Investigaţia jurnalistică a presupus obţinerea actelor de însoţire a mărfii speciale, a declaraţiilor vamale, a fişelor din arhiva serviciului de exploatare portuară, a unor contracte confidenţiale şi a planului de securitate a muniţiei care a fost distrusă la Băbeni.

Reporterii EVZ au identificat chiar şi locurile unde se află acum cele 105 containere în care, la începutul anului, au fost depozitaţi explozibilii din Taiwan. În cele din urmă a devenit evident că muniţia nu a fost traficată, fiind demilitarizată în România, potrivit documentelor şi surselor accesate de EVZ.

Concluzia finală: scandalul „Băsescu şi armele pentru teroriştii din Angola” este un caz de dezinformare clasică, folosindu-se tehnica manipulării prin omisiune şi a prezentării unor adevăruri parţiale.

Organizaţia paramilitară UNITA din Angola nu mai există din 2000, în Portul Constanţa-Sud- Agigea a acostat un singur vapor şi nu cinci, muniţia provine din Taiwan şi nu din Thailanda, iar libanezul Bakri este investigat de Interpol pentru afacerile cu cereale din Franţa şi România şi nu pentru trafic de arme.

Pe de altă parte, EVZ a descoperit că în scriptele afacerii cu muniţie expirată figurează Raluca Băsescu, fiica lui Mircea Băsescu, a cărei firmă a depozitat „marfa” în port.

VEZI AICI DOCUMENTUL CU MUNIŢIA TRANSPORTATĂ DIN TAIWAN.

TRASEU

Taipei, Singapore, centura Bucureştiului

Taipei. Afacerea muniţiei expirate s-a născut dintr-o raţiune de stat, în districtul Jhongjheng din capitala Taiwanului. Anul trecut, într-unul dintre birourile logistice ale Ministerului Apărării, ofiţerii taiwanezi de la direcţia de echipare militară au calculat cantitatea de 1.884 de tone de muniţie veche pe care armata lor trebuie s-o înlocuiască. Şi cum muniţia, indiferent de vârsta şi tipul ei, râmâne un produs militar cu regim special de transport, fabricare sau distrugere, statul insular asiatic a contactat una dintre firmele specializate în delaborarea explozivilor.

Singapore. Compania contractată de Taiwan se numeşte Explomo Technical Services şi funcţionează în complexul industrial din centrul republicii-oraş, la doi kilometri de portul de mărfuri. Explomo şi armata taiwaneză au în comun o veche tradiţie de afaceri, firma executând pentru ministrul apărării din Taipei mai multe neutralizări de armament.

Ultimul mare contract, de 164 de milioane de dolari, s-a derulat în 2008 şi a presupus o amplă operaţiune de deminare. Controlată printr-un fond de investiţii singaporez, compania Explomo este o divizie afiliată prin care grupul Maxam operează în Asia de Sud-Est.

Intermediarul bulgar

Gabrovo. În a doua etapă, Explomo (Singapore) subcontractea ză lucrarea de demilitarizare a mu niţiei asiatice către Maxam Bulgaria (sucursala holdingului spaniol). Numai că uzinele de armament din sudul Dunării nu pot onora comanda în timp util, dintr-un motiv simplu: au deja alte comenzi în derulare. În situaţia asta, managerii din centrala Maxam îşi activează contactele din România şi intră în negocieri cu locotenent-colonelul (r) Cornel Purcărea, fost ofiţer operativ în contraspionajul militar.

Oxo - „a treia mână”

Bucureşti. În urma discuţiilor, se înfiinţează special, în 2008, firma Oxo Network Corporation, cu sediul în centrul Capitalei, controlată şi condusă de Purcărea. Imediat, se trece la a treia etapă: reprezentanţa Maxam din Bulgaria subcontractează, la rândul ei, către SRL-ul din Bucureşti, co manda de delaborare a muniţiei din Taiwan.
 
În momentul parafării afacerii (decembrie 2008), „a treia mână”, adică societatea contraspionului rezervist, nu era încă licenţiată de Agenţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX). Însă în contractul încheiat cu Maxam Bulgaria, firma românească specifică negru pe alb: „Oxo declară şi garantează că deţine toate permisele, autorizaţiile şi licenţele pentru realizarea serviciilor de demilitarizare subcontractate”. Şi astfel, muniţia asiatică porneşte spre România.

