|
Alege luna si anul
 |
Noiembrie |
 |
|
2009 |
|
|
|
Reporterii „Evenimentul zilei” vă prezintă culisele reportajelor realizate în Chişinăul aflat sub teroare. Intraţi în Republica Moldova, după impunerea vizelor pentru români, prin regiunea separatistă Transnistria, trimişii speciali ai EVZ au demascat atrocităţile judiciare din Moldova, comise de regimul Voronin împotriva celor care au demonstrat în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.
Timp de opt zile, într-un slalom continuu printre agenţii de securitate şi poliţiştii moldoveni, jurnaliştii noştri au transmis fotografii şi mărturii care au făcut înconjurul lumii, fiind preluate de agenţii de ştiri prestigioase.
După un lung ocol prin Ucraina, reporterii EVZ au intrat prin Transnistria, după miturirea unui ofiţer de grăniceri, ajungând la Chişinău chiar în ziua expulzării în bloc a ziariştilor români.
Ei şi-au asumat şederea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova, fiind sigura cale de a-şi îndeplini misiunea jurnalistică.
Povestea EVZ în oraşul interzis
Trimişii noştri au intrat fraudulos în Moldova. Timp de opt zile, ei au spart blocada informaţională pe care autorităţile comuniste au încercat s-o instituie la Chişinău.
„Evenimentul zilei” dezvăluie culisele reportajelor realizate în Chişinăul sub teroare. Intraţi în Republica Moldova, după impunerea vizelor pentru români, prin regiunea separatistă Transnistria, singurii ziarişti străini care au reuşit să dezvăluie de la faţa locului abuzurile puterii comuniste au fost trimişii speciali ai EVZ.
După ce jurnaliştii români au fost expulzaţi, rând pe rând, de regimul Voronin, demascarea atrocităţilor judiciare din Moldova a devenit miza demersului nostru jurnalistic. Fotografiile şi mărturiile celor bătuţi şi arestaţi au făcut înconjurul lumii, fiind preluate de agenţii de ştiri prestigioase, precum Associated Press, AFP sau Reuters.
FRONTIERE BLOCATE
Trimişi înapoi de grăniceri
Marţi. 7 aprilie. Vama Galaţi- Giurgiuleşti. În jurul orei 0.00. La miezul nopţii, tensiunea se simte aproape fizic la graniţa cu Republica Moldova. Poliţiştii români de frontieră ne avertizează complice: „Nu vă vor lăsa să treceţi. Mai ales dacă va prind că sunteţi de la presă... Uite, carul TVR a fost întors din drum de moldoveni. Nu mai intră picior de român”.
Totuşi, Loganul alb al redacţiei străbate cei 200 de metri până la punctul de control moldovenesc. Aici, pare că am încerca să pătrundem într-o zonă de război. Grănicerii îmbrăcaţi în uniforme militare de camuflaj scotocesc chirurgical în maşina şi în bagajele noastre. Le scapă însă aparatul profesional de fotografiat al fotoreporterului EVZ, ascuns meticulos sub una dintre banchetele din spate.
În timp ce paşapoartele ne sunt verificate la sânge, o femeie-grănicer, cu fizionomie in flexibilă de buldog, îşi face ştiinţific de lucru în genţile de călătorie scoase din portbagaj. Amestecă şosetele cu pixurile, blugii cu tricourile şi sparge o sticlă de apă de colonie, dar nu găseşte nimic suspect.
Urmează un interogatoriu abrupt. Povestea noastră inventată are o doză convingătoare de patetism. Nu impresionează însă pe nimeni. Nu-i interesează că ne ducem la petrecerea unui prieten din Nisporeni (raionul Ungheni). Nu le pasă că în maşina albă se află logodnica şi verişorul sărbătoritului şi că blocajul de la graniţă poate lua în orice moment o turnură dramatico- sentimentală, având consecinţe imprevizibile.
