|
Alege luna si anul
 |
Februarie |
 |
|
2010 |
|
|
|
Un român expert în sănătatea şi securitatea muncii la Londra face o comparaţie între standardele şi normele de pe şantierele britanice şi situaţia şantierelor din România. „Grav accident de muncă pe un şantier din Făgăraş”, „Un muncitor a căzut de pe schelă”, „Un tânăr păşcănean a murit electrocutat”, „Un mal de pământ s-a surpat peste un muncitor”. Toate aceste titluri pot fi traduse simplu: munca pe şantierele româneşti a devenit la fel de riscantă ca înrolarea în armată pe timp de război.
În această vară nu a existat zi în care să nu fi avut loc un accident de muncă soldat chiar cu pierderi de vieţi. Rudele au rămas să le plângă moartea muncitorilor „ghinionişti” , constructorii şi-au primit amenzile, macaralele au continuat să râdă sarcastic în soare.
Sărmanul Dorel, devenit aproape personaj legendar, stă exemplu pentru felul în care ştim să sfidăm moartea, cu un păhărel şi o şicană camaraderească.
Paul Popescu, expert în „strategic risk management” şi şeful Satului care va găzdui Jocurile Olim pice din 2012 de la Londra, crede că „mersul pe noroc” nu are ce căuta la locul de muncă, atunci când viaţa angajaţilor este în joc. Ce face o ţară care, alături de Finlanda şi Suedia, are un număr de patru ori mai mic de accidente soldate cu pierderi de vieţi şi ce nu face România? Pentru că în nenumărate rânduri a colaborat cu autorităţile din Ministerul Muncii şi cunoaşte problemele cu care se confruntă acestea, Paul Popescu a făcut pentru EVZ o comparaţie între modul în care gestionează cele două ţări protecţia muncii.
Anglia - România: 70 - 331 morţi
„În România se întâmplă prea des aşa: «Ia, nea Costele, şi semnează hârtia asta, că au venit ăştia de la protecţia muncii». E o cultură total neadecvată, care încalcă legile statului român şi pe cele europene şi, în acelaşi timp, nu respectă standardele morale şi respectul faţă de om la locul de muncă”, susţine Paul, unul dintre „ăştia” de la protecţia muncii, dar dintr-o ţară care are doar 70 de accidente soldate cu morţi, nu peste 331, cât s-au înregistrat în România în 2008.
Nici motivul că viaţa e scumpă, atunci când nimic n-ar trebui să valoreze mai mult decât viaţa, nu-l impresionează pe Paul, care ştie că măsurile de health&safety (sănătate şi securitate) nu costă mult.
„Sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu necesită neapărat sume mari de bani: implică însă un triunghi de măsuri cum ar fi informarea, plus cunoştinţele de bază pe care angajatul le are deja, şi instructajul şi supravegherea permanentă a acestuia. Pe şantierele britanice există încă un sindrom care se numeşte «asleep at the weell» (adormitul la volan - n.r.). Se face o comparaţie cu momentul în care eşti pe autostradă şi adormi şi te trezeşti abia pe banda zimţată realizând ce s-a întâmplat. Aşa se poate spune şi despre muncitorii cu experienţă şi care spun că sar peste groapa aia şi nu cad deoarece au făcut acest lucru de mii de ori. Totuşi, e nevoie de un moment de neatenţie sau oboseală, şi acest lucru se poate întâmpla într-o secundă. Toate aceste incidente şi accidente se pot preveni”, spune specialistul.
Amendă-record: 50 de milioane de lire sterline
Dacă la noi mai mereu „mortul e vinovat”, acest lucru nu se întâmplă niciodată în Marea Britanie. „Angajatorul deleagă munca, dar în faţa legii tot el este responsabil. Angajatorul trebuie să se asigure că omul este competent, are echipament, iar sistemul de muncă este securizat. Responsabilitatea ca de şi pe angajator, şi pe client, amândoi împart prin lege amenda”, spune Paul Popescu.
O altă diferenţă esenţială este cuantumul amenzilor.