Navă sub pavilion danez

Constanţa. Vasul „Stella Maris”, sub pavilion danez, intră în apele teritoriale româneşti şi acostează pe 14 ianuarie 2009, în Portul Constanţa Sud-Agigea, la dana 119, închiriată de agentul portuar SOL Maritime Services. Încărcătura din cală: 105 containere standard, fiecare de 20 de picioare (6,09 m), în care se află cele 1.884 de tone de armament expirat.

Serviciul de descărcare şi manipulare este prestat, două zile mai târziu, de reprezentanţa APM Terminal (Maersk), de pe raza portului dobrogean. Odată ajunse pe uscat, containerele preluate de firma Oxo Network au fost luate în evidenţa autorităţilor portuare şi în cea a Poliţiei de Transporturi Maritime. Nimic n-a rămas la bord.

Nepoata preşedintelui depozitează muniţia

Agigea. Zona Liberă. Cu marfa descărcată, ofiţerul rezervist Cornel Purcărea are de rezolvat contracronometru patru situaţii: depozitarea containerelor, paza acestora, transportul sub escortă la Uzina Mecanică Băbeni şi, mai ales, obţinerea licenţelor legale.

Primul pas se face pe 16 ianuarie a.c., chiar în ziua descărcării de pe vas. Atunci, Oxo Network încheie un contract cu firma de pază Cobra Security - membră a grupului UTI Holdings, patronat de maiorul (r) Tiberiu Urdăreanu. Serviciul de se curitate îl costă pe Purcărea aproximativ 3.000 de euro, în timp ce agenţiii Cobra se angajează să păzească muniţia non-stop, timp de 30 de zile. Se întocmeşte un plan de securitate, cu parametri de poziţie, acces, unghi de vizibilitate şi analiză de risc, vizat de Serviciul de Poliţie Transporturi Maritime Constanţa, sub semnăturile sub-comisarului Ionel Mihai şi a comisarului-şef Nicolae Olăreanu.

Agentul de depozitare fusese deja găsit, din scurt, dar contractul efectiv avea să se încheie pe 19 ianuarie. De altfel, acesta a fost momentul în care Mircea Băsescu intră în scenă. Purcărea îl contactează chiar în Zona Liberă din Agigea, acolo unde fratele preşedintelui îşi conduce firmele de manipulare portuară.

Patronul Oxo Network a povestit pentru EVZ: „În momentul în care m-am întâlnit cu dumnealui, m-a sprijinit în sensul că a chemat pe cineva să mă ajute să rezolv problemele legate de descărcarea a 105 containere. Am fost convins că persoana aceea este subordonatul său şi că face parte dintr-o societate a domnului Mircea Băsescu. Nu i-am întrebat niciodată pe cei cu care am făcut contractul care e acţionariatul lor. Acum, m-am informat, văzând că respectivul nu are legătură cu Băsescu. E un agent economic care activează, ca domnul Băsescu, în port, dar foarte legat de descărcare-încărcare containere”, susţine Purcărea.

Numai că, în realitate, firma Ice Age, în depozitele căreia au intrat, contra cost, cele 105 containere, aparţine Ralucăi Băsescu (fiica lui Mircea) şi lui Sorin Trască, care e şi administrator. Atât nepoata preşedintelui României, cât şi Trască deţin, fiecare, câte 50% din participaţiile societăţii de depozitare Ice Age. Unde muniţia taiwaneză a staţionat până când a luat drumul Uzinei Mecanice Băbeni. Contractul încheiat de Purcărea cu Ice Age e valabil până la sfârşitul acestui an.

Licenţa

Bucureşti. Societatea fostului ofiţer de contraspionaj nu putea să mişte muniţia expirată din Zona Liberă Agigea până când nu obţinea licenţa globală de import de la Agen ţia Naţională de Control a Exporturilor (ANCEX) - instituţia naţională care autorizează operaţiunile de export, import, tranzit internaţional, transbordare, intermediere şi asistenţă tehnică pentru produse militare. În fine, pe 13 februarie 2009, Oxo Network primeşte licenţa de import de la ANCEX, valabilă un an, care obligă firma la informări lunare către agenţie.
 
