TENDINŢĂ. În timp ce la ţară gospodinele înroşesc ouăle de Paşte tot cu coji de ceapă, în mediul urban, fabricanţii au brevetat vopseaua-gel, care se aplică cu mâna şi nu pătează.Reţeta perfectă de „sânge artificial”,
obţinut din prafuri ambalate în
saci de rafie, devine obiect de studiu
pentru fabrica Alex Comp din
Galaţi încă de când românii se pregătesc
pentru masa de Crăciun. Combinaţiile reuşite, transformate mai apoi în vopseapudră
sau, mai nou, vopsea-gel este activitatea
cu care muncitorii şi inginerii
chimişti îşi umplu timpul unui an întreg,
coordonat ca producţie de două sărbători:
Paştele şi Crăciunul.
Dana Buhaiev, creierul
din spatele substanţelor colorate şi din
spatele producţiei, crede că „a da lovitura”
în afacerea asta este echivalentul cu a avea
clienţi mulţumiţi care, Paşte de Paşte, revin la aceeaşi cutie cu pliculeţe roşii. Odată
cuceriţi, investiţiile în reclamă sunt mai
puţine şi se canalizează către segmentarea
progresivă a pieţei, care trebuie să lase în
trecut cerneala tipografică sau munca
migăloasă cu cojile de ceapă şi ciorapul de
damă sau culoarea Galus cu care vopseam,
laolată, pulovere de lână sau pantofii
Guban din piele.
De veghe la carton
În toată distribuţia muncii, responsabilităţile
„de secţie” sunt cele care fac,
oarecum, ziua mai uşoară. Sorin Cristea,
operator al maşinii de ambalat, este încercat
de zâmbete atunci când este privit la
muncă şi întrebat de utilaje, cuve şi sigilatoare.
La 37 de ani chibzuieşte, ca oricare
profesionist, gramajul fiecărui ingredient,
reglează măgăoaia care scoate cartonul pe
bandă rulantă şi are grijă ca, atunci când
taie cutia, să păstreze limita designului.
„Clientul nu trebuie să cumpere vopseaua
de ouă al cărei ambalaj oferă jumătate din
ghidul de preparare”, povesteşte Sorin
despre una dintre sarcinile trasate pentru
el în fabrică.
Materia primă, prezentată ca un praf
rozaliu în saci de rafie, nu este decât un
colorant alimentar, suplinit cu o substanţă
fixatoare. Singura grijă a operatorului, care
setează gigantul de metal, este precizia
dozajului şi scoaterea pliculeţelor de hărtie
din cuvă.
„Muncim cu spor” şi acum
Pentru secţia „automatizări” perfecţionate
ca timp de lucru ar putea concura
şi Florentina Dobrea, una dintre
femeile care amabalează o mie de cutii cu
vopsea într-o zi.
Chiar dacă, aşa cum se
întâmplă în orice meserie, munca devine
obişnuinţă, 50 de baxuri, atât cât e norma
zilnică, n-o fac să lucreze ca un roboţel:
„Muncesc cu spor şi mă încearcă un sentiment
de mândrie că şi eu, o persoană
care doar ambalează vopseaua, deşi nu am
un rol decisiv în producţia «sângelui artificial», ştiu că el a trecut şi prin mâna mea
şi, într-un final, ouăle colorate cu vopsea
de aici vor ajunge pe masa românilor şi îi
vor bucura”. La 35 de ani, n-o mai încearcă
avântul muncii. Nici nu i-ar mai trebui
atât cât se lucrează dintr-o sărbătoare în
alta, dacă nu la ambalat vopsea, la împachetat
condimente importate din toate
Orienturile.
Vânzarea este totul
Ca în orice afacere coordonată de
vânzări, testul pieţei este decisiv atunci
când se hotărăşte creşterea investiţiilor şi
crearea unor noi reţete. Valentin Alexandrescu, directorul de marketing al companiei,
este încrezător: „Cum se termină
Paş tele anterior, se evaluează şi se monitorizează
feed-backul de la clienţi şi se trag
concluziile cu privire la ce s-a vândut, modul de consum şi specificul zonal”.
