|
Roşiile au fost regine pentru o zi, iar pentru asta au fost duse chiar la castel.
După ce aproape tot anul şi-l dedică cultivării roşiilor, producătorii din vestul ţării au stabilit o zi pe an pe care o dedică în întregime legumei roşii şi cărnoase. Sute de oameni au participat, duminică, în comuna Macea din judeţul Arad, la prima ediţie a “Sărbătorii Părădăicilor”, aşa cum se numesc roşiile în zonă. Festivalul roşiilor a avut loc la castelul din Macea, iar producătorii au adus roşii care de care mai arătoase şi mai gustoase. Au fost şi roşii de aproximativ 1 kilogram, din soiul “inimă de bou” dar şi soiuri de roşii mici, de doar câteva grame, cam cât o cireaşă bine coaptă. Producătorii s-au mai mândrit cu ceapă de peste o jumătate de kilogram bucata sau roşii tip gogoşar, numai bune de umplut. „Sunt mult mai bune decât cele aduse din import, dar în marile magazine nu se prea găsesc de la noi, decât de afară”, spuneau producătorii.
Localnicii se ocupă cu roşiile de când se ştiu. Ba chiar şi strămoşii lor tot cu asta s-au ocupat. Aşa că un festival care să le cinstească munca e mai mult decât bine venit. „Roşia de Macea este un brand al localităţii. Pe orice piaţă din zonă şi chiar din ţară se vede roşia de Macea. Oamenii de aici se pot mândri cu roşia de Macea. (…) Roşiile de Macea s-au exportat mult în ţările occidentale, deci suntem cunoscuţi şi pe plan internaţional”, spune Vasile Creţ, organizatorul festivalului.
Producţii record înainte de 1989
Iar poveştile despre producţiile record se ţin lanţ. Înainte de 1989 a fost un sezon în care s-au produs chiar peste 3.200 de tone. Zeci de vagoane de tren plecau încărcate cu roşiile de aici. A fost şi un an în care s-au făcut atât de multe roşii încât s-au săturat ţările din Europa, în care se exportau tomatele, şi tot au mai rămas. Aşa că localnicii au trebuit să organizeze îngroparea roşiilor, iar copii se băteau cu ele. Acum producţiile sunt mai mici, dar roşiile tot cele mai bune au rămas, spun oamenii. Aşa că localnicii au făcut zeci de litri de bulion, chiar în faţa vizitatorilor. Totul după reţete naturale. Alături de roşii, la Macea au fost aduse şi celebra pâine de Pecica, preferată de Nicolae Ceauşescu, ţuica de Chisindia, dar şi cozonaci făcuţi doar din produse ecologice.
Agricultori din zona Macea-Curtici spun că roşiile lor sunt ecologice, iar asta au simţit-o şi străinii care le căutau produsele cu ani în urmă. Acum exporturile sunt cam inexistente, dar se speră că în revigorarea exporturilor.
Organizatorii pregptesc la ediţia de anul viitor o bătaie cu roşii, după modelul unui festival similar din în Spania.
|
Paradaici!?
Eventual porodici, asa se spune corect in ardeleneste. De fapt cuvantul vine din maghiara.
paradaici
e corect ceea ce scrie in articol, paradaici e cuvantul ce se foloseste in Arad.
Mai documenteaza-te
Fiecare zona are dialectul ei
paradeiser
Cuvintul vine din dialectul austriac.Nu din ungara!
Ambele denumiri...
...se utilizeaza in jud. Arad (cel putin, la N de Mures, partea Crisanei) . Am fost la Castel, la Sarbatoarea paradaicilor (puteti cauta Macea pe Wikipedia, pt. cei interesati) si a fost superb! Si parcul botanic e de vis(sunt arbori unici in Europa) Sincer, ma bucur ca incepem sa ne promovam imaginea,asa mai incet, dar sigur in Europa, nu doar sa fim vazuti ca niste cersetori, hoti ,violatori ...
Si pita de Pecica a fost prezenta(cea care era dusa zilnic la Ceausescu ) sau salamul de Nadlac , cu un gust fenomenal si nu in ultimul rand tuica de Chisindia ...
Merita la anul sa mergeti daca vreti sa simtiti , cu adevarat, gustul traditional romanesc!
leguma
e de fapt fruct
E ca in bancul celebru...
Nu va certati ca toti aveti dreptate. Se folosesc toate variante in functie de zona! De pilda putin mai in sud , in Banat se spune paradaise. Cuvatul a fost preluat atat din maghiara unde planta Solanum lycopersicum (tomata rosie ) se numeste Paradicsom cat si din germana ( dialectul est austriac) unde se spune Paradeiser sau mai corect si complet Paradiesapfel. Asa ca ... toata lumea are dreptate!!
Paradaisa
Plural paradaise...in Banat.