În aceeaşi perioadă, SRL-ul bucureştean e autorizat şi de Ministerul Apărării. De-abia acum se poate face vama muniţiei din Taiwan şi îndeplini formalităţile speciale de transport al materialelor explozive. Ceea ce se şi întâmplă.

Transportul

Constanţa. Investigaţia EVZ a relevat că o singură firmă de securitate a organizat transportul muniţiei taiwaneze din Zona Liberă Agigea către Băbeni, Vâlcea. Înregistrată în Constanţa, societatea respectivă se numeşte Break Bulk Services, e condusă de un militar în rezervă şi e specializată în protecţia transporturilor de încărcături maritime, a agenţilor portuari şi a convoaielor cu mărfuri IMO (International Maritime Organisation). Contractul dintre Break Bulk şi Oxo Network se încheie pe 20 februarie 2009. Din acest moment, până pe 20 martie 2009, mutarea materialelor militare în Vâlcea durează o lună.

Cele 105 containere sunt împărţite în 17 transporturi, a câte 6 containere fiecare, şi doar un transport a trei containere. Fiecare convoi este compus din şase camioane plus două maşini de escortă. Noaptea nu se circulă, iar jandarmeria monitorizează întreaga operaţiune, informând pas cu pas DGIPI (fostul „doi ş’un sfert” - servciul secret al Ministerului de Interne).

Transportul securizat îl costă pe Cornel Purcărea 140.000 de euro, potrivit contractului încheiat cu Break Bulk. La rândul său, firma de pază închiriază camioane speciale, fiecare dintre aceste maşini fiind licenţiată ADR (autorizaţie de transport de mărfuri periculoase). EVZ a obţinut toate documentele cu numerele de înmatriculare ale maşinilor şi datele personale ale şoferilor.

DESTINAŢIA FINALĂ

Unde au ajuns muniţia expirată şi containerele cu care a fost adusă în România

Băbeni. Vâlcea. După o lună şi o săptămână de când a intrat pe teritoriul nostru, armamentul asiatic trece prin Vama din Râmnicu-Vâlcea. Comisionarul vamal: firma Art Glas (Vâlcea), prin ştampila agentului Sorin Măgureanu. De aici, toată muniţia ajunge la Uzina Mecanică Băbeni, unde se demilitarizează, prin procese chimice de delaborare.

Cele 105 containere sunt predate în baza a 105 procese-verbale încheiate de U.M. Băbeni cu firma Oxo Net work. Documentele, intrate în posesia EVZ, specifică seriile, conţinutul în detaliu, numerele camioanelor, numele şoferului şi greutatea fiecărui container. În prezent, din cantitatea brută de 1.884 de tone de muniţie expirată, U.M. Băbeni mai are de neutralizat doar 300 de tone (net) de explozibil.

Toate cele 105 containere utilizate în transportul de muniţie şi golite la Băbeni au rămas în România. 33 sunt încă în custodie la uzina mecanică. 4 au fost vândute cu factură. Alte 20 s-au întors în Agigea, fiind scoase la vânzare.

Şi tot la vânzare au fost scoase 48 de containere, pe şoseaua de centură a Bucureştiului, în curtea depozitelor Losan. Preţul la bucată: 1.500 de euro.

GĂSIT. Seria containerului scos la vânzare corespunde ce cea din facsimil
Foto: Arhiva EvZ


MODEL. Proces de predare-primire a unui container, din cele 105 livrate

TRANSFRONTALIER

Muniţia expirată din Taiwan a fost transportată cu un singur vapor din Asia de Sud până în Europa de Est. Niciun container nu a ajuns pe continentul african

„Evenimentul zilei” trece în revistă principalele idei ale textului postat de Sorin Roşca Stănescu pe blogul personal, pe 24 august 2008. Aproape instantaneu, acuzaţiile lui Roşca Stănescu au fost preluate şi amplificate de principalele televiziuni de ştiri, Antena 3 şi Realitatea TV, deţinute de familiile mogulilor Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu.

Ce susţine Roşca-Stănescu: Înalţi funcţionari ai Romarm, societate subordonată Ministerului Economiei, se fac vinovaţi de participarea la un grup de crimă organizată. În complicitate cu Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Băsescu, şi locotenentul-colonel (r) Cornel Purcărea, înalţii funcţionari din Romarm se află în legătură cu cetăţeanul belgian de origine libaneză Bakri Imad Abdul Reda, urmărit de Interpol pentru ac ti vităţi cu caracter terorist.

