|
Alege luna si anul
 |
Martie |
 |
|
2010 |
|
|
|
Britanicul Dennis Deletant, unul dintre interpreţii devotaţi ai istoriei româneşti recente, vorbeşte despre deceniile în care a simţit răsuflarea rece a dictaturii ceauşiste şi despre fantomele care împiedică încă normalitatea să se instaleze pe culoarele oficiale ale Bucureştiului. EVZ l-a prins la Bucureşti pe istoricul englez şi l-a provocat la o discuţie despre trecut şi prezent. O discuţie în care şi-au făcut loc, laolaltă, Corneliu Coposu şi Virgil Măgureanu, Revoluţia şi Securitatea, Ion Iliescu şi Traian Băsescu. Un Timothy Garton Ash “à la roumaine”, Deletant a venit pentru prima oară în România în 1965, a fost turnat de prieteni, s-a întâlnit în secret cu "seniorul" Coposu, iar la final a intrat în indexul "Epocii de Aur" lipit de sintagma "persona non grata".
Prăbuşirea comunismului l-a readus pe britanic într-o ţară traumatizată şi reticentă, una despre care Deletant spune însă că oferă astăzi “şansa unei vieţi normale, în locul celei aberante din perioada comunistă”.
EVZ: Domnule profesor, se împlinesc anul acesta două decenii de la evenimentele din decembrie 1989. Ştiu că aţi intrat în contact direct cu realitatea acelor zile, în calitate de corespondent BBC. Când aţi ajuns în România?
Dennis Deletant: Pe 31 decembrie am intrat în ţară, pentru că nu puteam veni înainte de căderea lui Ceauşescu. Eram persona non-grata, nu aveam voie pe teritoriul României.
De altfel, o ţară cu puţine secrete pentru dumneavoastră.
Aşa e, veneam de douăzeci şi ceva de ani. Prima mea vizită a fost în 1965, ca student, în cadrul unui acord cultural. Am participat la nişte cursuri de vară la Sinaia, organizate de Universitatea din Bucureşti. Am revenit apoi în 1969 şi am stat nouă luni. Aş spune că atunci am început să înţeleg anumite realităţi, să-mi dau seama care e viaţa intimă a românului.
Dacă-mi permiteţi o glumă, aş spune că ulterior aţi aflat-o prea în detaliu.
(râde) Da, aveţi dreptate. Chiar m-a mirat că am mai putut veni în România după 1986. În vara acelui an am cerut să mă întâlnesc cu Corneliu Coposu. Mă preocupa subiectul legăturilor dintre englezi şi Partidul Naţional Ţărănesc din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Aţi avut nevoie de aprobări pentru a-l întâlni pe seniorul ţărănist?
Aveam mai mulţi prieteni printre istorici. Într-o zi, am întrebat-o pe Cornelia Bodea dacă nu mă poate ajuta să iau legătura cu domnul Coposu. Mi-am dat seama că e inutil să le cer asta celor de la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Prin doamna Bodea, am aflat un număr de telefon şi am vorbit cu domnul Coposu. Ţin minte şi acum ce mi-a spus: “dacă nu vă e frică, veniţi şi stăm de vorbă. Mie nu mi-e frică”. Stătea pe Aleea Mămulari, lângă o sinagogă, dar în toată zona se lucra pentru construirea Casei Republicii. Coposu mi-a sugerat să fiu discret când vin la el, dar cum aş fi putut fi în acele condiţii? Se vedea de la o poştă cine vine şi cine pleacă, din moment ce Aleea Mămulari era singura stradă încă în picioare. Mi-l amintesc pe domnul Coposu, stând în uşă, într-un halat şi cu o ţigară în colţul gurii. Am stat de vorbă câteva ore bune. Când am plecat, domnul Coposu mi-a spus să fiu atent, pentru că el primeşte în mod regulat vizite de la Securitate şi e posibil să am neplăceri. A rămas să mă revăd cu el peste două zile, când s-a şi angajat să-mi dea o scurtă biografie despre contactele lui Iuliu Maniu cu diverşi englezi.
