PROIECT DE LEGE. Mămicile sau tăticii care-şi încheie concediul de maternitate pot sta acasă pe banii statului, dacă-şi deschid „mini-creşe”.
Fenomenul bonelor bătăuşe, tot mai întâlnit în ultima vreme, ar putea fi eradicat dacă proiectul de lege privind serviciile de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei va intra în vigoare de la începutul anului viitor. Această opinie este împărtăşită atât de cei care au elaborat actul normativ, cât şi de psihologii din domeniul protecţiei copilului.
Unul dintre principalele argumente ar fi acela că bonele ar putea fi înlocuite chiar de mămicile care-şi încheie concediul de creştere a copilului. Acestea pot rămâne în continuare acasă, pe banii statului, dacă-şi deschid la domiciliu „mini-creşe”, în care pot aduna maximum patru copii. Iar prevederea este valabilă şi pentru tătici.
Dădacele la negru, doar pe riscul părinţilor „Legea vine în sprijinul părinţilor care vor să-şi dea copiii în grija unor specialişti, care să fie şcoliţi în sensul unei educaţii pozitive şi monitorizaţi”, este de părere Ileana Savu, secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC). Aceasta avertizează totuşi că, prin adoptarea actului normativ, „fenomenul bonelor la negru nu va dispărea, dar va fi pe riscul părinţilor”.
De aceeaşi părere este şi Daniela Gheorghe, psiholog de copii şi membru al Federaţiei ONG-urilor în Protecţia Copiilor. „Din ce în ce mai mulţi părinţi se tem acum de bonele neprofesioniste, care s-au demonstrat destul de periculoase. Chiar dacă este deficit de bone, ei vor prefera să angajeze legal un om care are cursuri specializate şi a trecut de probele psihologice”, crede Gheorghe.
Astfel, Legea bonelor stipulează con diţii mai stricte pentru persoanele care vor să aibă grijă de copii, pentru preîntâmpinarea cazurilor în care puştii sunt maltrataţi de dădace. Concret, pentru a fi babysitter, o persoană trebuie să fi absolvit minumum zece clase, să aibă cel puţin 18 ani, o sănătate de fier şi să treacă cu brio evaluarea socio-psihologică. Mai mult, trebuie să urmeze cursuri de formare organizate de stat sau de către furnizori privaţi. În cazul celor angajate de stat, o condiţie în plus este să nu fi depăşit vârsta de pensionare.
„Oricum, pe piaţă vor fi în jur de 6.000-7.000 de asistenţi maternali care vor putea prelua această nouă meserie, pentru că noi intenţionăm să înjumă tăţim numărul de asistenţi şi să direcţionăm copiii fără părinţi către rude, fie ele şi îndepărtate. Pe lângă raţiunile economice, ar fi spre binele celor mici”, spune iniţiatorul actului normativ.
Potrivit acestuia, o bonă „cu diplomă” ar putea avea un salariu de bază de maximum 863 de lei, dacă se angajează cu contract de muncă, sau ar putea fi plătită cu ora, dacă încheie un contract de prestări servicii direct cu părinţii. Tariful orar va fi stabilit de stat, la şase luni de la intrarea în vigoare a legii.
MĂMICI DE OCAZIE
1.000 de lei pe lună pentru o „bunică”
Babysitter, bonă sau dădacă. Oricum i-ai spune, această meserie a câştigat teren pe piaţa românească în ultimii ani. Părinţii ocupaţi sau cei care, pur şi simplu, au posibilităţi materiale au apelat măcar o dată la serviciile firmelor private de recrutare şi plasare de personal casnic sau, pur şi simplu, la bonele de ocazie.
„Odată cu instaurarea crizei economice, angajarea unei bone a devenit un serviciu de lux. Nu mai e o necesitate la care recurgeau părinţii ocupaţi, cu servicii bune, dar care ar fi vrut să stea mai mult cu copiii. Acum apelează la babysitting mai mult persoanele din segmentul «highlevel»”, a explicat An toaneta Istrate, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor pentru Servicii Casnice (ARASC) şi managerul unei firme de recrutare şi plasare de personal casnic, din Capitală.
În ceea ce priveşte viitoarea Lege a bonelor, Istrate doreşte clarificarea unor „puncte” care se bat cap în cap cu prevederile în baza cărora funcţionează acum firmele private. Unul dintre acestea este vârsta. „Nouă, părinţii ne cer de multe ori persoane în jurul vârstei de 60 de ani, femei mai în vârstă, dar care au răbdare”, explică şefa ARASC.
O altă nemulţumire a acesteia se referă la educaţia dădacelor, de care părinţii nu ţin cont de multe ori.
