În motivarea sentinţei de condamnare la detenţie pe viaţă, preşedintele Curţii de Apel, Antonio Cappiello, a criticat atitudinea magistraţilor care au judecat prima dată acest caz, explicând că, foarte probabil, Mailat nu a acţionat singur.

În consecinţă, Curtea de Apel le-a recomandat procurorilor să reia ancheta pentru clarificarea circumstanţelor crimei şi identificarea eventualilor complici ai lui Romulus Mailat.

Declaraţii despre complici

În actele procesului există şi mărturia românului Nicolae Clopotar, care le-ar fi declarat autorităţilor române că ştia de la tatăl concubinei lui Mailat despre prezenţa a încă două persoane la locul crimei. Clopotar nu a mai putut fi audiat pentru că nu a fost găsit.

"Mailat a fost adus în faţa justiţiei fără a fi audiaţi Dorin Obeda, tatăl concubinei lui Mailat, şi Nicolae Cloptar, care sunt personaje de importanţă primară", se arată în motivarea sentinţei Curţii de Apel.

De altfel, Curtea de Apel a criticat raţionamentul iniţial al justiţiei de acordare a unor circumstanţe atenuante lui Romulus Mailat pentru "opunerea de rezistenţă" de către victimă sau pentru că era în stare de ebrietate.

Iniţial, în octombrie 2008, Nicolae Romulus Mailat fusese condamnat la 29 de ani de detenţie pentru omor calificat, tâlhărie şi agresiune sexuală, după moartea Giovannei Reggiani, agresată pe 30 octombrie 2007 în zona Tor di Quinto din Roma. Potrivit deciziei iniţiale, Mailat trebuia să achite daune civile în valoare de 500.000 de euro soţului victimei, amiralul Giovanni Gumiero. În iulie 2009, Curtea de Apel a modificat sentinţa, condamnându-l pe Mailat la detenţie pe viaţă.

CITIŢI ŞI:
Alţi doi români, judecaţi în cazul "Mailat"