Într-un cocktail lingvistic, în care cuvintele româneşti se amestecă la grămadă cu cele ruseşti, grănicerii moldoveni enunţă o idee fixă: „Aveţi invitaţie scrisă, autentificată la un notar din Moldova?”. N-aveam. Ordinul primit de la Chişinău e fără nuanţe: nici un român nu trece Prutul! Aveam să aflăm mai târziu asta. „Invitaţia parafată de notar” era doar un pretext. Ni se arată chiar cum trebuie să arate un asemenea document. Numai că „exemplul” fluturat sub nasul nostru de unul dintre ofiţeri era o invitaţie adresată de un român unui moldovean, nu invers.
În acest timp, la Chişinău se dezlănţuie iadul. Trupele speciale ale „miliţiei lui Voronin” intervin în forţă, stâlcind în bătaie şi arestând studenţii şi elevii care manifestează împotriva comuniştilor. Nu suntem lăsaţi cu nici un chip să intrăm în Moldova şi decidem să ne încercăm norocul la punctul de control din Oancea, aflat la 60 de km în nord.
Miercuri, 8 aprilie. Vama Oancea. Ora 1.00. Unui autocar ticsit cu studenţi moldoveni nu i se permite intrarea în Moldova. Poliţiştii români de frontieră îi compătimesc: „Nu îi lasă în propria lor ţară. Săracii, n-au mâncare, apă... Nu vă lasă! Au întors din drum un grup de actori de la teatrul din Galaţi. Aveau şi invitaţii, aveau şi asigurări. Practic, naveau de ce să-i întorcă. Aşa că le-au recomandat frumos să facă drumul înapoi, iar oamenii s-au întors, ce să facă...”.
Grănicerii moldoveni sunt copiaţi la indigo. Ştiau deja că am încercat să intrăm, mai devreme, în Moldova, prin Vama Giurgiuleşti. De data asta, pretextul variază: pe lângă „invitaţie” ni se cere şi „asigurare”. Când le explicăm că ambasada română ne-a comunicat că nu-i ne voie de aşa ceva, unul dintre grăniceri se înfoaie: „Dar voi nu ne cereţi viză când venim în România?! Vă întoarceţi înapoi, aia e!”.
Şi după o noapte scurtă, dormită în Galaţi, chiar ne întoarcem la Vama Giurgiuleşti. Deja suntem celebri. „Voi n-aţi vrut să treceţi aseară, să mergeţi la o cumetrie?”, ne întreabă mucalit unul dintre ofiţerii moldoveni din tura de zi. Nu aşteaptă răspunsul, anunţându- ne oficial că vama e închisă. Trec doar cetăţenii moldoveni, avertizaţi că nu se mai pot întoarce în România. Întoarcem maşina şi o luăm în direcţia Sculeni. Vama Sculeni.
Miercuri, 8 aprilie. Vama Sculeni. ora 18.00. La ştiri, se anunţă oficial că Moldova instituie regimul de vize pentru cetăţeni români şi că şi Ucraina are în vedere o asemenea măsură pentru cetăţenii UE. Oficial, vizele urmează să fie introduse a doua zi, dimineaţa. Încercăm să profităm de orele rămase, de această dată declinându-ne profesia grănicerilor moldoveni.
Pe maiorul Proşcenko nu-l interesează. El spune că are ordin să nu permită accesul românilor fără vize, chiar dacă acestea încă nu pot fi acordate nici teoretic. E un cerc vicios. Două maşini pline cu fotoreporteri de la Reuters, AFP şi Mediafax se izbesc de „zid”. Îi cerem maiorului să ne arate ordinul scris. Nu-l are, dar e de neclintit. „La urma urmei, eu hotărăsc dacă treceţi sau nu! Eu comand această vamă. Vă întorceţi înapoi!”
Joi, 9 aprilie. Vama Siret. Puţin după miezul nopţii. Singura variantă de a intra în Republica Moldova rămâne Transnistria: teritoriul separatist pe care regimul de la Chişinău nu-l recunoaşte. Disputele politice ne creează avantaje: graniţa dintre Transnistria şi Moldova este păzită doar de grănicerii lui Igor Smirnov, nu şi de cei ai lui Vladimir Voronin. Drumul spre Transnistria înseamnă, practic, să înconjurăm Republica Moldova pe graniţa exterioară cu Ucraina.