Ce a aflat EVZ: Cornel Purcărea şi Bakri Imad Abdul Reda se cunosc, dar conexinea provine colateral, dintr-o afacere cu cereale, în care Mircea Băsescu nu are im plicaţii. Interpol îl viza pe cetăţeanul libanez pentru o tranzacţie comercială, nu pentru activităţi teroriste.

Ce susţine Roşca-Stănescu: Bakri Imad Abdul Reda este şi ac ţionar al firmei Romagro Cereal, unde a deţinut participaţii şi Cornel Purcărea. Acesta din urmă acţiona ca reprezentant al Romagro Cereal chiar şi atunci când, formal, nu mai avea nicio legătură cu societatea.

Ce a aflat EVZ: Bakri Imad este acţionar al Romagro Cereal SRL, dar firma se află în divizare deoarece Cornel Purcărea şi libanezul nu s-au înţeles în 2004 asupra profilului firmei. Libanezul nu voia ca societatea să acţioneze ca producător de cereale, ci doar ca importator-exportator.

Ce susţine SRS: În 2008, înainte ca Interpol să ceară autorităţilor române urmărirea lui Bakri Imad Abdul Reda, Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Vâcea (SCCOV) a descoperit un straniu surplus de gestiune la uzina mecanică din Băbeni, unitate unde Romarm distrugea muniţia adusă, prin contract, din afara graniţelor.

Ce a aflat EVZ: Dosarul în cauză se află la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vâlcea din luna martie a.c., iar explozibilul provine din trun transport făcut în 2008, dar nu din surse externe, ci de la unităţi militare de lângă Bucureşti. În cazul muniţiei din Taiwan, transportul s-a făcut în acest an, sursa fiind externă. Deci, sunt două cazuri diferite. 

Ce susţine SRS: Materialele explozibile, provenind din Thailanda, au fost descărcate la Constanţa de către fratele preşedintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, acesta fiind însărcinat şi cu reurcarea lor pe vapoare.

Ce a aflat EVZ: Muniţia expirată provine din Taiwan, nu din Thailanda. În depozitele firmei Ice Age SRL din Zona Liberă Agigea, au fost depozitate timp de o lună cele 105 containere cu muniţie expirată. În acţionariatul firmei figurează Raluca Băsescu (50%), fiica lui Mircea Băsescu. Cel din urmă a fost contactat de Cornel Purcărea, care căuta spaţiu de depozitare.

Ce susţine SRS: De comerciarizarea lor la export s-a ocupat firma Romagro Cereal, condusă de locotenentul- colonel Cornel Purcărea. În trecut, acesta a lucrat în serviciul secret al Armatei, fiind specializat în probleme africane. Muni ţia reexportată de Romagro Cereal a fost vândută către UNITA Angola.

Ce a aflat EVZ: Formaţiunea rebelă armată UNITA Angola s-a desfiinţat în 2000, la scurt timp după uciderea liderului ei, Jonas Savimbi. Din scheletul ei s-a format un partid politic, fără ramificaţie militară. Firma care a importat muniţia expirată a fost Oxo Network Corporation, condusă de Pucărea, nu Romagro. Este vorba exclusiv de import, nu de export, aşa cum susţine Roşca Stănescu.

Contactat de EVZ, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu a refuzat să discute despre subiect spunând că ar fi trebuit să-l contactăm mult mai devreme pentru a avea timp să prezinte toate probele pe care le are. Mai mult, Roşca Stănescu a acuzat EVZ că ar fi “unealta unei diversiuni” la care el se aştepta. “Fiţi atenţi că în câteva zile se va lămuri totul. Dumneavoastră sunteţi liber să scrieţi ce vreţi”, a spus cel poreclit “Naşul” în breasla ziariştilor. Roşca Stănescu a susţinut că ministrul de interne, Dan Nica, a confirmat public ieri că Interpol s-a interesat de afacerile arabului Bakri Imad Abdul Reda. Ancheta Interpol vizează însă alte aspecte ale afacerilor lui Bakri decât cele dezvăluite de Roşca Stănescu, spun sursele EVZ.

BLATUL LUI ROŞCA-STĂNESCU CU „TRAFICANŢII”

„O fi zis: hai să sugem şi noi de la terorişti!”

