Avocaţii lui Voiculescu au cerut instanţei audierea mai multor rude ale lui Dan Voiculescu, însă Curtea a decis că este necesară doar audierea Paraschivei Silaghi, pentru a lămuri condiţiile în care aceasta şi-a schimbat declaraţiile în ceea ce îl priveşte pe Dan Voiculescu şi  a respins cererea avocaţilor lui Voiculescu de audiere a doi martori, Marin Nicola şi Constantin Ciubotaru, propuşi de avocaţii, cu scopul de a arăta că afirmaţiile celor trei intervenienţi nu sunt adevărate.

În cursul dezbaterilor procedurale de azi, avocaţii lui Voiculescu au ridicat excepţia de nelegalitate a primei decizii a CNSAS, prin care Dan Voiculescu a fost declarat colaborator al fostei Securităţi, însă instanţa a respins această excepţie.

A doua verişoară

De asemenea, a fost admisă şi cererea de intervenţie a Mikaelei Kalberg, o altă verişoară a lui Dan Voiculescu. Mikaela Kallberg, o altă verişoară a lui Dan Voiculescu, a făcut cerere de intervenţie în procesul acestuia cu CNSAS, în care spune că părinţii ei ar fi fost reţinuţi de Securitate după ce preşedintele fondator al PC i-ar fi denunţat pentru deţinere de valută.

Se declară victima lui Voiculescu

Mikaela Kallberg, relatează în cererea depusă la dosarul aflat la instanţă, în ce condiţii au fost reţinuţi părinţii ei, în 1975, la scurt timp după ce ea plecase în Suedia. "Tatăl meu i-a povestit lui Dan Voiculescu că, după plecarea mea în Suedia, au făcut ordine în camera mea, găsind o bancnotă de 100 de coroane suedeze ruptă. La două zile după aceea, s-au prezentat la părinţii noştri două persoane civile, însoţite de Dan Voiculescu, şi l-au arestat pe tata."

Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea familiei Silaghi, în baza notelor de la dosarul de la CNSAS în care apar declaraţii ale lui Dan Voiculescu referitoare la fuga din ţară a verişoarei sale şi a soţului acesteia.

Prima verişoară şi declaraţia modificată

Paraschiva Silaghi a depus la dosar, la termenul din 8 mai, o declaraţie notarială prin care arată că îşi anulează vechea declaraţie în care preciza că afirmaţiile lui Voiculescu către Securitate nu i-au afectat viaţa.

Dan Voiculescu a susţinut, la audierile CNSAS din 2006, că dădea informaţii şi despre cetăţeni străini, fiind "obligat să câştige o pâine", se arată în documentele depuse la Tribunalul Bucureşti, instanţă ce va decide privind colaborarea cu securitatea în cazul fostului lider PC. "Eram urmărit, tot timpul am fost vânat, tot timpul am fost dorit să le fiu de folos. Din toate hârtiile de aici rezultă că niciodată nu le-am fost de folos. Toate răspunsurile mele au fost clare. M-aţi întrebat dacă m-am văzut cu studenţi străini. Da, m-am văzut cu studenţi stăini. (....) Deci, stimaţi domni, nu am nici un fel de angajament semnat cu securitatea, indiferent de direcţii, denumiri, cu nimeni”, a afirmat Voiculescu la audieri. Acesta nu şi-a recunoscut numele de cod "Mircea" şi "Felix", dar şi-a recunoscut scrisul de pe notele informative.

"Nu am colaborat cu Securitatea"

Acesta a precizat că nu a dat niciodată note informative fostei Securităţi şi că documentele sunt doar informaţii cerute de şeful instituţiei la care lucra. Potrivit actelor de la instanţă, Dan Voiculescu nu a putut să explice de ce documentele scrise de el apar semnate cu numele Felix.

Omul de afaceri mai arată, în acţiunea înaintată judecătorilor, că are un veridict de necolaborare cu Securitatea din partea CNSAS şi că acest dosar este o “manipulare politică”.

Mircea şi Felix

Potrivit deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat, ca informator, în februarie 1970 cu numelele Mircea, când a “relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini la capionatele de box din 1969” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni stăini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix.