soldati romani pe care regele nostrul i-a lasat pe mana rusilor
THE PATRIOT
Pune mana stimabile si studiaza istoria {cea adevarata,nu cea falsificata de comunisti} si vei constata ca postarea d-tale este o ineptie. Imi place sa cred ca nu esti rau intwentionat.
Sunt si eu os domnesc!
si necorupt ca alte oase care s-au solidarizat cu orice putere (otomana, sovietica, USA, etc), am suferit sub comunistii inainte de 89 si sub comunistii
de dupa 89, si nu vreau sa ies in fata mass-mediei
pana oi muri. Bravo lui Paul Goma, a vazut ca tot
rahatul pluteste deasupra, de aceea nici nu-i trece
prin gand sa mai revina in Romania criminalilor lui
ILIESCU! S-a pornit asa cu stangul dupa 89, s-a
intemeiat totul pe crima si minciuna, asasinii au
fost premiati si avansati de Iliescul KGB-ist, rege a
fost intronat Cioaba. N-o sa iasa nimic, pacat.Totul
e un mare RAHAT cu perja!
panda
e bine ca mai exista si romani adevarati
cam minte
in chestioa cu tancurile. romani sa stie foarte bine aveau o frica inascuta de tancuri.
ofiteri isi bateau joc de soldati si erau incapabili. la odesa au pirdut zeci de mi de soldati din incompetenta ofiterilor care "planificau" razboiu. cind iau vazut nemtii s-au crucit. si din caquza asta nui pre respectau pe ofiteri romani. pa un singur general il respectau.
de soldtii romani sa vazut ca erau slabi. toti siau dat seama. rominul nu e facut pt. lupta.
pai...
De italieni,de francezi ce poti sa spui?...pe frontul de est au luptat si italieni si maghiari...intr-adevar germanii erau masina de razboi insa n-au fost pregatiti pentru razboiul impotriva URSS,nici nemtii,nici noi,nici italienii,nici ungurii nu au fost pregatiti pentru a purta un razboi de lunga durata impotriva a milioane de soldati rusi,mii de tancuri rusesti,mii de avioane...ofensiva ampla a rusilor si forta lor enorma de oameni si tancuri,avioane a iesit cel mai bine in evidenta incepand cu pierderea de catre Axa a Stalingradului,armele germanilor pur si simplu nu puteau face fata tancurilor sovietice,mii de tancuri...si intrabarea se pune altfel...daca nemtii au avut probleme oare ce puteam face noi?...
minte?
si cum crezi tu ca Rusii aveau asa o ura pt armata Romana daca erau asa fricosi cum spui tovule?? De ce crezi ca bolsevici au desmembrat si pus in lagar un milion de Romanii imediat dupa rasboi pt ca Romanii erau FRICOSI??? tovule? De ce au dezmembrat vinatorii de munte imediat?? De ce au macalerit mii si mii de ofitzerii?? Pentru ca Romanii erau fricosi?? Orice infanterist care este pus fatza in fatza cu tancurile se teme si frica e NATURALA dar soldatzi Romanii au trecut peste si sau dovedit cei mai curajosi si tenaci aliatzi de pe frontul de Est!! Traiasca Romania!!! Nu sunt adeptul Rasboiului! Nu cred ca a fost o idee desteapta rasboiul din est dat tovule securist sa spui ca Romanii sunt fricosi este o MINCIUNA imensa!!
mey muguruca
sa vede ca esti alien in chesti da razboi. rusi sau **** pa ei. daca nu erau americani sa le dea avioane, jepuri,mitraliere si gloante. rusi normal leau copiat. la stalingrad a sa stiut ca armata 6 era in pozitie ca sa fie incercuita dar hitler na asculat da generali. si von paulus era fara experienta. era de birou. si nevastasa era romanca.
la stalingrad a fost perduta o batalie. dar cheia de ce au piersut razboiu sa aflat dupa razboi cind lau intrebat pa von runsted, cel mai capabil general din ww2, si asta lea zis ca din cauza ca nau ocupat anglia. aia a fost toata cheia.
rusi sa imbatau si sa aruncau beti in lupta. mitraliaza omu unu doi acolo da cind iti vine puhoiu ce faci?
Istoria nepublicata a razboiului 2 mondial
Blitz crieg-ul lui Hitler nu avea port-avioane sau bombardiere capabile sa zboare pana in Siberia. Stalin a mutat fabricile de tancuri in Siberia si
rusii au avut sansa sa produca suficient de multe ca sa-i copleseasca.
