|
Pe 8 octombrie 2009, scriitoarea de origine română şi expresie germană Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură.
Şi cum presa autohtonă „combate bine”, polemica pe tema Nobelului încă nu s-a stins. S-a scris că e un Nobel şi pentru România, că e o jumătate de Nobel, că Herta Müller îşi reneagă originile, că Herta Müller a câştigat nu datorită, ci în pofida faptului că e româncă. Apoi, cel mai şocant, s-a scris că a câştigat nu din cauza, ci datorită Securităţii şi a traumelor provocate de regimul totalitar. S-a scris totul, dar nimic despre cărţile Hertei Müller.
Nimic despre natura acestui premiu. Nimic despre istoria lui, care ne-ar putea ajuta să-i înţelegem particularităţile. Jurnaliştii români s-au adunat la o ciozvârtă de Nobel, pândind declaraţiile unei scriitoare născute în Banat, dar publicate în România cu 5 titluri, din totalul de 24 – dintre care 4 în traducere! E interesant de notat faptul că tot 5 titluri i-au fost traduse şi în limba daneză.
Scriitoare cu cratimă
La fel ca Salmon Rushdie sau Toni Morrison, Herta Müller este unul dintre scriitorii a căror descendenţă se scrie cu cratimă. Născută în România într-o familie de şvabi – făcând deci parte dintr-o minoritate etnică, într-o ţară aflată sub regim totalitar –, scriitoarea se refugiază în Germania în 1987. Prin urmare, aşa cum transpare şi din scrierile sale, conştiinţa sa nu este cea a unui simplu imigrant: ea încearcă să refacă în sens invers exilul familiei, devenind însă victima unui exil la puterea a doua. Acest statut îi dă o libertate paradoxală, o mobilitate înfricoşătoare, cea de a privi lucrurile şi din afară, şi dinăuntru – tehnică folosită şi în romanul poetic-violent „Animalul inimii” (Editura Polirom).
Sensibilitatea Hertei Müller este o sensibilitate de exilat, de flotant existenţial. Pentru a se exprima în limba română, are nevoie de viză. Martor stă volumul intitulat „Este sau nu este Ion” (Editura Polirom), un volum de poeme-colaj, alcătuite din cuvinte decupate din ziare. Această carte nu surprinde, cum au pretins unii critici occidentali, ataşamentul scriitoarei faţă de o limbă pe care a învăţat-o abia la 15 ani – ci, din contră, alienarea şi fragmentarea viziunii care vin din sentimentul de a fi exilat, aruncat într-o limbă de împrumut.
Blestemul Nobelului
De ce Herta Müller, şi nu Philip Roth? Iată o întrebare absolut pertinentă dacă luăm în considerare valoarea estetică a operei fiecăruia, dar absurdă dacă ne gândim la politica Premiului Nobel. De ce Jacinto Benavente, în 1922, şi nu James Joyce, care tocmai publicase „Ulise”?
Cine sunt nobelizaţii Grazia Deledda (1926), Sigrid Undset (1928), Shmuel Agnon şi Nelly Sachs (1966)? De ce lipsesc Lev Tolstoi, Jorge Luis Borges, John Updike sau Henry James? Cum se face că, în 1953, Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost acordat lui Winston Churchill? Putem căuta răspunsul chiar pe firmamentul Fundaţiei Nobel: premiul trebuie acordat „persoanei care a creat, în câmpul literaturii, cea mai impresionantă operă de viziune ideală ∕ idealistă”. Ultimul termen a creat de-a lungul vremii nenumărate controverse, ajungând recent să fie interpretat ca „umanist”, în sensul promovării unei viziuni care susţine valorile umaniste şi drepturile omului. De aici şi până la agendă politică ramificată, nu mai e decât un pas. Borges n-a luat probabil Nobelul pentru că a acceptat anumite distincţii de la dictatorul Pinochet.
În 2008, LeClézio s-a bucurat de 15 minute de celebritate ca premiant Nobel, doar pentru că Academia Suedeză a ţinut să le impute americanilor că sunt o „cultură insulară”, care nu traduce destui europeni. Anul acesta, când se comemorează 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, premiul a fost acordat unei scriitoare de origine est-europeană şi expresie germană, care scrie despre rezistenţa morală în totalitarism.