Rezultatele aproximative, făcute an
de an după Paşte, au arătat că mediul
rural a rămas reticent la cutiuţele colorate
din rafturile magazinelor de la ţară.
Foile de ceapă rămân, pentru ei, la modă,
iar o altă culoare decât roşu nu le-a intrat
vreodată în graţie. De cealată parte,
orăşenii, bombardaţi cu oferte care-i
scutesc din ce în ce mai mult de efort, îşi
permit să testeze cele mai noi sortimente.
Chiar dacă ouăle prind sau nu prind
cea mai strălucitoare culoare, „urbanii”
cumpără reţeta cea mai nouă. Aşa cum
prevăd reprezentanţii de la Alex&Comp,
vopseaua-gel, care se poate aplica pe ouă
cu mâna, va fi vedeta hipermarketurilor
anul acesta.
Abţibilduri cu icoane
Pentru inegalabila estetică a ouălor,
firma a sărit cu o găselniţă gata să doboare
orice concurenţă. Pictura în condei,
până nu de mult măiestria meşteşugarilor,
a fost dată pe benzile termocontractibile
cu scene religioase. Aplicate pe ouă
şi scufundate în apă fierbinte, bucăţile de
plastic se mulează şi iau forma ovală.
Aşa cum spun angajaţii, până la modernizarea utilajelor fabricii, au respirat
colorant de ouă. „E greu să-ţi dai seama,
pentru că se imprimă pe haine şi nu se
vede. Dar dacă speli un halat alb cu care ai
fost îmbrăcat la serviciu, apa va ieşi roşie”.
Muncitorii din Galaţi nu au fost singurele
„victime” ale roşului de Paşte. „Câinii
cu vopsea în coadă” au umblat, până nu de
mult, prin curtea de la Alex&Comp. „Când
începea perioada trans porturilor, aveau
mai toţi pete, unii mai roşii, alţii mai decolorate”,
povesteşte un angajat.
INOVAŢII
Vopsea de ouă bună
şi la prăjituri
Pudra colorantă, care în combinaţie
cu oţet dă reţeta cea mai utilizată
pentru vopsirea ouălor, este un
amestec ce nu reprezintă pericol
pentru organism. „Este, de fapt, un
colorant alimentar, testat în laboratoare
de certificare, şi fixatori, de
asemenea brevetaţi. Colorantul din
vopsea poate fi utilizat şi în cofetării,
pentru prăjituri”, explică Dana
Buhaiev.
Metoda de succes către care aspiră
toate gospodinele în ajun de Paşte
cere, mai întâi, degresarea ouălor, o
anumită grosime a cojii şi, aşa cum
spune Dana, foarte importantă este
culoarea: „Din experienţa mea,
ouăle care nu sunt albe vor avea o
culoare ştearsă, spre roz”.
DATINI
Paştele la ţară
este natural
Prin tradiţie, românii acordă o mare
atenţie ouălor de Paşte. Pentru
început, este stabilită ziua în care se
aleg ouăle - de obicei miercurea din
a patra săptămână de post. Apoi,
vopsitul ouălor de Paşte se realizează joia sau sâmbăta, niciodată în
Vinerea Mare. De obicei, ouăle se
vopsesc într-o singură culoare - roşu,
dar se folosesc şi alte nuanţe, fiecare
cu semnificaţia specifică. În mediul
rural, culorile folosite la vopsire sunt
încă naturale. Roşul se obţine din
flori de şovârv, galbenul din coji de
ceapă sau frunze de mesteacăn,
verdele din frunze de nuc, iar albastrul
din frunze de varză.
SCHIMB. Pictura în condei poate
fi înlocuită de abţibilduri
termocontractibile
Foto: Vlad Stănescu
|
inca o reclama
pe post de reportaj. Am o intrebare--cat costa un asemenea reportaj, poate ma bag si eu
adevarat
reclama platita cu siguranta. chiar asa e de greu sa faceti un articol obiectiv? e simplu - se compara mai multe firme, nu merge reporterul la una singura si scrie 3 pagini de opinii ale angajatilor. jenant, dar suntem pe evz