De ce a ajuns Romania sa fie Comunista? DE AIA.
Adevarul adevarat isi are radacinile in primul razboi mondial dar despre asta va spun data viitoare.
invata sa scrii mai intai
Mai Eminentule chiar nu mai citesti inca o data ineptiile tale, nici macar nu stii sa desparti cuvintele ce sa mai vorbim de evenimente istorice , odessa se scrie cu doi de s, daca ai observat, mai treci pe la clasa a2-a invata cum sa desparti corect partile de vorbire, mai citeste carti de istorie si abia dupa mai incearca-ti talentele scriitoricesti.
Pana atunci abtine-te sa mai dai cu mucii in fasole.
Mananci
Romanii au fost luptatori recunoscuti de catre toate fortele combatante. Si astazi este la fel dupa cum stim prea bine. Faptul ca tu esti de alta nationalitate si bonlav de ura nu ne priveste. Vezi sa nu te inneci cu mizeria pe care o consumi.
eminemtule...
ai dreptate cand spui ca rusii au fost ajutati de americani,asa este,insa tu nu intelegi ca noi n-am fost pregatiti pentru a duce un astfel de razboi?...din toate punctele de vedere...in ambele razboaie mondiale am intrat nepregatiti si s-a vazut,normal ca a existat o frica a omului care vede moartea la fiecare pas si asta a fost valabila la toti soldatii,nu doar la romani,aveau toti familii,nimanui nu-i convenea sa moara prin stepele rusesti...hai sa incercam sa nu mai ducem discutiile in derizoriu...
cam minte
in chestioa cu tancurile. romani sa stie foarte bine aveau o frica inascuta de tancuri.
ofiteri isi bateau joc de soldati si erau incapabili. la odesa au pirdut zeci de mi de soldati din incompetenta ofiterilor care "planificau" razboiu. cind iau vazut nemtii s-au crucit. si din caquza asta nui pre respectau pe ofiteri romani. pa un singur general il respectau.
de soldtii romani sa vazut ca erau slabi. toti siau dat seama. rominul nu e facut pt. lupta.
admirabil
admirabile sunt aceste pilde monumentale pt tinerii din romania it de azi si pt noi ce le intelegem cu adevarat. ma simt din nou un copil la gura sobei. multumiri EVZ
Nu vom UITA si vom duce ...
crucea mai departe. Cruceam Romaniei Libere, Crucea Crestinismului Romanesc!! Sunt mindru sa fiu Roman asta e Romania tzara care a dat si DA oameni de valoare Imensa!! Jegul securist face tot posibil sa propage gunoiul pt ca le e frica de mor de trecut le e frica de Romanii Patriotzi valorosi!!! ROMANIII Trebuie sa dam hienele recuriste de la Guvern!!! trebuie sa Devenim din nou o TZARA a ONAOREI cu Principii, sa folosim Inteligentza Romaneasca care este IMENSA!!! JOS securistiiii!!!! JOS tradatoriiii!!! TRAIASCA ROMANIA!!
NICIODATA nu VOM UITA!!! ONOARE!! Trebuie construit zidul RUSINII unde numele celor care au tradat si colaborat cu jegul ROSU trebuie ingravat in PIATRA!! SI trebuie sa construim Monumentele Eroilor in fiecare Localitate Romaneasca de unde au cazut Eroii pentru Patria MAMA!!! RESPECT ETERN!!!
comunistilor,de ce-ati luat casele?
probabil ca nimeni din vestul asa zis civilizat nu s-a prins ca tilharii in romania in cei 20 ani scursi de la omorul din decembrie 89,nu au restituit decit 7000 case,120000case fiind oferite pe tava unora care au stst acolo si nu mai vor sa le paraseasca decit cu forta.deasemenea,nu se platesc despagubiri de nici o culoare pentru casele(100000) distruse in mod organizat de ststul roman.oare vestul nu vede?oare avocati nu avem?oare nu mai avem putere sa luptam pentru restituirea bunurilor furate?cerem interventia u.e.
cereti..
..ce vreti...vezi ca ai gresit articolu, moncher...
Si ce legatura are?
Du-te si te culca, esti obosit. Aici este vorba despre altceva. Voi astia care va ganditi numai la burta voastra chiar si cand e vorba despre eroii nostri. Piticule!
Multumesc
Foarte interesant articolul. M-am nascut in 1980 si a citi acest tip de articole imi da o alta perspectiva.