Nu e nici o coincidenţă. Şi nici nu reprezintă o confirmare privind valoarea literară a operei acesteia. Premiul e acordat proiectului politic, social şi moral al Hertei Müller – un proiect coerent, violent, aproape obsesiv –, şi nu scriitoarei. Şi, în nici un caz, României – ţară care a contribuit într-adevăr decisiv: cu trauma.
Se spune că scriitorii laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură sunt condamnaţi ulterior fie la tăcere, fie la publicistică măruntă – există şi excepţii notabile. Urmează să vedem cum va duce Herta Müller blestemul Nobelului. Însă, oricum ar fi, haideţi să n-o mai confundăm cu Marin Preda, să nu mai spunem că e scriitoare româncă şi să nu-i cerem să-şi tatueze în frunte ce scrie în cartea de identitate. Într-un cuvânt, să nu mai aşteptăm salivând zgârciuri de Nobel.
|
Opinie. Dna Rusu, ati inceput bine articolul, dar ati fortat
o incheiere intr-un mod atat de brusc (limitatea spatiului sa fie vina? poate era bine sa ffie facut o serie de doua articole) incat ... inca mai curge sangele. Trebuia sa duceti rationamentul Dvs pana la capat. V-ati oprit tocmai cand urma (in mod firect) sa spuneti ca H Mueller nu este scriitoare Romanca, nu este nici macar scriitoare Germana, poate nici cea mai extraordinara scriitoare dar este o scriitoare cetatean al Europei. O scriitoare al carei merit consta (cf Nobel, si sintezei Dvs) in aceea ca a gasit o cale, profund realista si umana si intensa de a descrie o experienta personala si o realitate care este PROPRIE nu unei tari, nu unei singure persoane, ci unui intreg continent. H Mueller este mai intai o victima si mai apoi un laureat (ce ironie trista!) profund revelator al procesului violent de interactiune intre componentele unei civilizatii - cea Europeana - proces care precede constituirea identitatii EUROPENE. Iar prin aceasta, H Mueller este un simbol al umanitatii.
Premiul Hertei Muller conteza in Romania, nu in Germania
Majoritatea nemtilor (desi vag multumiti ca un scriitor german a luat Nobelul), nu au auzit mai nimic despre Herta Muller. OK, poate au citit ceva vag intr-un ziar, si sigur in micro-cosmosul criticii literare e apreciata, dar in rest opera ei nu le spune mare lucru - si nici nu se grabesc sa o citeasca. Un neamt crescut in Germania de Vest putin ii pasa de metaforele (extraordinare, de altfel) despre viata intr-un sat piedut de lume din Romania din vremea lui Ceausescu, din "Tara prunelor verzi". Astea sunt de inteles in profunzime doar de cei care a trait in Romania in vremea respectiva. In Romania, reactia nu e de indiferenta: e de respingere violenta. Herta Muller ne pune in fata o oglinda a istoriei recente a ROmaniei, desi nu ne place ce vedem acolo. Dupa mine, e mai romanca ca multi altii...
bizar
bizar cum toata lumea a fost luata prin suprindere, uitaind ca acum citiva ani herta muller a cistigat booker prize-ul. ala mare, care se da odata la 5 ani
Salutam incercarea de obiectivitate
Foarte bun comentariul, D-na sau D-soara Rusu.
Si apreciem, in mod deosebit, incercarea domniei voastre de a fi obiectiva.
Ei mai draga
Acum ca echipa de fotbal a fost umilita la belgrad cu mai nimic de adaugat, ce mai scriu romanii prin ziare: ca obama e un nimic incompetent, ca herta e romanca cu vocea scazuta si e cam toanta ca nobelul defapt nu are valoare...BALKANISME domnilor. Balkanici ati fost balkanici mai sinteti si veti fi cit neamul romanesc...si inainte de a scrie de altii, mai puneti va un CV sa vada lumea cite premii ati luat si care e valoarea alora cu gura mare si aia mica, aia = CV.