Cristi Ciupercă

Fostul director al ziarului ”Ziua”, Sorin Roşca Stănescu, poreclit “Naşul”, accepta acum patru ani să facă publicitate mascată prin cotidianul pe care îl conducea chiar afa ceristului despre care, acum, susţine că este asociat cu teroriştii. E vorba despre Cornel Purcărea.

Într-un interviu acordat pentru EVZ, acesta a explicat că a fost nevoit să încheie un contract cu „Ziua”, sugerând că la mijloc ar fi fost vorba de un şantaj. “Noi, când am făcut contractul, am respins din start varianta financiară a ziarului «Ziua». Ei solicitau undeva la 40-50 de mii de euro pentru promovarea imaginii societăţii noastre. Au venit la noi, ne-am trezit cu 4-5 ziarişti. Nu agenţi de publicitate, repet, ziariştii au venit ca să ne facă această propunere. Pentru că era de notorietate modul în care lucra ziarul «Ziua», am zis să nu ne trezim că zic ceva despre cerealele noastre, am propus zece mii de euro ca sumă rezonabilă şi am semnat”, ne-a declarat Cornel Purcărea.

Mai exact, directorul executiv de la Romagro spune că, dacă nu ar fi semnat contractul de publicitate, se aştepta la o campanie împotriva sa. “A doua sau a treia zi se insera o ştire legată de activităţile noastre legate de cereale, ar fi introdus o serie de lucruri care sub o formă sau alta ne afectau relaţiile cu producătorii locali, iar noi nu doream aşa ceva. Ştiam practica lor de la alţi agenţi economici şi apăruseră deja în ziare, era de notorietate. Cineva chiar voia să le organizeze un flagrant. Cunoscând practica lor, am considerat că ăsta e preţul”, explică Purcărea.

“Am dat banii şi nu a apărut publicitate”

Potrivit documentelor, ziarul „Ziua” a semnat în 2005 un contract de prestări servicii cu Romagro Cereal, societate al cărei director executiv era Cornel Purcărea. Valoarea contractului a fost de 10.000 de euro, iar durata de trei luni.
 
Ziarul „Ziua” se obliga să publice două machete color ale firmei Romagro, dar şi un articol în pagina de social-economic. Acest din urmă material ar fi trebuit să apară, potrivit anexei la contractul încheiat de părţi, fără însemnul “P” - marcajul obligatoriu de publicitate.

Jurnalistic, un articol plătit în regim de reclamă, dar publicat fără a fi marcat ca atare reprezintă o formă de manipulare a cititorului. Practic, se prezintă un subiect ca fiind de interes public, ca şi cum a fost ales în urma unei selecţii editoriale obiective, deşi ziarul respectiv a primit bani pentru publicare.

Exceptând acest aspect, Purcărea susţine însă că, deşi banii sau dat, materialele publicitare ale Romagro nu au apărut niciodată în paginile ziarului „Ziua”. “Am dat banii şi nici până azi n-a apărut publicitate pentru Romagro în paginile «Ziua». Chiar mă gândeam să le cerem să respecte acel contract măcar acum”, susţine acesta.

La patru ani distanţă de la acel contract, fostul director de la „Ziua”, Sorin Roşca-Stănescu, afirmă că Purcărea face parte dintr-o grupare de traficanţi de armament care a alimentat cu arme războiul civil din Angola, sprijiniţi din umbră de Traian Băsescu.

Chestionat de EVZ, Cornel Purcărea a comentat: “Domnul Roşca Stănescu ne acuză acum că suntem terorişti, deci implicit şi «Ziua» era implicată în aceste afaceri cu terorişti în cazul în care ceea ce spune este adevărat, pentru că era unul dintre beneficiarii acestor lucruri despre care scrie acum. Doar citise de-atunci pe internet cine suntem, nu? O fi zis «hai să sugem şi noi de la terorişti, ce contează de unde vin banii?». Mă aşteptam la mai multă rigurozitate din partea lui”, explică Purcărea.

Ziarul lui S.R. Stănescu a cerut 50.000 de euro
Foto: Octavian Cocoloş


CONTRACT. Aşa arată contractul dintre „Ziua” şi Romagro, în care cele două părţi convin ca publicitatea să apară fără semnul distinctiv


CORNEL PURCĂREA. „Liniştea” mediatică a costat 10.000 de euro

PERSONAJ

Cum a ajuns Bakri „legătura teroristă”

Bakri Imad Abdul Reda este „legătura teroristă” punctată de Sorin Roşca Stănescu în scandalul muniţiei, asociat cu locotenent- colonelul în rezervă Cornel Purcărea în Romagro Cereal.
 