Speranta n-a murit
Nu pot 19 ani de lichelism demonocratic sa ucida ce e mai bun in neamul nostru. Majoritatea ne-am saturat si stim ce vrem, pe cand politicienii inca nici nu viseaza..
Oameni de valoare se nasc in fiecare generatie - e timpul sa-i gasim si impunem in fruntea tarii.
pe google: Manifest. Pentru Romania
ROMANI...
ACESTI OAMENI MERITA UN RESPECT DEOSEBIT DIN PARTEA NOASTRA!M-I SE FACE PIELEA DE GAINA GANDINDU-MA CU EROII SAU JERTFIT PENTRU CA NOI SA EXISTAM,SA PUTEM FURA,INSELA,INJURA,PRADUI,OMORI IN NUMELE DUMNEZEULUI DIN TIMPURILE NOASTRE:::BANUL!SI TOATE ASTEA NUMAI SI NUMAI SA FIM NOI MAI SMARDOI DECAT VECINUL!SA NE FIE RUSINE DACA NUMAI ATAT AM INVATAT DIN JERTFA LOR!RUSINEEE...GIGI
Vrem o carte!!!
Are har, are stil, vrem o carte scrisa de dansul!!!
Re: Vrem o carte!!!
"Patimiri si iluminari din captivitatea sovietica"
Autor: Radu Marculescu
Editura: Universal Dalsi
PACAT CA "SE DUC" SI PUTINII ROMANI DE CARE NU NE ESTE RUSINE
Cand vezi astfel de oameni cum este acest batran si-i compari cu manelistii din zilele noastre , realizezi ca viitorul romaniei si al romanilor e lipsit de orice speranta
de a trai intr-o tara civilizata si printre oameni cu coloana vertbrala dreapta .
FELICITARI EVZ !
Multumim.
Multumim jurnalistilor pentru articol. O adevarata pagina de istorie.Cred ca Domnul Marculescu, ar trebui invitat la Liceul din cartier "I.L.Caragiale' si la 'Monet', sa povesteasca tinerilor aceste intamplari reale, poate ii va misca intr-un fel, lasand la o parte, drogurile, masinile scumpe si 'fitele' de copii de 'bani gata' cum se spune.
O idee super buna
Felicitari EVZ! Poate reusiti sa-l prezentati pe acest Roman Adevarat tinerei generatii in scoli si licee, o lectie de istorie adevarata! Cu siguranta vor fi tineri care sa-l asculte.
Luati exemplu
Nu cred ca veti gasi asa ceva in productiile Hollywood-iene, asa ca, pretuiti valorile adevarate. Ca si ceilalti, am ramas uimit.
Daca tot vorbiti de vanzarea sufletelor
voi de ce cenzurati tot ce nu va convine. Cui v-ati vandut?
Lasa ca acum avem "eroi"
Berceanu ,Geoana,Basescu etc cei pentru care episodul cu petrolul din mare poate fi catalogat ca tradare de tara si intr-o alta epoca ii astepta plutonul.Imi pare rau sa spun dar singura perioada cin armata a fost inzestrata modern a fost in epoca comunista.De atunci acesti eroi o macina continuu.ex.Flota invechita de Mig-uri va fi inlocuita cu o alta flota la fel de avioane la fel de veche ata e ...noi cu noi si ei pentru ei
ptr.asazisul eminent
Daca taceai filozof ramineai ,armata romana nu avea o dotare f. buna dar era f. bine pregatita tactic. Armata romana avea in dotare tancuri usoare,autotunuri ,avioanele IAR in prima faza a razboiului erau printre cele mai bune si ofiteri f.bine pregatiti.Doar tu te-ai speriat cind ai plecat in armata si ai vazut prima data trenul ca a fost nevoie de doi delegati sa te inpinga in vagon.Cit despre asa zisa armata sovietica nu spun decit ca era umpluta cu votca si nu-si dadeau seama ca mureau,cit despre dotare au avut noroc de americani si engleji ca le-au bagat armament si pe gura si pe c... Ca sa va dati seama de dotarea rusilor cu tehnica aduceti-va aminte de davai ceas davai palton,care tehnica dupa razboi au luat o de la nemti.In romania tot timpul au fost oameni de valuare asa ca eminentule[ti-as spune altfel]nu mai spune prostii.
ptr. dl. Marculescu
Va doresc multa, multa sanatate si viata cit se poate de lunga caci ati trait cu demnitate.