„Noi le-am făcut această precizare celor de la ANOFM şi ne-au spus că vor face de partajarea între public şi privat în normele de aplicare a legii”, a specificat Istrate.
Aceasta recrutează bone între 20 şi 60 de ani, care sunt apte fizic, psihic şi au trecut de testul psihologic (doar o treime dintre cele care solicită jobul pot trece şi de acest test). Un punct în plus este experienţa acestora în lucrul cu copiii.
„Pentru noi lucrează şi profesoare, asistente medicale, majoritatea cu studii superioare, fără ca nivelul studiilor să constituie însă o regulă”, a specificat managerul. Înainte de a începe munca, bonele trec şi printr-un training la sediul firmei, iar în momentul în care sunt solicitate de o familie, acestea sunt plătite direct de părinţi cu o sumă care se învârte în jurul a 1.000 de lei pe lună.
Antoaneta Istrate atrage atenţia şi asupra punerii în aplicare a viitoarei Legi a bonelor. „Meseria de bonă ar trebui să intre în nomenclator şi trebuie să fie precizat şi un cod CAEN, în registrul comerţului, în aşa fel încât femeile care o vor practica să-şi poată plăti impozitul pe venit”, a mai spus preşedinta ARASC. (Andreea Archip)
BONE „VITREGE”
Dădacele „bătăuşe” nu au autorizaţie de la Protecţia Copilului
Poţi avea încredere să-ţi laşi copiii cu o străină? Nu, dacă ţinem cont de faptul că numărul cazurilor de puşti maltrataţi de femeile care trebuiau să aibă grijă de ei a crescut. Reprezentanţii firmelor de plasare a bonelor spun însă că poţi scăpa de griji dacă apelezi la companiile de recrutare autorizate de ANOFM.
„La noi vin de multe ori părinţi care au trecut prin astfel de cazuri. Asta pentru că şi-au găsit dădaca prin cunoştinţe sau din ziar. Mai sigur este să meargă la firme care sunt acreditate de ANOFM”, a specificat Antoaneta Istrate. Preşedintele firmei de recrutare a arătat că părinţii preferă să-şi lase copiii pe mâna unor bone găsite prin cunoştinţe pentru că, cel puţin teoretic, îi costă mai puţin.
Pe de altă parte însă, doar în cursul acestei veri au fost mediatizate trei cazuri în care dădaca îi bătea pe copiii pe care trebuia să-i supravegheze şi să-i educe. Tonul l-a dat o mămică din Capitală. Pentru a-şi alunga suspiciunile legate de comportamentul bonei, femeia a lăsat o cameră de filmat în sufrageria apartamentului său. Imaginile pe care le-a văzut ulterior erau înspăimântătoare. Dădaca, o femeie de 55 de ani, îi urechea, îi lovea şi îi înjura pe cei doi micuţi de care trebuia să aibă grijă. Mămica a reclamat bona la poliţie, având şi dovezi video că aceasta îi agresează fizic prichindeii.
Dădaca „bătăuşă” a fost pusă sub acuzare de procurori pentru lovire şi alte violenţe. Urmând exemplul, mult mediatizat, al acestei mămici, alte două bucureştence şi-au reclamat bonele la poliţie, acuzându-le că le maltratează copiii.
de lui(Vizitator), vineri, 11 septembrie 2009 - 22:41
auzi tu asta da drepteate acum sa vezi viata pe tigancile din Romania puradei pe banda rulanta si mai te faci si cu pensie babana ba da asta da capitalism cu fata umana
de Alina(Vizitator), sâmbătă, 12 septembrie 2009 - 00:47
Cresterea copilului de bugetar nu mai reprezinta vechime in munca, , potrivit proiectului Legii unice a salarizarii. Sectorul privat nu este vizat de aceasta prevedere . Intrucat aceasta lege priveste doar sectorul bugetar, aceasta regula nu va fi aplicata si in mediul privat. Astfel, aceste prevederi ar putea viza doar persoanele care lucreaza la stat.
bucuria tigancilor
auzi tu asta da drepteate acum sa vezi viata pe tigancile din Romania puradei pe banda rulanta si mai te faci si cu pensie babana ba da asta da capitalism cu fata umana
ATENTIE BUGETARI CU COPII
Cresterea copilului de bugetar nu mai reprezinta vechime in munca, , potrivit proiectului Legii unice a salarizarii. Sectorul privat nu este vizat de aceasta prevedere . Intrucat aceasta lege priveste doar sectorul bugetar, aceasta regula nu va fi aplicata si in mediul privat. Astfel, aceste prevederi ar putea viza doar persoanele care lucreaza la stat.