În locul spaţiilor verzi cu rondouri de flori multicolore, arhitecţii şi constructorii au pavat întreaga suprafaţă a Pieţei Unirii cu piatră cubică, iar într-un colţ au construit o fântână arteziană şi o miniscascadă, denumită oficial „bazin cu suprafaţă albă de apă, de unde apa va curge continuu”.

Clujenii care au trecut prin piaţă au fost care mai de care mai acizi. „Ce să îmi placă la această piaţă. Este un deşert de piatră. Oare cei care ne conduc chiar nu mai au nicio imaginaţie. Am auzit că au alocat peste un milion de euro şi de bani aceştia au reuşit să pună piatră cubică. Trebuiau să consulte nişte arhitecţi cu experienţă, care au mai făcut aşa ceva”, spune Aurora Pop.

Un alt clujean, Titus Orlăţean, crede că proiectul putea fi mai bun şi că autorităţile au transformat întreaga zonă centrală într-una de de betoane şi pavaje.

Păreri împărţite

Lucrările de modernizare au fost încheiate oficial astăzi, la ora 14.00, când primarul Clujului, Sorin Apostu a tăiat panglica inaugurală. El a ţinut să le spună clujenilor nemulţumiţi că aşa s-a dorit să arate piaţa, deoarece Clujul are nevoie de o zonă unde să poate organiza spectacole sau alte manifestări în aer liber. „Şi la Sibiu este la fel şi nimeni nu s-a scandalizat. Am avut nevoie de un loc pentru spectacole în aer liber, iar acum îl avem”, a spus Apostu.

Istoricul clujean Tudor Sălăgean crede că lucrările de modernizare sunt realizate în conformitate cu vechile pieţe medievale din zona Transilvaniei.

„În afară că piatra cubică este vălurită şi nu a fost aşternută drept, ceea ce se vede aduce foarte mult cu pieţele medievale care erau construite fără verdeaţă. De altfel, la începutul secolului, pe la 1900, piaţa era pavată ca şi acum”, a spus istoricul clujean.

Arhitectul Vasile Mitrea, conferenţiar universitar la Facultatea de Arhitectură, a declarat că în viziunea lui Piaţa Unirii trebuia să fie o zonă cu multă verdeaţă.

„În general există viziunea că dacă este vorba despre o piaţă medievală să se meargă spre pavare cu piatră şi o verdeaţă cât mai puţin. Ori piaţa din Cluj nu este medievală şi cred că trebuia să se opteze pentru un spaţiu care să satisfacă şi exigenţele contemporane, care pretind un anumit confort în perioada caldă. Această piatră, va fi o sursă de căldură şi lumea va evita acest spaţiu. În momentul de faţă, când toată lumea fuge spre mall-uri, trebuiau să se găsească alte opţiuni”, a precizat arhitectul Mitrea.

Protest al maghiarilor

La tăierea panglicii inaugurale au fost convocaţi urgent de liderii locali ai PDL. Evenimentul a beneficiat şi de prezenţa a 150 de protestatari maghiari, care au reclamat faptul că liderii minorităţii nu au fost invitaţi să participe la inaugurare, dar şi că lucrările sunt sub orice standard urbanistic. Protestarii maghiari s-au întors cu spatele în momentul în care primarul şi prefectului de Cluj, Florin Stamatian, au tăiat panglica inaugurală.

Consulul maghiar la Cluj, Szilagy Matyas, a declarat că vechea piaţă cu rondourile mari de flori era mult mai frumoasă. „Asta este părerea mea personală. Era mai frumos înainte, iar piaţa cu clădirile ei vechi erau pusă cu adevărat în valoare. Acum mi se pare că este prea multă piatră”, a spus consulul maghiar.

Gergely Balasz, arheolog maghiar, crede că ce s-a întâmplat cu Piaţa Unirii nu este tocmai ce a dorit comunitatea maghiară. „Ceea ce s-a făcut în centrul Clujului este groaznic. Pentru asta am protestat de mai multe ori. Este un deşert gri şi a dispărut complet verdeaţa”, a precizat, la rândul lui Gergely.