În Marea Britanie, amenzile sunt stabilite de Curtea de Justiţie în funcţie de cifra de afaceri şi de profitul firmei care prestează lucrările, dar este bun de plată şi beneficiarul. „În Marea Britanie sunt cazuri reale în care companii cu peste 1.000 de angajaţi, care au avut accidente soldate cu moartea muncitorului, au ajuns la amenzi de până la 50% din profit şi, în unele cazuri excepţionale, cu multiple fatalităţi, amenda a ajuns chiar la 50% din cifra de afaceri. În 2008, un acccident grav produs în Anglia, în care un tată şi fiul său au murit într-o explozie pe şantier, amenda acordată de justiţie, la care s-au adăugat cheltuieli de judecată, a ajuns la 50 de milioane de lire sterline”, exemplifică Paul Popescu.
Nu uită însă să adauge adevăratele costuri: „Suferinţa şi durerea prin care au trecut familia muncitorului şi pierderile veniturilor pentru mem brii acesteia. În acelaşi timp, compania trebuie să se asigure că munca acestui om este acoperită de altcineva. Se adaugă amenzile şi reputaţia ştirbită a companiei”.
Ca o comparaţie, în septembrie, numai în Bucureşti, au fost verificate nouă şantiere. Care a fost cuantumul amenzilor pentru nerespectarea normelor de protecţia muncii, adică săpături neprotejate, oameni fără echipament sau electricieni neautorizaţi? 35.000 de lei!
CIFRELE MORŢII
România alimentează statisticile europene
Anul trecut, în România au murit 331 de oameni din cauza nerespectării normelor de protecţia muncii. Numărul deceselor este comparabil cu al altor ţări din Est, precum Rusia, Ucraina sau Bulgaria. Statisticile Agenţiei Europene de Siguranţă şi Sănătate la locul de Muncă scot la iveală o situaţie tristă. La fiecare trei minute, o persoană din UE moare din cauze legate de locul de muncă. Anual , 159.900 de oameni mor din cauza bolilor profesionale, iar 5.720 - în urma accidentelor la locul de muncă.
SECURITATEA ÎN MUNCĂ
La români, salariul bate sănătatea
De astăzi până vineri, în ţările membre UE se organizează zeci de evenimente în cadrul „Săptămânii Europeane pentru sănătate şi securitate în muncă”, dezbateri pe tema impactului crizei economice asupra condiţiilor de la job. Potrivit unui sondaj pan european realizat în iunie 2009, românii se află pe ultimul loc în topul muncitorilor europeni care îşi aleg un nou loc de muncă în funcţie de siguranţa pe care o pot avea la serviciu.
Doar pentru 16% dintre conaţionalii noştri contează foarte tare securitatea, faţă de 36% media UE, 70% dintre români fiind interesaţi cel mai mult de salariu. 40% dintre muncitorii din România declară că siguranţa la locul de muncă aproape că a lipsit în ultimii cinci ani, iar 39% cred că recesiunea va avea efecte negative asupra con diţiilor de sănătate de la serviciu. (Oana Botezatu)
PROTECŢIE DOAR PE HÂRTIE
Competenţa înseamnă şi supraveghere
Instruirea muncitorilor presupune traininguri care pot dura şi mai multe săptămâni, interactive, ca la şcoală. În plus, angajaţilor le sunt verificate cunoştinţele cu privire la munca pe care urmează să o presteze printr-un „touch screen test” care poate fi comparat cu cel de obţinere a permisului de conducere. „Celor care nu înţeleg ce scrie sau nu ştiu carte li se dă un interpret care le citeşte şi îi pune să răspundă la întrebări şi să motiveze răspunsul”, adaugă expertul. În urma acestei testări, muncitorul primeşte un card CSCS (Constructions Skills Certification Scheme) cu mai multe grade ale calificării. În România, în cele mai fericite cazuri, muncitorilor li se citesc câteva rânduri sau, mai simplu, se sare direct la semnătură.
În Anglia, după ce este informat, muncitorul primeşte echipamentul de protecţie şi îi este asigurat un mediu sigur pentru muncă. El primeşte şi un supraveghetor care se asigură non-stop că acesta respectă ceea ce a învăţat. „Competenţa în Marea Britanie se defineşte prin «knowlledge, experience and training» („informare, experienţă şi instructaj”). Trainingul se referă la informaţii, la ce spune legislaţia, vine cu experienţa în timp. Dacă înlături una dintre acestea trei, devii o persoană incompetentă”, dă o definiţie Paul.