Aţi revenit, conform planului?
Da. Primul lucru pe care mi l-a spus domnul Coposu a fost că venise un colonel de Securitate care i-a cerut să raporteze ce am discutat. El i-a zis că am vorbit despre cel de-al Doilea Război Mondial, şi chiar aşa era. Situaţia politică de atunci era prea clară pentru a fi dezbătută. Coposu bătuse la maşină însă biografia cerută şi mi-a cerut să o ascund la plecare, suspectând că voi fi percheziţionat. Aşa a fost.
I-aţi urmat sfatul? Unde aţi ascuns foile?
În şosete. N-am făcut mare efort, gândindu-mă că nu au ce să-mi facă dacă o găsesc. Nu era nimic compromiţător, erau doar detalii istorice. La plecare, pe Otopeni, m-au percheziţionat, dar ofiţerii au fost foarte politicoşi. Din fericire, nu m-au pus să mă dezbrac.
Presupun că nu era primul contact al dumneavoastră cu Securitatea. Eraţi un străin care venea de două decenii în România.
Sigur, cât eram în ţară mă simţeam uneori supravegheat. N-aş spune că eram urmărit, dar Securitatea mai descindea câteodată în locul unde stăteam. Vă dau un exemplu. În 1969, locuiam la căminul Politehnicii. Ţin minte că aveam o bursă de 1300 de lei pe lună, o duceam destul de bine. Îmi era însă foarte greu să mă împrietenesc cu studenţii români, erau reticenţi. Am legat o prietenie totuşi cu administratorul căminului, care era cascador la circ. Eu aveam voie să cumpăr din magazinul Ambasadei britanice, unde găseam ţigări şi whisky, şi îi duceam şi administratorului, o dată pe lună. El, în schimb, mă anunţa când vine Securitatea să percheziţioneze camera.
Veneau de fiecare dată când nu eraţi în cameră?
Da. Nu aveam însă nimic compromiţător acolo. Erau doar hârtiile mele conţinând notiţele unui doctorand sau tot felul de manuscrise. Eu studiam lingvistica.
EDITURA “SECURITATEA”
Viaţa lui Dennis Deletant, în cinci volume
E interesant că dumneavoastră, unul dintre clienţii Securităţii, aţi studiat după 1990 traseul instituţiei represive. Aş spune că reproduceţi, într-un fel, experienţa unui alt britanic celebru, Timothy Garton Ash, care a fost urmărit de STASI, şi-a scos dosarul după 1990 şi a scris volumul “The File”.
Aveţi dreptate. Şi eu am fost conştient de prezenţa Securităţii din prima clipă. Mai mergeam la câte o bere şi observam, uneori, că stă cineva într-un colţ, citind ore în şir un ziar. Nu pot spune însă că am avut neplăceri decât în momentul în care m-am logodit cu soţia mea. Ea, fiind româncă, a întâmpinat dificultăţi, în sensul că au încercat să o racoleze ca informatoare. Toate acestea sunt cuprinse în dosarul meu.
V-aţi scos dosarul de la CNSAS?
Da, are cinci volume. Mi-am reconstruit şi eu o parte din trecut.
L-aţi citit integral? Şi vă întreb asta pentru că mă interesează veridicitatea faptelor relatate acolo. Cât de mult ne putem încrede în notiţele şi observaţiile securiştilor?
Aş spune că depinde de ofiţer. Eu eram obiectivul a patru direcţii diferite. Uneori sunt însemnări hazlii ale ofiţerilor. La un moment dat, cred că e vorba de o filă informativă din 1987, securiştii se încurcă între ei, iar cel care redactează documentul scrie “vedeţi ce greşeli se fac când oamenii nu sunt bine pregătiţi”. N-aş spune că în dosarul meu sunt lucruri neveridice, dar în unele rapoarte sunt de găsit aprecieri exagerate. Mereu era folosită sintagma “spionul britanic” sau “agent al serviciilor britanice”. Dacă veneai în România, fiind englez, te mai întrebau cei de la ambasada ce impresii ai, dar de aici până la a obţine şi oferi informaţii secrete e cale lungă. Pentru că asta înţeleg prin spion.