Romani adevarati
Ar trebui ca astfel de articole sa nu lipseasca din EVZ si nu numai...Dupa lectura unui astfel de articol mai dispare putin din jena data de faptul ca esti conationalul unui Adrian Nastase, Ion Iliescu sau Fane Spoitoru.
Datoria romanilor adevarati este sa spere
Sant de prea mult timp plecat din Romania ca sa fiu crezut... Nici regulile statistice cu cele 2 generatii de spalare dupa revolutie nu sant crezute.
Hai sa vedem cine iese mai repede din recesia economica. Fara date statistice eu cred ca Romania.
Credeti macar asta?
oameni adevarati
Aveti dreptate domnule !Nnumai asemenea articole nu au asa audienta ca cele de scandal,asa ca s-au invatat si ziaristii sa scrie articole de unde ies bani mai multi.
ADEVARAT?
Minunat
Consider in plus orice comentariu. Un om minunat cu o viata exemplara. Asemenea destine trebuie popularizare nu trivialitatile analfabetilor si imoralilor.
Radu Marculescu: "veteran" sau scriitor
Este remarcabil ca putem merge inapoi in timp cu ziarul EZ.Este posibil sa mergem cu EZ pe lungul drum al Comunismului din Romania (50 de ani) care a schimbat vietile tuturor romanilor din lume?
RESPECT !
MARE PACAT CA ASTFEL DE OAMENI NU SUNT SCOSI LA LUMINA ,din pacate suntem familiarizati ,cu rahatii de comunisti ,care ne conduc inca ,cu masti democrate ,cu nikite ,magde naoame ,circari de manelisti ,cu civerse 'vedete' care nici nu stim cu ce se ocupa...
o injectie cu speranta
ca poate vom mai avea astfel de oameni cu un
astfel de caracter,de tarie,de demnitate care sa
se manifeste in aceasta societate fara pericolul
de a fi inchisi.Aceste simboluri demonstreza
distanta dintre adevaratii oameni si surogatele
caraghioase catarate acolo sus datorita unui
derapaj al istoriei.Multi oameni,chiar foarte multi
nu merita o astfel de soarta dar fortele lor ,a
impostorilor sint mult prea puternice.Romani
priviti in sufletul vostru si sa-l pastrati cat mai
curat,chiar daca timpurile ce vor veni nu or sa
fie deloc usoare.
N-are rost!
N-are rost sa va pierdeti timpul cu astfel de povesti! Ce sa-nvete bizonu' de la astfel de oameni?! Onoare?!-bleah. Credinta?!-bleah. Cinste?!-bleah. Bizonu-i are ca model pe ilici-ateul, boc-lingaul, basescu-bisnitarul si toata sleahta de comunisti-securisti. Cum sa-nteleaga aplaudacu' sacrificiul acestui om? In locu-acestui articol trebuia sa fie gazduite sofismele pupincuriste patapieviciene, mihaiesiene si ale altor aplaudaci. Asta-i moda la romani!
Bizonu' nu este in stare de noblete!
De acord cu domnul care semneaza cu " N-are rost". Bizonu' , indiferent de nationalitate, ( eu sunt roman din exil si am vazut si alti bizoni) are doar doua dimensiuni " spirituale" , burta si p...!
Un asemenea om , ca d-l Marculescu reprezinta Romania de mult apusa. Ca sa readucem natia noastra la sistemul de valori autentice( scuzati-mi pleonasmul) atat de bine ilustrat de eroul anticomunist in discutie, in Romania e nevoie de o dictatura de dreapta, militaro-intelectuala care sa curete radical sovoiul de mizerie comunista si "post-comunista"
George Smadu, Perth , Australia
tatal meu a fost in acelasi loc
stimate domn radu marculescu,tatal meu george pariza a fost prizioner in aceeasi perioada si in acelasi loc cu dvs.,nu a venit cu diviziz tudor vladimirescu avind aceleasi opinii ca dvs.,era un om deosebit,cult si am speranta ca l-ati remarcat,tata a facut de 3 ori icter,si tot nu a vrut sa-si vinda sufletul ,din pacate dupa ce s-a intors cu prizionerii irecuperabili a mai trait doar 7 ani,noi am fost destul de mici ca sa ne dezvaluie aceste grozavi,ii ducem lipsa si acum si tare am vrea sa ne spuneti daca l-ati cunocsut,cu multa stima ioana pariza
subiecte adevarate
astia doi, stoicescu si craciun, sunt dati dracu'...o poveste de viata in fata careia nu pot decat sa ma inclin...mult succes!
