|
Peste jumătate din clădirile de patrimoniu din Arad au degradări majore. Autorităţile locale au pus la punct strategia culturală a municipiului pentru 2009-2013, iar unul dintre domeniile unde se caută soluţii salvatoare este tocmai reabilitarea patrimoniul imobil.
“După constatările noastre avem degradări majore, mai ales la ornamente specifice stilurilor găsite în Arad. Putem aborda o cifră aproximativ de 50-55 la sută, degradări majore la anumite clădiri”, a declarat viceprimarul de Arad, Bognar Levente.
În total, ar fi nevoie de 67 de milioane de lei pentru reabilitarea patrimoniul imobil, iar suma este valabilă, în mare parte, doar pentru clădirile publice, pentru că în cazul imobilelor cu proprietari privaţi, situaţia e şi mai complicată: multe sunt în stare avansată de degradare, dar privaţii nu pot fi obligaţi să le repare, iar autorităţile nu pot investi în clădiri private.
Potrivit autorităţilor locale, în topul degradărilor conduc Casa Hirsch, despre care istoricii spun că “trebuie socotită drept primul edificiu de teatru permanent de pe teritoriul ţării noastre”, Clădirea Preparandiei, prima şcoală românească de dascăli din Transilvania, deschisă în 1812 şi biserica din Cetatea Aradului.
Dacă Preparandia va fi reparată din fonduri europene, despre viitorul bisericii din Cetate nu se ştie mai nimic, acolo fiind acum unitate militară. Biserica este fără acoperiş, s-a surpat tavanul, iar în pod au crescut copaci.
180 de milioane de lei pe strategie
Din cele 67 milioane, suma necesară pentru restaurarea şi punerea în circuitul civil a întregii Cetăţii Aradului, aşa cum urmăreşte primăria de ani de zile, a fost estimată de specialişti la 60 de milioane lei. Alte zeci de clădiri, chiar de pe bulevardul central, printre care Palatul Cenad, unde are birouri chiar şi primăria Arad, au faţadele sau acoperişurile degradate. În total, strategia culturală a Aradului în perioada 2009-2013 are nevoie de 180 de milioane de lei.
|