Uite eu, de exemplu, nu sunt dragu tau
Tu despre cine vorbesti acolo asa de plina de sine? Nu cumva despre tine insati? Lasa fudulia ca nu-ti sade bine. Dialogurile despre H Mueller, opera si viata si premiul Nobel au fost si in Romania ca si in Lume, foarte diverse, si democratice-libere, si emotionale, si inteligente si mai putin inteligente (intra pe forum cine vrea si din gura-taste scoate fiecare cat il duce mintea ...). Tu insa te impusti in picior ca ultima naroada: acuzi pe altii de balcanisme (pardon ..."balkanisme") dar judeci la kilometru (sau calup) ca o analfabeta. Romanii in sus, Romanii in jos; Voi in sus si Voi in jos. Ai citit de vreu ziar German, "zum beispiel", sa vezi cum traiesc multi "jurnalistii" cu impresia ca Banatul este ... o enclava Germana in Romania ? Vezi-ti de borsul tau, si nu te baga in dialoguri pe care nu le intelegi (cine citeste comentariul tau vede ce anapoda pricepi) numai ca sa te lauzi ca ... ce? ca traiesti in alta tara? Destepti si prosti (ca tine ) sunt in ORICE tara.
atasamentul scriitoarei fata de o limba pe care a invatat-o abia la 15 ani
spune mult chestia asta de:atasamentul scriitoarei fata de o limba pe care a invatat-o abia la 15 ani Pana la 15 ani unde atrait?in padurile din muntii banatului,amenintata de primitivii romani?desigur NU,a trait printre oameni adica romani germani unguri si sarbi.A fost ea muta sau traumatizata de securitate?Ma indoiesc si de acest lucru.A frecventat ea scoala?fara doar si poate pt ca astfel mama-sa nu mai prididea cu amenzile,atunci cum de nu stia ea romaneste?nu stia pentru ca frecventa in regimulCeausescu scoala de limba germanaConcluzia:pana la 15 ani vorbit doar nemteste pt ca securitatea teroriza minoritarul dupa 15 a fost fortata de odiosul regim sa invete un pic si limba statului in care traia.GRAV ABUZ Fratilor cat de criminal a fost comunismul romanesc si cat de monstru a fost Ceausescu,situatia minoritatilor din Romania departe de a fi perfecta mai ales ca ne raportam la un regim totalitar paradoxal era mult mai relaxata decat in multe state cu traditie intr-ale democratiei
Continuare ...
.... SI, NU TREBUIE SA NE FIE FRICA SA AFIRMAM ACEASTA. ce a urmat dupa aceea e cu totul alta poveste, despre care poate o sa mai vorbim.
pT. REDACTIE!!! PORCARIE MAI MARE CU LIMITA DE CARACTERE NICI CA EXISTA1
PREMIATA CU NOBELUL PENTRU LITERATURA HERTA MULLER RENASTE IN EUROPA NEVOIA DE ADEVAR,
Ascensiunea literara a d-nei Herta Muller incepe abia cum ,dupa decernarea premiului Nobel, va fi in intreaga Europa o redesteptare a omeniei si nevoiei de autoaparare in fata urgiilor dezumanizante nazist-stalinist-comuniste inradacinate prin crime securist-ceausist-iliiste in Romania.Acest premiu Nobel al d-nei Herta Muller este ca un far atintit asupra beznei criminal securist-comuniste romanesti. De abia de acum incolo omenirea va vedea chipul hidos al neocomunistilor romani,falsi democarti si impostori capitalisti, continuatori ai crimelor nazist-stalinist dejist-ceausiste.Cultura europeana nu este in criza, cultura romaneasca este in schimb sufocata de pseudocultura manelizata si decazuta in nonvaloare a celor care stau lipiti de ocupantii neocomunisto-PSD-ti(PCR-ti) ai Romaniei.
hhhhh
Este scriitoare germana, de origine germana-HERTA MULLER-NASCUTA in Romania-Banat.
Ma intereseaza fix
in pix unde e nascuta si pe ce limba s-au iubit parintii ei. Cartile ei sunt bune, sunt carti - martor al unei epoci. Asta conteaza.
SALMON Rushdie
Da evenimentu zilei ce a scris despre cartile hertei. si de cand articolele de presa sunt comentarii?