Argumentele controversatului jurnalist sunt un raport ONU despre conflictul din Angola, din anii ’90, când Bakri ar fi finanţat mişcarea de gherilă UNITA, o analiză a Global Witness din 2003 care-l lega pe omul de afaceri libanez de mişcarea Hezbolah şi o adresă a Interpol Belgia care cerea verificarea unor tranzacţii financiare şi a acţionarilor Romagro Cereal SRL.

Toate documentele există pe internet, doar că verificarea Interpol a fost făcută pe fondul unui conflict pentru acţionariat între două fir me de cereale din Franţa şi nu pentru recentul transport de arme.

Verificat şi la Mossad

Libanezul Bakri Imad, născut în 1961 în Monrovia, Liberia, care deţine cetăţenie belgiană, a intrat în atenţia autorităţilor europene (Interpol), care au cerut date şi din România, după ce a devenit subiect de dispută între doi gi ganţi francezi în producţia şi comerţul cu cereale. Grand Moulins de Strasbourg (GMS) - al treilea grup francez de morărit din Franţa - şi acţionarul său majoritar, grupul Soufflet - lider european în domeniu - au intrat în conflict după ce s-a aflat că Bakri va intra în acţionariatul GMS.

Bertrand Leary, 73 de ani, preşedintele Grand Moulins, îl cunoştea pe libanez de peste cinci ani, când a devenit primul său client cu care a lucrat pe piaţa africană, iar cei doi au hotărât că este necesară o infuzie de capital pe care Bakri Imad s-a angajat să o facă atât prin firma sa belgiană - Metro Trading Company - cât şi prin Romagro, unde a rămas acţionar. Libanezul investise deja 2 milioane de euro în GMS şi urma să mai aducă încă 16 mi - lioane, numai că opoziţia Soufflet a ajuns până la tribunal, unde au fost dezgropate acuzaţiile care i s-au adus în trecut: raportul ONU care-l indica drept distribuitor de arme pentru mişcarea rebelă UNITA, analiza Global Witness care îl lega pe Bakri de grupul Hezbollah, cât şi un presupus comerţ cu diamante derulat în Angola.

În cotidianul „Le Figaro”, Bertrand Leary a afirmat că, înainte să intre în afaceri cu Bakri, i-a verificat trecutul printr-o amplă investigaţie „a profilului moral” inclusiv la Beirut, unde n-a găsit nimic relevant, iar televiziunea France 24 afirmă, pe surse, că statutul lui Bakri a fost cercetat de directorii companiei franceze de cereale chiar şi prin Mossad, serviciul israelian de spionaj.

Cornel Purcărea spune că Bakri a intrat în Romagro ca asociat, dar n-au mai colaborat de aproape cinci ani, de când interesele celor doi în afacerea din România au fost diferite. „Singura afacere pe care am avut-o cu el a fost producţia agricolă, Silozul Romagro, din care a ales să se retragă încă din 2005-2006. El n-a avut interes în producţie, el voia doar să facă comerţ cu cereale. Noi am vrut şi producţie şi nu ne-am mai înţeles. Acum societatea este într-un proces de divizare. Din 2006, când ne-am văzut la Paris, nici n-am mai vorbit cu el.”, explică Purcărea.

Mâine în Evenimentul zilei:

În spatele scandalului „Băsescu şi armele pentru Angola” se află o miză de peste 20 de milioane de euro

Secretul firmei lui Mircea Băsescu

Fratele lui Băsescu, în afaceri cu arme

Băsescu regretă implicarea fratelui în afaceri cu armament

Popularitatea lui Băsescu, ştirbită de afacerile fratelui

DEZBATERE EVZ: Băsescu, victima propriei familii şi a apropiaţilor?

În afacerile cu arme, numele sonore atrag ca un magnet

Roşca Stănescu: Băsescu a oprit ancheta în afacerea cu armament

EDITORIALUL EVZ: Băsescu, dormi liniştit, SRS lucrează pentru tine!

SENATUL EVZ: Băsescu cel Mic