D-le "fat frumos".....
Daca pentru d-voastra (ca veni vorba de Vadim)"un bun roman" e cel care de cate ori deschide gura(deformata de grimase) "scuipa"si"vomita"in jurul lui,iar apoi,daca interesul o cere linge tot,atunci ma bucur ca am si eu "o perceptie deformata asupra realitatii..."....dumneavoastra! Fatarnicia,ura,linguseala,atat de evidente la individul acesta,pe de o parte si CRESTINISMUL cu care se tot bate in piept acest ratacit,pe de alta parte,sunt total incompatibile.Si ma opresc aici,tot din respect pt.dl.Marculescu....
Are rost
pentruca altfel le vom face jocurile murdare
iar cei ce vor veni dupa noi ne vor acuza daca
nu de lasitate,atunci de tacere.Macar atunci cand
avem ocazia sa le punem oglinda in fata,poate
doar asa se vor speria de imaginea din fata
ochilor.Tot ce a putut da mai rau acest popor a
dat pana acum.Chiar nu va pasa de ce va fi?
Ce sa-nteleaga...
ceata asta oarba, care dupa mai bine de juma' de secol de iad securist-comunist voteaza tot securisti- comunisti, pentru care Miorita (cu toata resemnarea ei) tine loc de Evanghelie, pentru care vanghelie si udrea sunt mai presus decat Eminescu si Eliade, pentru care maneaua e un fel de Psalm? Ce sa-nteleaga ceata asta oarba care-i lapideaza pe cei cativa scapati cu ochii-ntregi din intunecimea ocnei comuniste?
radu marculescu
Doamne, e unul dintre putinii oameni in fata caruia avem obligatia sa ne inclinam. Il cunosc personal, sunt o privilegiata. In casa lui se traieste istoria adevarata a romanilor, nu ce ni se baga pe gat de sovietul european.
Rugati-va pentru sanatatea lui. E un privilegiu pentru toti romanii ca-l mai avem printre noi. Trebuie sa fie exemplul tuturor si mai ales al celor ce sunt la putere!
Ma inclin in fata dvs. domnule Radu .
gabi
Jos palaria!
Multumim domnule Marculescu, esti un veritabil model pentru generatiile tinere din Romania, ca de manelisti si asa zisi filantropi suntem satui. As dori mult sa va cumpar cartea dvs.
Multa sanatate si tihna!
Vecinul nostru,nebagat in seama..
Am o mare satisfactie sa citesc acest articol/interviu si admir starea spirituala
in care se afla Dnul.Marculescu, dupa atatea tragedii personale, murindu-i, in urma cu doi ani,
fiul, talentat pictor al Manastirilor romanesti;
apoi, intr-o zi fiind in Statia de Autobuz, tineri 'galagiosi',in 'viteza' lor, l-au doborat la pamant,lasand-ul cu sechele, de abia mai merge sarcul, aproape neobservat de nimeni. Putinii vecini,(din cei vechi), mai sunt cei care ii poarta respectul cuvenit.
I-am facut praf"Mi-am vazut victimele"
Toata stima D-le Ofiter cu cizme(Soldatii aveau bocanci cu talpa de lemn),pai daca facem victime;asta nu inseamna ca adversarul(indiferent cine)trebuie sa ne primeasca cu flori si paine cu sare.Din comentariul Dstra,nu inteleg pentru ce cauza luptau acei"Frumosi Ofiteri cu Cizme".In orice caz, Soldatii Romani au fost cei mai buni luptatori(aveau patine sub burta),dar din pacate au fost exploatati atat de Nemti cat si de Rusi.Razboiul inseamna mizerie,iar eu am cunoscut aceasta mizerie.
UN OM CARE A MERITAT SA TRAIASCA 94 ANI
un articol bun si cu continut,care ni-i dat destul de rar sa il intilnim.Multumiri ziarului.
Multi am vrea sa cunoastem adevarata istorie a romanilor-asa cum a fost fara truncheri si floricele ==facute de comunisti.
Mult respect pentru romanii care au crezut in D-zeu si au facut ce au putut sa ne fie noua mai bine
Si rusine sa le fie celor care strica si defaimeaza ce o mai ramas-dupa sacrificiile
facute de inaintasi.
ASTEPTAM mereu sa apara asemenea articole.
va multumesc !
NU TE VINDE!