Presupun că dosarul dumneavoastră de Securitate conţine şi note informative date de cunoscuţi sau prieteni.
Erau doi sau trei tineri cu care mă împrietenisem şi care au dat informaţii despre mine. Chiar am găsit, în cazul a doi studenţi, angajamentele lor. Amândoi au plecat, unul prin anii ‘80, iar celălalt, fiind sas, ceva mai devreme.
Aţi luat legătura cu vreunul dintre ei?
Nu. Deşi pe unul îl suspectam încă de atunci. E un sentiment ciudat. Neavând nimic de ascuns, mă înţelegeam foarte bine cu el, eram prieteni buni. După ce am devenit lector universitar la Londra, iar el a emigrat în RFG, am rupt legătura. Cred că am devenit mai conştient şi poate mai intolerant, n-am vrut să mai am legături cu el, mai ales că abia mă căsătorisem, iar soţia putea să sufere prin notele oferite de omul respectiv. A fost o ruptură firească, de fapt.
V-a şocat faptul că un prieten vă turna?
Vedeţi, fiind de profesie istoric, încerc să mă pun în pielea omului respectiv şi mă gândesc la ceea ce aş fi făcut eu în locul lui. Pentru că, venind de afară, eu nu eram supus presiunilor. Bănuiesc că tentaţia de a primi un paşaport pentru a pleca a fost prea mare. Mai ales pentru sas, care a oferit multe informaţii despre mine.
INERŢIA TERORII
Cum se construieşte o dictatură pe neîncredere
Pentru ce aţi pleda: amnezie sau ridicarea la suprafaţă a trecutului, oricât de odios ar fi?
Eu sunt pentru deschiderea dosarelor şi cunoaşterea acestor acte. E nevoie însă de contextualizare, atunci când interpretezi realităţile acelor ani. Judecăm slăbiciunile omului în contextul respectiv. Asta nu înseamnă că iertăm, doar facem cunoscute aceste greşeli generaţiilor viitoare. Erorile trebuie asumate, iar natura regimului comunist poate fi înţeleasă cel mai bine prin citirea unor astfel de documente. Aceste dosare arată modul în care un regim ilegitim penetra viaţa intimă a cetăţeanului. Transpare din aceste file modul în care Securitatea apăra interesele regimului împotriva intereselor românilor. Dacă uităm aceste lucruri şi felul în care oamenii sunt supuşi tentaţiilor, nu putem înţelege cum ajung la putere dictaturile.
Credeţi că adevăraţii “agenţi ai răului” erau ofiţerii Securităţii, şi mai puţin oamenii prinşi în acest vortex în calitate de informatori?
Am spus-o într-o conferinţă: Securitatea, în loc să apere interesul României, de fapt l-a trădat, pentru că a menţinut la putere un partid care a servit interese străine. Deci da, ofiţerii sunt principalii vinovaţi.
O serie de personaje precum Nicolae Pleşiţă sau Dan Voiculescu v-ar spune că, din contră, Securitatea a servit interesele României.
Securitatea a servit interesele unei elite, o elită care a asuprit populaţia, în fond. Ei au fost continuatorii unui sistem de represiune care a adoptat măsuri severe la sfârşitul anilor ’40 şi şi-au dezvoltat carierele pe spatele acestui mecanism. Securitatea a devenit, sigur, mai blândă, pentru că populaţia ajunsese la un stadiu de timorare. Nu mai era nevoie de violenţă, se impusese o anumită inerţie a terorii. La un moment dat e inevitabil: devii suficient de precaut încât să eviţi problemele.
Istoricul Neagu Djuvara observa la revenirea în ţară, după decenii de exil, că majoritatea românilor încep aproape toate dialogurile cu “îmi cer scuze” sau “mă iertaţi”. În lectura profesorului, asta n-ar trăda politeţea, ci teama de a intra în legătură cu celălalt.
