Cunoscută sub numele de „Casa cu trei fete”, datorită sculpturii de pe frontispiciul vilei şi care înfăţişează trei tinere, vila a fost ridicată în anul 1947, pentru fiica fostei directoare a Teatrului Maghiar din Timişoara, după planurile unui arhitect italian.

Situată în plin centrul oraşului, „Casa cu trei fete” a fost naţionalizată de comunişti, la puţin timp după ce a fost contruită, şi apoi a fost transformată în vilă de protocol pentru demnitarii comunişti ai vremii.

Oaspeţi celebri

Primul dintre cei care au locuit aici a fost dr. Petru Groza, fost prim secretar al PCR, atunci când venea în celebrele „vizite de lucru” în fosta Regiune Banat. Următorul personaj, dar şi cel care a beneficiat cel mai mult de confortul celor trei apartamente din vila de protocol, a fost Gheorghe Gheorghiu Dej, fost şef al partidului comuniştilor din România.

Dej a venit în mai multe rânduri la Timişoara pentru a inspecta celebrele cazemate din beton, care se construiau pe graniţa cu Serbia, în perioada în care liderul sârb, Iosip Broz Tito, era considerat duşmanul României şi al marelui URSS.

După moartea lui Dej, la „Casa cu trei fete” a stat şi Nicolae Ceauşescu, dar acesta a preferat să aştepte construirea unei noi vile de protocol în Timişoara. Acest lucru s-a petrecut în anul 1967, când a fost inaugurată oficial „ Căsuţa japoneză”, supranumită aşa pentru că seamăna cu arhitectura japoneză şi avea o grădină interioară.

„Nu vând la români, numa la ţigani cu mulţi copii”

După apariţia legilor retrocedării, „Casa cu trei fete” a revenit fostului proprietar, stabilit între timp în Austria şi care, după ce a intrat în posesia casei a vândut-o unei familii de romi din Timişoara.

Aceştia locuiesc în Frankfurt, Germania, dar ocupă şi cele trei apartamente din fosta vilă de protocol. Acum câteva zile, pe frontispiciul clădirii a apărut un anunţ de vânzare şi două numere de telefon.

„Vrem să vindem acum numa un apartament. Are trei camere, cu dependinţe, şi 250 de metri pătraţi, iar preţul e de criză. 125.000 de euro negociabil. Îmi cer scuze, dar nu vând la români, numa la ţigani cu copii mulţi”, ne-a spus, la telefon proprietarul vilei, după care a întrerupt convorbirea.

Pe lângă „Casa cu trei fete”, clanurile ţigăneşti din Timişoara au mai pus mâna pe clădirea care a găzduit, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, Gestapoul german. În plus, vor să intre şi în posesia clădirii care adăposteşte Centrul Cultural Francez din Timişoara, o clădire construită în stil baroc şi care a fost, şi ea, pentru o scurtă perioadă, vilă de protocol pentru Nicolae Ceauşescu.