Pe 28 octombrie, în cadrul unei audieri publice cu tema “Formarea de competenţe: o necesitate pentru societatea secolului XXI?” 29 de profesori şi cunoscători din domeniul ştiinţelor şi din mediul de afaceri au prezentat propunerile lor pentru îmbunătăţirea învăţământului, mai ales la nivel preuniversitar.

Comisia de experţi a fost alcătuită din Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Nicolae Zamfir, preşedintele Societăţii Române de Fizică, Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice şi Despina Pascal, formator şi consultant independent. Audierea, organizată cu sprijinul Academiei de Advocacy şi Siveco, este parte dintr-un proiect derulat de Societatea Academică din România - Cum predăm ştiinţele exacte în şcoală? O propunere de reformă.

Iată principalele recomandări:

• programele să fie “aerisite” şi să conţină cunoştinţe cu un grad mai scăzut de complexitate decât acum
• înlocuirea examenului de bacalaureat cu un examen naţional de tip SAT (Standard Achievement Test, care este administrat de ETS, SUA), urmând ca acest examen sa fie administrat de un organism independent, iar alocarea testelor sa fie aleatorie (computerizată) pentru fiecare elev
• societăţile profesionale să fie implicate în elaborarea şi aprobarea programelor de învăţământ
• reglarea prăpastiei pe care mediul de afaceri o sesizează între şcoala românească şi economia reală

Cum fac alţii

Într-o discuţie cu evz.ro, profesorul de fizică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Tudor Luchian, atrăgea atenţia asupra nevoii ca România să îşi definească priorităţile corect. „Să vă dau un exemplu. Pentru Statele Unite esenţială este menţinerea supremaţiei economice, tehnologice şi militare”, spune profesorul, explicând că aceste trei deziderate nu pot fi despărţite de maniera în care ştiinţele exacte sunt prezentate şi discutate în parcursul educativ al oricărui elev.

În anul 2005, o comisie de lucru organizată sub auspiciile Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA (‘Committee on Prospering in the Global Economy of the 21st Century: An Agenda for American Science and Technology, National Academy of Sciences, National Academy of Engineering, Institute of Medicine’) concluziona în raportul intitulat ‘Rising Above the Gathering Storm’ o situaţie sumbră, ce sublinia perspectiva conform căreia erodarea potenţialului ştiinţific şi tehnic din SUA constituia o ameninţare directă la adresa securităţii sale economice.

Printre soluţiile propuse în scopul depăşirii crizei existente în procesul de învăţare al ştiinţelor exacte:

• creşterea "rezervorului" de talente ştiinţifice ale SUA prin perfecţionarea procesului de educaţie liceală în domeniile matematicii şi ştiinţelor exacte
• creşterea numărului de burse acordate celor ce doreau să activeze în domenii de educaţie din ştiinţele exacte
• creşterea salariilor profesorilor angrenaţi în asemenea activităţi

Preocuparea pentru educaţie este semnificativă în Statele Unite, un alt exemplu fiind faptul că actualul consiliu pe probleme de ştiinţă şi tehnologie al preşedintelui Barack Obama a lansat un studiu cu scopul de a găsi noi modalităţi prin care educaţia ştiinţifică în SUA poate fi îmbunătăţită tot pentru îndeplinirea dezideratelor amintite.

În ceea ce priveşte România, mai spune Tudor Luchian, definirea unor priorităţi corecte la nivel economic, social şi politic este esenţială pentru ca ţara să poată deveni cu adevărat puternică la nivel tehnologic şi economic. Altfel, „vom rămâne o naţiune de poeţi şi filosofi (fără vreo ofensă adusă poeţilor şi filosofilor de calibru), capabilă de proiecte economice şi sociale ce se rezumă, în final, doar la discuţii interminabile în emisiuni de tip talk-show”.

Considerând interesul pe care autorităţile americane îl au pentru învăţământ ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile din România pentru o reformă reală în educaţie, în urma căreia absolvenţii să poată contribui la dezvoltarea ţării?

CITIŢI ŞI:

Reforma în ştiinţe bate pasul pe loc