Această manifestare a avut o dublă semnificaţie. Pe de o parte este un protest faţă de destituirile etnicilor maghiari din serviciile descentralizate, iar pe de altă parte marchează finalul campaniei electorale.

Pe pancartele manifestanţilorerau menţionate mesaje de promovare a autonomiei etnicilor maghiari, dar şi de sancţionare a actualei Puteri: „Vrem autonomie autentică, ne-am săturat de discrimnare. Acum ori niciodată”; „Directoarele numite după sentimente = harem PDL +  PSD”.

De la microfon s-au adresat audienţei preşedintele UDMR, Marko Bela, preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, dar şi candidaţii înscrişi pe „lista solidaritării maghiare” pentru alegerile europarlamentare, Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Winkler Gyula, Sogor Csaba şi Szilagyi Zsolt.

Marko Bela: „Dacă am decide noi, am avea soluţiile cele mai bune”

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a început seria atacurilor la adresa politicienilor români care i-au dat afară din funcţiile de conducere pe „specialiştii maghiari”. „Eu am spus că sunt proşti. Ştiu că e un calificativ destul de dur şi nu m-am referit la toţi, numai la cei care au elaborat aceste măsuri într-adevăr proaste, periculoase privind demiterea specialiştilor maghiari din fruntea instituţiilor deconcentrate. Şi de ce am spus că este vorba de prostia unor politicieni: fiindcă prin declaraţii, aceşti politicieni, din nou şi din nou vor să ne dovedească că nu avem nevoie de autonomie, fiindcă problemele noastre se rezolvă şi altfel”, a afirmat Marko Bela.

„Şi ceea ce fac în schimb e o dovadă clară că avem nevoie de autonomie, fiindcă dacă noi am decide aici, la faţa locului, în legătură cu instituţiile deconcentrate, în legătură cu investiţiile de infrastructură şi tot ceea ce ţine de dezvoltarea zonelor noastre, deci dacă noi, maghiarii şi românii de aici am decide, am avea această autonomie, atunci sunt sigur că am găsi soluţiile cele mai bune, nu ca cei din Bucureşti. Deci când am vorbit de prostia politicienilor m-am referit la această contradicţie. Să ne dovedească că nu avem nevoie de autonomie. Deocamdată ne-au dovedit dă avem nevoie de autonomie”, a subliniat liderul maghiar.

Preşedintele UDMR a spus că mesajul transmis maghiarilor este unul de solidaritate, iar românilor că împreună trebuie să se lupte pentru obţinerea autonomiei. „Problemele pe care cei din Bucureşti le rezolvă foarte prost, într-un fel extrem de supărător, noi le-am rezolva bine. Noi, repet încă o dată, cei car trăim aici. Spuneţi-mi de ce românii din Ardeal să aştepte soluţii din Bucureşti, când împreună am ajunge la soluţii mai bune”, a afirmat liderul unional.

„Pentru Ardeal trebuie să trăieşti, nu să mori”

Marko Bela a spus în discursul lui că a trecut vremea când maghiarii trebuiau să moară pentru Ardeal. „Pentru Ardeal trebuie să trăim, să luptăm, să trăim înţelept, pentru Ardeal trebuie să trăim mesajul acelui premier care este ardelean, că Ardealul merită mult mai mult decât vrea acest guvern să-i dea. Pentru Ardeal trebuie să trăieşti, nu să mori. În ceea e priveşte întrebarea: Cine ne dă sau nu ne dă Ardealul, cu hotărâre şi fermitate trebuie să spunem că nu se poate să ni se dea Adealul, pentru că Ardealul nu este al românilor. Ardealul este şi al nostru, este bunul nostru comun şi noi avem partea noastră din acest bun. Noi n-ar trebui să primi, să obţinem de la alţii Transilvania. Nouă nu trebuie să ni se dea Ardealul. Ardealul este partea noastră de drept, partea noastră pentru care ne-am luptat preţ de secole şi acest lucru vrem să-l spunem şi acum, peste 20 de ani, acelora care ar vrea să întoarcă din nou istoria. Ardealul este proprietatea noastră, bunul nostru de drept. Sarcina noastră este să protestăm când unii vreau să întoarcă istoria”, a declarat Marko.

Secuii, cu propriul parlament

Szilaghi Zsolt, aflat pe locul patru pe lista solidarităţii maghiare, a propus însă o altă formulă, ca secuii să aibă propriul Parlament. „Cred că acele modele funcţionale europene care şi-au dovedit viabilitatea şi care au realizat o stabilitate internă şi o coabitare paşnică între minoritate şi majoritate pot fi urmate şi de România. Eu am afirmat că nu este normal ca maghiari din administraţia statală să fie daţi afară numai pentru că sunt maghiari, sau pentru că se merge pe logica pradei politice, am afirmat că nu este normal ca bisericile noastre istorice nici până azi nu au primit înapoi ce li s-a furat de statul comunist, am afirmat că nu este normal ca ceangăii nici astăzi nu au dreptul să se închine în limba maternă şi nu reuşesc să convingă autorităţile din Bacău ca legea învăţământului din România să fie aplicată”, a afirmat Zsolt.

„Şi eu cred că normalitatea ar fi tocmai ca Secuimea, teritoriul locuit de secui să aibă  autonomie teritorială şi care ar însemna că în cadrul statului român, neafectând suveranitatea statală a României, prin drepturi conferite de lege, aşa cum toate autonomiile din Europa o au, secuii să îşi aleagă un Parlament regional, să aibă un Guvern propriu, un buget propriu şi să aibă un statut propriu. Aşa au şi catalanii, şi bascii, şi suedezii din Finlanda, şi nemţii din Italia şi aşa mai departe. Asta ar fi normalitatea europeană”, a declarat Szilaghi.