Ajungem în Cernăuţi fără probleme şi dimineaţă începem turul frontierei. La Ocniţa, mai facem o încercare de a pătrunde în Moldova. Suntem respinşi fără drept de apel. Preţ de vreo 1.300 de kilometri nu facem decât să descifrăm hărţi, indicatoare cu litere chirilice şi să cerem indicaţii localnicilor în rusa pe care nu o ştim. Nimerim autostrada şi, după încă 250 de kilometri şi o şpagă dată unui poliţist rutier, ajungem, la 3.00 dimineaţa, în Odes sa. Apucaserăm, prin prieteni din România, să antamăm un şofer şi o maşină cu număr de Transnistria pentru a doua zi. Şoferul EVZ şi foto reporterul rămân în Odessa, împreună cu maşina şi laptopul redacţiei.
DRUMUL ŞPĂGII
Transnistria, spărtura din zidul lui Voronin
Vineri, 10 aprilie. Frontiera Transnistria - Ucraina. Vama Pervomaisk. Aflaţi pentru prima dată prin părţile locului, suntem nevoiţi să ne bazăm pe şoferul Tolea. El locuieşte în Tiraspol şi negociază cu grănicerii viza noastră de tranzit. Intră în biroul lor, iar după vreo 10 minute, ne cheamă şi pe noi. La început, ofiţerul şi vameşul transnistrean par ostili. „Plecaţi înapoi!” Apoi, mimează un interogatoriu răstit: „De unde îl cunoaşteţi pe Tolea? De când? Cum de pe internet?!”.
Apelăm la alt arsenal: „Lăsaţi-ne, vă rugăm frumos, să trecem”. Brusc, ofiţerul ne aruncă paşa poartele pe masă şi ne fixează cu privirea: „Şi cum mă rugaţi?”. Astfel, investim eficient ultimele 300 de grivne (aproximativ 30 de euro în moneda ucraineană) şi ne alegem cu viza de tranzit pentru o singură zi. La pachet cu un sfat mârâit: „Pe aici nu vă mai întoarceţi”.
Admirăm Transnistria din viteza maşinii. De la depărtare, capitala Tiraspol seamănă cu un oraş din era sovietică. După aproape o oră, ajungem la cealaltă frontieră: cea cu Republica Moldova, din raionul Grigoriopol. „Scanăm” trei puncte de trecere, unde descoperim lucrul de care ne temeam cel mai tare: maşinile de poliţie moldoveneşti, aflate de cealaltă parte, pe marginea drumului.
Trecem graniţa şi, cu sufletul la gură, aşteptăm să vedem dacă suntem opriţi de filtrele moldoveneşti. Suntem. Ascundem paşapoartele sub picior, în timp ce Tolea le spune poveşti poliţiştilor. Istoria şi emoţiile se repetă de încă trei ori. Poliţiştii verifică portbagajul, legitimează şoferul, dar pe noi nu ne bagă-n seamă. Intrăm în Chişinău, în timp ce colegii ne anunţă, prin SMS-uri, că toţi jurnaliştii români au fost expulzaţi.
INVIZIBILI LA CHIŞINĂU
Ca-n filmele de spionaj
10-18 aprilie. Chişinău. Slalom de dimineaţa până seara printre „miliţieni” şi agenţi SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate). În aceste zile, Moldova este un stat poliţienesc: în uniforme şi în civil, oamenii lui Voronin mişună pe fiecare stradă din Capitală. Umblăm fără paşapoarte la noi şi cumpărăm un telefon de unică folosinţă, pe care îl ascundem într-un boschet pentru a nu fi localizat prin satelit.
Pentru a nu fi identificaţi, închiriem un apartament (alţi ziarişti români au fost ridicaţi direct din hotelul în care locuiau). Canapeaua din sufragerie devine, în fiecare seară, loc de refugiu pentru ziarişti bătuţi şi politicieni de opoziţie la fel de precauţi ca şi noi faţă de forţele de ordine. Comunicăm cu unii dintre ei la „trei mâini”: le transmitem mesaje prin intermediul prietenilor comuni din România, care îi contactează pe internet. Toţi ştiu că telefoanele sunt ascultate, aşa că folosesc şi ei aparate „de unică folosinţă”. Cu alţii ne întâlnim discret în oraş.
