Asta în ciuda nemulţumirilor procurorilor legate de reducerea pedepselor pentru faptele de corupţie şi infracţiunile conexe acestora, dar şi a protestelor societăţii civile care a acuzat graba cu care au fost încropite noile legi.

Pe ultima sută de metri, executivul a renunţat însă la câteva dintre prevederile cele mai controversate: închisoare pentru fotografierea proprietăţilor private fără acordul celor care le folosesc de drept sau pentru materialele jurnalistice incognito.

În forma finală, noile Coduri permit realizarea unor astfel de materiale, în cazul în care acestea servesc interesul public sau ajută la dovedirea unor infracţiuni.

Cele două legi vor sta la baza funcţionării justiţiei cel mai probabil din 2011. Şedinţa în care a fost adoptată forma finală a acestora a durat aproximativ 20 de minute, Codurile fiind acceptate cu 23 de amendamente: 18 la Codul Civil şi 5 la Codul Penal. Liberalii au anunţat că vor depune în termen de trei zile o moţiune de cenzură, însă demersul lor este sortit eşecului. UDMR a anunţat că nu se alătură liberalilor. Astfel PNL nu are numărul de semnături necesare depunerii mo ţiunii.

Mai mult, ieri, executivul a reuşit să pună în aplicare pentru prima dată controversata Ordonanţă 61, privind abrogarea unor acte normative înainte de intrarea lor în vigoare: „Codurile Stănoiu” vor fi abrogate la 4 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a noului proiect de Cod Penal.

Avertismente pe ultima sută de metri

În ultimele luni, Codurile au „dinamitat” relaţia dintre Ministerul Justiţiei (MJ) şi reprezentanţii societăţii civile, reuniţi în Coaliţia „Opriţi Codurile!”. „Bomba” a explodat după ce executivul a adoptat, prin hotărâri de guvern, proiectele de Coduri fără o consultare prealabilă cu societatea civilă.

Coaliţia „Opriţi Codurile!” - care a cerut ca proiectele să fie supuse unei dezbateri publice reale - a dat în judecată executivul şi MJ, cerând suspendarea şi apoi anularea hotărârilor prin care guvernul a trimis în parlament proiectele legislative. „Parlamentul a devenit părtaş la adoptarea unor Coduri nefinalizate, fără studii de impact”, a spus, ieri, Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice.

NOUTĂŢI

Despăgubiri logodnicei părăsite şi divorţ la starea civilă

Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Civil - care ar putea intra în vigoare la începutul lui 2011 - se referă la „divorţul pe cale administrativă”, pronunţat de ofiţerul stării civile.
 
Concret, acest gen de divorţ trebuie să întrunească două con-diţii: „ambii soţi să fie de acord cu despărţirea şi să nu aibă copii minori”. Potrivit noului Cod, „competenţa de soluţionare a acestui tip de divorţ este dată ofiţerului stării civile sau notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor, care va elibera un certificat de divorţ”. Totodată, legea reglementează „obligaţia de întreţinere între foştii soţi”.

Mai exact, „soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă, survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei”. „Întreţinerea” Ex-ului lar putea costa însă pe soţul obligat să plătească cel puţin un sfert din venituri. Astfel, „întreţinerea datorată se stabileşte până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plată (...), dar nu mai mult de jumătate”, se arată în Codul Civil.
 
Fără logodnic, dar şi fără cadouri

„Surprizele” pentru cupluri nu se opresc aici. Aviz nehotărâţilor: cei care nu au ajuns încă la căsătorie, dar decid brusc să rupă logodna pot fi obligaţi prin lege să înapoieze toate cadourile primite de la fosta jumătate. Motivul: logodna este reglementată, în premieră, în noul Cod Civil.

Mai exact „în cazul ruperii logodnei sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei şi pe toată durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite”, spune legea. Problema clasificării cadourilor în obişnuite şi mai puţin obişnuite „se va face de către magistraţi, în funcţie de potenţa financiară a fiecărui cuplu”, au explicat specialiştii din Comisia de elaborare a Codurilor.

Mai mult, potrivit noului Cod Civil, „cel care rupe logodna abuziv poate fi obligat la plata de despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate”.

Din categoria „inedit”...

Pe lângă reglementările europene, noul Cod Civil conţine şi o serie de articole incluse de specialişti în categoria „inedit”. Astfel, pe de o parte, noua lege interzice expres căsătoriile între „alienatul mintal şi debilul mintal”.