Un om care a suferit atat nu ar trebui sa se lase folosit de propaganda actuala. Nu ar trebui sa se injoseasca intratat!!!!!
D-LUI RADU MARCULESCU
Sa va dea bunul D-deu multa sanatate si bucurii in toate zilele ce la mai petreceti pe acest pamint si pentru faptele facute-o viata vesnica in cer
despre prizionerul george pariza
despre d.pariza george ,mai vreau sa comlectez,avea harul sa sculpteze din oasele de maduva pe cre rusii le aruncau si sculpturi din lemn de stejar,in 1945 a trimes printr-un prizioner un penar sculptat cu povestea albei ca zapada pt.ca sora mea incepea clasa I,scuzati aceste amanunte dar poate este un indiciu,avea doctoratul in stiinte economie ,pe patul mizerabil de la spital cind a facut a 3 oara icter,avea un saculet plin de sculpturi pe care rusii i l-au luat spunind ca miine patul acesta v-a fi liber,la care tata a inteles si fiind foarte credincios s-a rugat la bunul Dumnezeu sa i-si mai poata vedea fetele si a mai supravietuit si nici cu divizia tudor vladimirescu nu a venit,colegii de prizionerat faceau colecta si ii stringeau ratia de 1 cub de zahar,pt. fcatul lui bolnav,am speranta ca ne putem intilnii sa-mi spune-ti daca l-ati cunoscut pe tata,oricum mi-ar face placere mare mie si surorii mele sa va cunoastem,avem asa de putine cunostinte de tata,cu stima .
Nu ma pot abtine
sa nu ma inclin in fata acestui om! El este intruchiparea reala a istoriei ce s-a scurs de-a lungul vietii sale. Fie ca le place unora sau nu acesta este adevarul SI ,nu ce scrie in cartile de istorie. Bunicul meu a murit in 1993, Dumnezeu sa il odihneasca in pace, dar in in ultimii ani inainte sa moara si-a rezumat intr-un caiet studentesc pe 10 pagini cele mai tragice momente din viata sa. Participarea la cel de-al dilea razboi mondial si perioada de 6ani si 6luni ca detinut politic(fusese condamnat la 20 de ani de munca silnica si confiscarea tuturor bunurilor). L-am tras de limba cat am putut si mi-a povestit la gura sobei din incercarile la care a fost supus. Ii multumesc pentru acele momente oriunde ar fi acum!
Sursele vii
"Povestea vietii" sau mai bine zis "poveste celor mici", cum este si cea a veteranului Radu Marculescu, reprezinta o reintepretare din perspectiva marturiei orale a unei "istorii traite", o istorie realitate plina de sens si subsanta; practic o contrapondere la "istoria oficiala", de multe ori falsificata sau denaturata. Existenta unor astfel de persoane care au trait in modul cel mai intens "trumele razboiului" si apoi pe cele ale Gulagului, si care vorbesc fie cu nonsalanta, fie cu anumita retinere despre fapte si evenimente tragice trecute, ii va determina pe istorici sa tina tot mai mult seama de marturiile lor. Concluzionand, relatarea lui Marculescu si aportul pe care si-l aduce la reconstituirea actiunilor soldatilor romani pe frontul de est, constituie pe de o parte asumarea unui trecut comun romanesc, iar pe de alta parte, denota o centralitate, in care se plaseaza un om care a trait cu adevarat experientele razboiului.
In 1947 eram SARACI! CA AZI!
in 1947 90% din tara nu avea curent electric. caile ferate erau reduse, ca sa nu mai vorbim de sosele, de industrie, de invatamant, de sanatate etc..........
Practic astazi suntem ca-n 1947. A trebuit sa darmam tot ce s-a cladit in timpul comunismului ca sa ajungem la nivelul ultimului an al capitalismului in ROMANIA. Pana in 47 romani stateau in cocioabe, si borte(case facute in pamant). DAR UNI AU UITAT!!!!!!!!??????????
in amintirea bunicului
bunicul meu Suliman Arif la virsta de 18 ani a luptat marasti si oituz au intrat in istorie cei cazuti iar cei ramasi in viata au fost neglijati atit de coroana regala cit si de regimul comunist si/au facut parte la ciolan cei care au stat ascumsi se pare ca eroii sunt stupizi pacat ca au fost uitati eroii adevarati care nu s/au dat in spectacol pt ca nu au fost oportunisti dumnezeu sa/i odihneasca in pace pe eroii din Macin