Doar românii sunt mai presus de lege
Toate acestea sunt cuprinse într-o lege pe care britanicii au introdus-o în urmă cu doi ani - Corporate Manslaughter Bill. Aici punctează diferenţele specialistul în health&safety. „Eu am studiat în detaliu legislaţia românească şi pot spune că e foarte generică şi slabă. În plus, nu este suficient de specifică pe diferite domenii, şi asta poate crea mai multă confuzie decât să fie de ajutor pentru angajatori. În Anglia, se face «update » (actualizare) la fiecare cincizece ani. Foarte mulţi angajatori din România, începând cu cei din ministere şi până la organizaţii, nu înţeleg încă legislaţia europeană”, a mai arătat Paul.
De multe ori, legea e cea care oferă libertăţi exagerate. „Nu poţi să-i ceri angajatorului să urmeze o legislaţie generală, generică, pen tru că deseori se merge pe interpretare, şi această interpretare depinde de percepţia fiecăruia. Sunt şi companii care profită de acest lucru şi iau prevederile unei astfel de legi ca pe nişte libertăţi”, precizează specialistul.
Paul Popescu crede că cele care profită mai mult de legislaţia permisivă sunt companiile mici şi mijlocii, pentru că, în general, multinaţionalele vin cu un mod de lucru pe care încearcă să-l implementeze şi în România. „Sunt statistici specifice care arată numărul de fatalităţi care sunt corelate cu organizaţiile mici şi mijlocii. Asta, din lipsă de specialitate sau pentru că o bună parte dintre acestea pun profitul înaintea se cu rităţii la locul de muncă, pun profitul înaintea sănătăţii muncitorului”, explică el.
Pe timpul lui Ceauşescu, un accident oprea producţia
În plus, legea britanică îi pedepseşte pe toţi angajatorii care fac o lucrare ce se întinde pe mai mult de 30 de zile sau care au mai mult de patru angajaţi temporari, perma nenţi sau zilieri. Ca să vină în ajutorul celor care au de făcut o construcţie, autorităţile britanice au înfiinţat un „telverde” prin intermediul căruia a ceştia primesc sfaturi. Mai mult, cei interesaţi pot apela la informaţiile de pe internet, unde există un program gratuit care îţi calculează costurile şi riscurile.
Paul Popescu afirmă că au fost şi perioade în care, în România, protecţia muncii era făcută «ca la carte», ca şi anchetele în cazul accidentelor soldate cu victime. „Pe timpul lui Ceauşescu, când exista un accident la locul de muncă se oprea tot, se făcea o comisie, venea secretarul de partid pe şantier. Cât de mult am decăzut în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea! Oamenii erau duşi la spital, erau îngrijiţi corespunzător, nu trebuiau să plătească nimic, reabilitarea angajaţilor la locul de muncă era extraordinar de bună. Nu mai există aşa ceva, dar spre asta trebuie să ne îndreptăm”, crede acesta.
Specialistul îi sfătuieşte pe români ca, oricât de greu lear fi, să nu muncească la negru. „Trebuie să te respecţi, să-ţi faci un plan prin care să te vezi alături de familie până la adânci bătrâneţi, pentru că locul de muncă este temporar, iar în România nu eşti apreciat la locul de muncă. Eşti bun cât timp este de muncă, în momentul în care s-a terminat lucrarea, s-a închis şantierul, eşti uitat. Nu are rost să-ţi rişti viaţa”, spune acesta.
Concluzia este mai mult decât grăitoare: „Nu te angaja la companii care nu respectă omul!”.
"Pot spune că legislaţia românească e foarte generică şi slabă. Foarte mulţi angajatori din România, începând cu cei din ministere şi până la organizaţii, nu înţeleg încă legislaţia europeană.",
Paul Popescu, expert în „strategic risk management”
 BIOGRAFIE
Paul Popescu, un oltean la Londra
Paul Popescu a studiat engleza timp de trei ani, după ce a ajuns în Marea Britanie - cu aproape 15 ani în urmă. Olteanul din Craiova lucra în acea perioadă pe şantier, unde a fost, pe rând, muncitor necalificat şi supraveghetor, pentru a ajunge în 2008 să conducă lucrările la Satul Olimpic de la Londra, care va găzdui Jocurile din 2012.
Întotdeauna responsabil de si guranţa echipei sale, Popescu a început, în 1997, cursurile Colegiului Health&Safety unde a obţinut două specializări în domeniul sănătăţii şi siguranţei. A continuat cu Facultatea „Occupational Safety and Health” (Siguranţa şi sănătatea la locul de muncă) la Middlesex University şi cu masteratul în Ma nagementul Riscului Strategic.