Luăm taxiuri în care vorbim în engleză şi cerem să fim lăsaţi la câteva sute de metri de locul vizat. Cu toată atenţia, la una dintre cele mai importante întâlniri, când coborâm din taxi, ne trezim fix în faţa sediului SIS. Înăbuşindu-ne cât putem râsul, ne luăm de braţ şi trecem nonşalant pe sub nasul agenţilor.
În fiecare zi, dezvăluim atrocităţile prin care regimul Voronin a înţeles să înăbuşe protestele moldovenilor. Simbolul lor devine „Izolatorul 13” - penitenciarul de arest preventiv în care sunt închişi şi bătuţi studenţii şi elevii anticomunişti. Ne impresionează Andrei Ivanţoc, eroul din Transnistria, pe care-l găsim la Spitalul „Sfânta Treime”, învineţit, plin de copci la cap şi cu o mână în ghips. Suntem onoraţi atunci când îl cunoaştem pe Ion Creţu, un student de 20 de ani care, după cinci zile de arest şi bătai, umblă cu un steguleţ românesc în buzunar. Ne spune că s-ar întoarce oricând în piaţă, la proteste.
DE LA „JOS COMUNISMUL” LA „FREE GIGI”
Evadare din Moldova în ritm de melc
Sâmbătă. 18 aprilie. Ambasada României din Chişinău. Consulul Ion Nuică ridică nervos din umeri: „Nu ştiu cum puteţi ieşi de aici. Chiar nu am nicio soluţie! Nu trebuia să intraţi!”. Ad-hoc, în sala de protocol a misiunii diplomatice, se întruneşte un minicomitet de criză. Un domn care se recomandă „Cârlan” este interesat de fotografiile făcute de noi. Este adus şi un avocat moldovean, care ne oferă două variante: ieşirea prin Vama Sculeni, cu riscul a trei zile de arest (până marţi, când trec Sărbătorile de Paşte şi se deschid judecătoriile) sau înapoi, prin Transnistria. Alegem a doua soluţie şi-l sunăm pe Tolea, călăuza noastră de la venire.
După vreo şase ore, plecăm din Chişinău. Cu avertismentul grănicerului transnistrean în minte, alegem alt punct de frontieră: Dubăsari. De această dată, filterele moldoveneşti nu ne o presc, iar şpaga pentru grănicerii separatişti este de 20 de dolari. Până la intrarea în Ucraina, prin Punctul Krasni, parcurgem în noapte în jur de 30 de kilometri, pe o şosea proastă, nereparată de pe vremea Uniunii Sovietice.
Ieşim fără probleme din Transnistria, dar grănicerii ucraineni au o problemă. „Nu le plac paşapoartele româneşti”, ne traduce Tolea, dornic şi el să ajungem mai repede la Kiev. La 8.00 dimineaţa, după trei reprize de somn iepuresc, ajungem în capitala Ucrainei. Lucrurile devin simple: avion Kiev-Budapesta, apoi cursă Budapesta-Bucureşti. În timpul escalei de cinci ore în Ungaria, aflăm că pentru unii moldoveni s-au schimbat priorităţile. Vecinii noştri de fumoar care aşteaptă avionul spre Chişinău comentează febril eliberarea lui Gigi Becali din arest: „Ai văzut, bei, că nu l-a lăsat Dumnezeu... L-a eliberat în Vinerea Mare!”.
CITIŢI ŞI:
EDITORIALUL EVZ: Moştenirea lui Voronin
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
va multumesc
Meritati toata admiratia noastra, v-ati facut meseria asa cum ar trebui un jurnalist, si chiar v-ati riscat viata. Eu, care am fost acolo, si cunoscand situatia, stiu ceea ce spun. Si ma bucur ca am putut contribui si eu, prin prietenii mei din Chisinau, martori la acele crime oribile, la aflarea adevarului. Felicitari si Livianei, care a coordonat "misiunea imposibila" :) succes pe mai departe in meseria voastra.
Felicitari (in alte tari reporterii care au fost in zonele de criza faca cariera)!
Din pacate prea putini, dar e bine ca si in Romania avem jurnalisti care se respecta si-si respecta meseria!
Nu vreau sa dau si exemple de anti-jurnalisti care scriu chiar la EVZ, se stiu ei...
multumim
Bravo, domnita blonda! Cand te vad cat de fragila si delicata esti, mi-e teama ca o adiere mai puternica te va dobori. Dar... ce surprindere!.. tocmai aceasta minune blonda a patruns in iadul de la Chisinau, cu inconstient curaj...numai pentru a ne tine la curent cu evolutia evenimentelor de acolo, numai pentru a-si depune ofranda cinstita la picioarele meseriei de jurnalist. Poate parea unora o fapta mica... poate.. Dar am vazut ce s-a intamplat acolo si cat a riscat aceasta fata fragila pentru a-si onora calitatea de jurnalist, cu dedicatie, cu talent, cu onestitate si cu modestie.
Daca numai 10% din jurnalisti ar fi de calitatea acestei domnisoare nu mi-ar fi frica pentru viitorul omenirii. Multumim DOAMNA JURNALIST!
BAI, BRAVO!!
Ati fost tari. Publicatzi toate porcariile facute de komunistu' jegos. Sa stie lumea. Felicitari, cred ca i-a crescut colesterolu' cind a aflat...
Agentul 007
"un telefon de unica folosinta, pe care il ascundem intr-un boschet pentru a nu fi localizat prin satelit"
Asta a fost cea mai tare!
de fapt
..ideea era ca nu se dorea reperarea vizuala, cu actualii sateliti se poate vizualiza orice obiect, cat de mic ar fi. Localizarea se face prin codul IMEI al telefonului, din cate cunosc, si nu dupa cartela. Schimbarea cartelei nu ajuta la nimic. De aceea ideea in sine a fost buna, dovada ca a functionat.
:)
"prin satelit" e in plus.
Dar, oricum, in Chisinau poti fi localizat destul de "accurate"
pai localizau boschetu'
problema mare era daca trecea vreun caine prin zona ca putea face aparatul inutilizabil
chiar?
Jay dragule, deci tu crezi ca satelitii de spionaj rusi se uitau dupa celulare in parcurile din Chisinau...
Sau satelitii moldovani?
da, chiar!
daca ai fi fost in Moldova macar o zi, ai fi vazut exact situatia de acolo. Restul e poveste..
Felicitari!
Felicitari pentru curajul si munca voastra in asemenea conditii! Si eu am trimis linkuri la articole din EvZ si unele ziare din Moldova unor jurnalisti de la EUObserver care scriau pe tema violentelor din Moldova, i-am scris lui Voronin pe web situl presedintiei Moldovei si i-am transmis ca-l asteapta Curtea de la Haga.
Chiar ma intrebam cum de reuseste EvZ sa transmita imagini si informatii din Chisinau, stiind ca toti jurnalistii romani au fost dati afara din Moldova. Felicitari!
felicitari
o adevarata aventura! oameni ca dvs vor zdruncina secera si ciocanul voroneasca.
Bravo
Destep lucrat. Bravo.
toata
admiratia pentru ce ati facut si -pentru curaj.insa nu trebuia sa publicati ce si cum ati facut.mi se pare prostesc.Nu credeti ca asa le suflati informatii comunistilor de la Chisinau?daca veti mai avea nevoie , cum veti intra?aceleasi tactici vor merge si a doua oara?articolele de acolo excelente, aratarea realitatii de acolo e un fapt salutar, insa ce si cum ati facut ,publicarea la asa putin timp dupa evenimente, mi se pare o naivitate
F tare
F tare reportajul
Felicitari evz felicitari reporterilor
felicitari
Felicitari pentru "aventura" din Republica Moldova.
Adevarul trebuie sa iasa la lumina. Pacat de toti cei care au de suferit de pe urma regimului Voronin. Sa speram ca pana la urma vor scapa si moldovenii de blestemul comunist.