Pe de altă parte, din capitolul referitor la drepturile şi îndatoririle soţilor, aflăm că „soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral”, dar şi faptul că „un soţ nu are dreptul să-i cenzureze celuilalt soţ corespondenţa, relaţiile sociale, dar şi alegerea profesiei”. În categoria „minunile Codurilor” postată pe site-ul Coaliţiei „Opriţi Codurile!” apare şi un articol care interzice vânzarea „oricărui element sau produs al corpului uman”.

Concret, „oricare acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, sunt lovite de nulitate absolută”, prevede legea. În opinia reprezentanţilor Coaliţiei, deşi „este normal să nu se poată vinde sau cumpăra corpul uman, în întregime sau în parte, este total anormal ca aceia care fac peruci din păr uman să fie condamnaţi pentru asta”.

„Mai grav este faptul că e greu de crezut că va fi pusă la punct vreo lege specială care să prevadă şi asemenea excepţii”, au explicat specialiştii.

Temeri nejustificate

O problemă a noului Cod Civil - care a creat dispute aprinse între Ministerul Justiţiei (MJ) şi societatea civilă - a fost capitolul intitulat „Fapte care pot fi considerate atingeri la viaţa privată”.
 
În forma pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea, legea arată că nu constituie infracţiune difuzarea unor înregistrări sau fotografii dacă autorul „surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni”.

De asemenea, este scutit de răspunderea penală cel care surprinde fapte de interes public, „care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”. Aceste modificări au fost făcute la presiunea so - ci etăţii civile care a considerat că propunerile iniţiale ale MJ aduceau o îngrădire a libertăţii presei.

Oficialii MJ au explicat că „temerile privitoare la eventuale în grădiri pe care le-ar putea aduce noul Cod Civil exercitării profesiei de jurnalist sunt nejustificate”. În opinia MJ, prevederile sunt doar „reglementări moderne, europene, carenuvizeazăînspecialeventualele excese ale exprimării mass-media”, scopul lor fiind acela de a proteja „drepturile personale împotriva oricărei atingeri, indiferent de autorul ei”.

Prevederile Codului Civil referitoare la viaţa privată îşi găsesc corespondentul în Codul Penal, astfel încât „atingerea adusă vieţii private prin: fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini cu o persoană aflată într-o locuinţă, încăpere ori dependinţă se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă”. În acelaşi timp, „divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor către o altă persoană sau către public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

PREVEDERI

Civilul şi Comercialul, un „tot unitar”

Noul Cod Civil propune şi o unificare a legislaţiei, preluând o parte dintre prevederile Codului Comercial. „Se renunţă la diviziunea tradiţională între raporturi civile şi raporturi comerciale, consacrându-se diferenţieri de regim juridic în funcţie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist, a celor implicaţi în raportul juridic obligaţional. Astfel, Codul civil «se îmbogăţeşte» şi cu instituţia trustului, adică «fiducia», definită ca operaţia juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale către unul sau mai mulţi fiduciari care le administrează cu un scop determinat”, au explicat specialiştii.

„CINE ÎMPARTE ...”

Avantaje pentru notari

După drumul prin parlament, în noul Cod Civil au apărut o serie de modificări care îi avantajează pe notari. Asta, în condiţiile în care preşedintele subcomisiei speciale din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, este notar. Drept urmare, după intrarea în vigoare a noului Cod, românii vor fi nevoiţi să-şi dubleze nu doar drumurile, ci şi „cotizaţiile” către notari.

Astfel, dacă iniţial articolul referitor la calitatea de bun comun prevedea că „pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei se întocmeşte un inventar, înainte de încheierea acesteia”, mai nou, la propunerea subcomisiei speciale, s-a adăugat un amendament potrivit căruia inventarul trebuie întocmit de notarul public.

Referitor la divorţul pe cale administrativă, comisia specială a prevăzut ca acesta să fie încheiat printr-un act notarial. Mai mult, s-au înmulţit situaţiile în care este necesară autentificarea notarială a actelor, deşi, potrivit vechiului Cod, în multe cazuri era suficient doar un act în formă scrisă.

Acum, termenul „formă autentică” a fost inclus la toate articolele privind vânzarea unei moşteniri, contractul de comision sau contractul de agenţie.
 
În timp ce Daniel Buda susţine că amendamentele privind activitatea notarială le oferă cetăţenilor „alternative”, Sorin Ioniţă, director de cercetare la Societatea Academică Română, crede că „formulele magice «încheiat în formă autentică» sau «declaraţie autentică notarială» sunt menite să îngraşe conturile notarilor.

„BLÂND CU ŞPĂGARII”

Noul Cod Penal prevede pedepse reduse pentru infracţiuni de corupţie. Predoiu speră să convingă parlamentul să aplice, în schimb, legea DNA