Totodată, a ces ta asigură implementarea Incident&Injury Free Policy (politica „fără accidente şi răniri” - n.r.) într-o companie multi na ţională cu peste 5.000 de angajaţi activi în Marea Britanie.
În prezent, Paul este unul dintre membrii consiliului internaţional de conducere al Institutului de siguranţă şi sănătate la locul de muncă (IOSH ) şi a reuşit să îndrepte atenţia acestei organizaţii şi către România, având în vedere promovarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.
În plus, el a anunţat că va vizita România în această lună, alături de colegii săi, pentru a discuta cu specialiştii români despre posibile colaborări pe viitor. Vizita sa marchează „Săptămâna Europeană pentru sănătate şi securitate în muncă”, aniversată între 19 şi 23 octombrie.
|
|
|
|
|
|
|
Articole din aceeasi categorie:
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
sigur ca da
Sigur ca da... pe vremea lui Ceausescu se oprea tot la un accident de munca. Nu si in combinatele siderurgice, unde nici macar la statistici nu erau trecuti bietii accidentati. Maistrul sau vreun coleg se duceau, aduceau o salvare, si asta era tot!
Lingaii
Si pe vremea lui ceasca erau lingai, pe care-i vedem si astazi, care camuflau realitatea. La acea vreme un accident de munca mortal era un motiv de demitere a unui director de firma cu 1000 angajati. Astazi se aranjeaza. Nu legile sunt cele care ne lipsesc ci a oamenilor care sa le aplica. Las' ca merge si asa.
Sigur ca da,
In Anglia si prazul are alt gust, nu-i asa oltene ? si olteanul devine mai atent, se scoleste, se emancipeaza apoi incepe sa faca comparatii intre London si Craiova. Stii ceva oltene ? Hai mai lasa-ne cu vrajelile si cu pregatirili tale. Noi stim foarte bine de ce sunt diferentele astea, stim si cati Dorei mai trebuie sa moara pentru a aduce Craiova la nivelul satului olimpic pe care-l conduci tu.
Legislatia
Au dreptate cei care incrimineaza legislatia romaneasca in domeniu: in primul rind ea este generala, o eroare fundamentala: indiferent daca este vorba de un santier naval, de o rafinarie sau de o firma de software, normele sint ACELEASI! Astfel pentru cei care au meserii practic fara risc respectarea normelor devine o pierdere de vreme insemnata, iar pentru cei cu meserii riscante se tinde spre o superficialitate periculoasa.
si justitia...
Ca sa nu mai pomenim despre indulgenta Justitiei, care parca incearca sa compromita orice idee de autoritate si legalitate, anuland toate amenzile care, cu chiu, cu vai, mai sunt aplicate, fie ele amenzi pt nerespectarea protectiei muncii sau a sanatatii publice pana la cele de circulatie.
corect...
in Ro e urgie cu protectia muncii - o incultura totala si inacceptabila! O realitate trista ca "Dorel" pleaca la servici si are sanse sa nu se intoarca seara acasa la familie. Dar nici nu intereseaza pe nimeni, nici macar pe el...
Totusi nici cu engleza nu stam mai bine, poate respectivul putea sa corecteze articolul, sa dea mai bine...
APROPOS DE ITM
Toata lumea stie dar se face ca nu vede ca inspectorii ITM au si firme de consultanta care "asigura" protectia muncii in firme. Le abordeaza in crucis ca sa nu se vada in hartii, adica intre colegi. Efectele mimarii conformitatii cu legislatia in viata noastra sunt mortale dupa cum se vede: in protectia muncii, pe autostrazi, in spitale etc. Un popor sinucigas. De la presedintii mamii lor, pana la presedintii de bloc...
eroare
protectia muncii este o stiinta intreaga, care nu se invata in doua ore de instruire la o luna, ci trebuie invatata in scola ca orice disciplina, cand vine omul si se angajeaza el tre sa aiva cunostintele in domeniu plus cunostinte profesionale solide.
Pe santier sunt de regula angajati necalificati si se aplica tehnologii de lucru de pe vremea lu pazvante chioru si ne miram ca se intampla prea multe accidente.
cat priveste regimul ceausescu, ma lesi, cunoastem noi mai bine conditiile de munca si cat de greu se declara un accident de muca