Tiranilor si dictatorilor le e frica de adevar. Iar Moldova de dincolo de prut nu e Coreea de Nord...
Va admiram ,dar...........
Eforturile dv. sunt admirabile si facute ptr. o cauza nobila,dar din nefericire fara efect. Da fara efect! Fiindca desi ati informat opinia publica,pe cei din UE nu-i intereseaza,pe noi romanii ne doare sufletul ,iar pe rusofilii din Rep. Moldova ,la nesimtirea lor ii doare in...cot!
O aventura jurnalistica de admirat intr-o tara de sacrificiu
Putini banuiesc macar ororile la care sunt supusi adevaratii moldoveni de regimul defect care conduce tara. Diferenta fata de romania consta doar in faptul ca romanii au libertatea de a se vaita, a tipa dar in esenta tot la fel de prost traim, aceleasi greutati le infruntam zi de zi, aceeasi clasa politica marsava ne conduce. Moldova este o tara data uitarii, UE nu se baga, normal, cine ar risca sa ramana iar fara gaz? SUA nu are niciun interes, Moldova exporta si produce doar vin, nu petrol, nu minereuri grele, nimic de real interes pentru "cinstitii" americani. Romania nu poate avea o pozitie, nu a avut niciodata dealungul istoriei, NICIODATA. De ce ar avea acum? Moldoveni, romania NU exista, uitati de ea la fel cum multi romani au facut-o. Justificat.
prea cu manusi te exprimi
br/>indemnul tau de la urma este ceva de genul: romani, uitati ca sunteti romani, ca si-asa tot rusi sunt mai tari si nu va foloseste la nimic sa va pastrati identitatea. Rusii controleaza Moldova si pe nici una dintre marile puteri n-o intereseaza zona asta. Romania n-are nici un cuvant real de spus in chestiunea asta. Poate vrei sa spui, moldoveni, nu uitati ca rusii sunt stapanii nostri. Asa te exprimai mai fara echivoc.
Felicitari!
O dovada, rara in ultima perioada, de jurnalism adevarat. Scrieti cat mai mult timp pe subiect, nu lasati sa-l sterga timpul. Daca aveti si numele tortionarilor poate fi si mai bine, sa afle si parintii lor ce au crescut.
iresponsabili
mi se pare ca ati fost iresponsabili - ar fi trebuit sa aveti cu voi pe cineva care sa vorbeasca rusa.
Totusi
sa te risti asa de mult in vizuina ursului nu prea are rost,sa iti risti viata.Daca lucrurile ar fi iesit exact invers sa fi vazut atunci poveste de spus!!!!Ati fost norocosi.
Poze
Puneti va rog mai multe poze. POvestea voastra suna bine insa cred ca mai multe poze ar fi elocvente. Sa auzim de bine !
ce mai spioni...
Cu agentul 007 sau cu Lorenzo Lamas nu v-ati intalnit din greseala prntre boscheti?
au intrat pe fir ciumetii comunisti
Draga Tim, tie ruog frumos sa mai chiemi si alti pretini sa ridiem impreuna diesprie shini scrie urit la adriesa rejimului nostru liubit. nasha rodina sa nie ocrotiasca.
bine ca esti tu mai breaz...
ce usor e sa dai din taste...
ce-a fost asta?
mi se pare o aberatie sa incalci legea (oricare ar fi ea si oricit de proasta ) si sa te lauzi dupa aia in ziar.
ridicati mingea la fileu lui Voronin si ai lui si puneti in pericol pe cei care v-au ajutat.
de ce n-ati incercat varianta legala de a intra in Moldova? cred ca abia asta ar fi fost aventura si ar fi avut o mai mare valoare documentara.
cred ca...
Exagerezi astra: uneori legea trebuie incalcata. In 1989, tinerii care au protestat la Timisoara si Bucuresti incalcasera legea. Pe de alta parte sunt nenumarate cazurile cand jurnalistii lucrand sub acoperire au dezavaluit lucruri esentiale despre crime si atrocitati. In cazul acesta traversarea frontierei nu a avut drept tinta vreo afacere ci pur si simplu difuzarea de informatii.
Argumentul e absurd
Depinde cine face legile, daca regimul respectiv are vreo legitimitate sau e pur dictatorial. De exemplu, multi dintre cei care au comis atrocitati pe timpul nazismului doar... respectau legea. La fel si militarii care au ordonat sa se traga asupra manifestantilor la revolutia romana (de fapt, oricare revolutie) "respectau ordinele" spre deosebire de manifestanti.
Regimul lui Voronin nu e departe de stalinism, oricate barbe baga ei la UE.
Felicitari
Felicitari pentru aventura/munca si, implicit, articol dvs. // Pe de alta parte, gindesc ca fiecare popor pare sa aiba nevoie de crize, pentru a avansa. Ma uit la Europa de Est si constat ca mai toate statele au trecut, de la 1945 incoace, un pas singeros. Care sa le lecuiasca de trecut. Nu a fost placut, ele si-ar fi dorit un avans de catifea - dar se pare ca nu e posibil asa ceva... Unde scria, de fapt: "Fiecare pas al istoriei varsa riuri de singe"? Cum? e prea patetic, e prea alaturi de subiect? Se poate. Dar mi-a fugit mintea si la asta.
felicitari
Bravo! Sincere felicitari pentru ceea ce ati facut.
Succes in cariera de jurnalist.
Pui de naparci
Consulul Ion Nuica ridica nervos din umeri: „Nu stiu cum puteti iesi de aici. Chiar nu am nicio solutie! Nu trebuia sa intrati!”
Naparca asta de Ion Nuica ar trebui pus la inchisoare, ca de altfel toti consulii si personalul ambasadelor Romaniei. Sunt niste indolenti carora nu le pasa de nimic. Cred ca avem nevoie de o noua revolutie in Romania.
si cand te gandesti
ca moldovenii au adus comunismul la putere prin vot democratic
Masina...
Ce s-a intamplat cu Dacia Logan? (Din cate am inteles v-ati intors cu avionul)
incredibil
incredibil si foarte emotionant artcicol. Bravo !!!Tot respectul!!!
Bravo
tot respectul pentru curaj si profesionalismul dvs; Va pup
Rusia este unul dintre principalii cotizanti (aproximativ 35% din bugetul OSCE!
OSCE - LA MANA RUSILOR!!!
Organizatia a fost infiintata in anii ’70. Una dintre liniile prioritare este protejarea valorilor democratice si a drepturilor omului. Dupa 30 de ani, in septembrie 2008, ambasadorul rus la Viena a cerut formal OSCE sa renunte la aceasta prioritate si sa se concentreze pe problemele economice si de securitate. In particular, s-a solicitat neutralizarea Biroului pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR), agentia care raspunde de monitorizarea alegerilor si care are un grad de obraznicie (citeste independenta) inacceptabil. Rusia este unul dintre principalii cotizanti (aproximativ 35% din bugetul OSCE) si nu intelege sa fie criticata pe banii ei.
felicitari
va admir,va respect,va iubesc ! asta se cheama a fi un adevarat jurnalist ! ma inclin in fata voastra !
manipularea maselor
Despre violentele majoritatii protestatarilor de la Chisinau nu se sufla o vorba<un cuvant rostit> Pretinzi sa fie democratie dar nu respecti regulile democratiei<in zonele rurale in precedentele alegeri locale au fost votati in proportie zdrobitoare comunistii iar la aceste alegeri parlamentare prportia nu sa schimbat mult> Din pacate nu vrem sa invatam din pildele lui MOS ion Roata si unirea.Un fir de sfoara este mult mai slab ca un fir in jurul caruia sunt infasurate N-fire care devine franghie.
-nu se sufla o vorba intentionat despre iritarea Bruxelului <UE>vizavii de acordarea cetateniei romane cetatenilor moldoveni
-asta ar insemna ca in actuala criza financiara provocata de SUA ,rata celor fara un loc de munca sa creasca vertiginos,saracia sa fie mai crncena,nu ca s-ar sacrifica cei care au devalizat bancile economia si au devenit miliartari de carton.
PATRIOTISMUL LA POLITICIENII NOSTRII E DOAR DE FATADA