Cred că e o observaţie corectă. Eu interpretez asta ca pe un fel de reţinere. Sunt însă cazuri şi cazuri. Foştii deţinuţi politici, de exemplu, nu voiau să se bage prea mult în viaţa personală a celorlalţi, pentru că aveau propria experienţă de victime ale unei asemenea intruziuni. Şi atunci, i-am găsit pe majoritatea ca fiind foarte discreţi, reţinuţi, dar oricum mai dispuşi să vorbească cu mine, un englez. Îmi aduc aminte un alt episod interesant, care trădează neîncrederea românilor în români. În 1993, am fost rugat să duc nişte materiale la SRI, aflat sub conducerea lui Virgil Măgureanu. Ambasada britanică nu voia să intre în contact cu Măgureanu şi m-au solicitat pe mine. “Cu ce vă pot ajuta?”, m-a întrebat domnul Măgureanu după ce i-am predate materialele. Profitând de ocazie, l-am rugat să-mi permită accesul la arhivele Securităţii. Mi-a zâmbit şi mi-a solicitat o cerere cu temele care mă interesează. Mi s-a spus să revin peste două luni. Am făcut asta, cererea se aprobase, iar eu aveam acces la documentele solicitate. Şi l-am întrebat pe Măgureanu “de ce nu aţi aprobat accesul unor cercetători români, dar aţi fost de acord cu accesul meu?”, iar el mi-a zis “în dumneavoastră am încredere, domnule Deletant. În ziariştii şi cercetătorii români, nu am”.
UNDE ÎNCEPE DEMOCRAŢIA
O revoluţie, 600 de terorişti şi milioane de naivi
Vorbeaţi mai devreme de foştii deţinuţi politici, i-aţi cunoscut pe câţiva dintre ei. Aţi putea să faceţi o comparaţie între generaţia lor şi cea a românului mediu pe care îl vedeaţi pe stradă în perioada comunistă?
În primul rând, aş spune că nu am venit în contact decât cu un segment foarte mic al societăţii interbelice şi e riscant să generalizăm. Dar da, cred că regimul comunist a pervertit oamenii, intrând brutal în viaţa personală a românilor. Asta i-a făcut pe cei mai mulţi excesiv de precauţi şi nedispuşi să-şi asume un risc. Românii s-au izolat, într-un fel, refuzând să colaboreze între ei. Influenţa aceasta se simte şi astăzi. Constat o mare reţinere în ceea ce priveşte asocierea dintre români. Putem vedea asta şi în fenomenul ONG-urilor din România. Unde e societatea civilă? Asta e marea problemă. Corupţia sau violenţele electorale existau şi în perioada interbelică, nu sunt produsul comunismului.
Ar mai avea vreun sens lustraţia, la douăzeci de ani de la Revoluţia din 1989?
Niciodată nu e prea târziu. Dacă oamenii respectivi şi-ar asuma trecutul, societatea în sine ar prezenta o altă faţă occidentului. Pentru că încă pluteşte în Vest sentimentul că beneficiarii tranziţiei sunt oportuniştii, oamenii vechiului regim. Asta nu înseamnă că evenimentele din ultimele două decenii au mers în întregime pe un drum greşit. Până la urmă, tinerii români au şansa unei vieţi normale, în locul celei aberante din perioada comunistă.
În general, tinerii ar vrea să ştie exact ce a fost revoluţia din 1989. E foarte puţin clar ce s-a întâmplat în urmă cu două decenii.
De aia v-am şi spus de această reţinere de a interoga trecutul. Faptul că nu se ştie e în parte datorită acestei reţineri. Dar şi revoluţia în sine a fost un eveniment foarte complex, fără o desfăşurare coerentă. A fost o situaţie revoluţionară, cu foarte multă violenţă.
Pentru dumneavoastră nu e un semn de întrebare ca această violenţă s-a produs, în mare parte, după 22 decembrie, deci după fuga lui Ceauşescu şi prăbuşirea simbolică a regimului?
Sigur, e un mare semn de întrebare. Doar bănuim de ce cei 600 de terorişti arestaţi după revoluţie au fost eliberaţi. Cine a dat ordinul acesta? Mai mult, se ştie că violenţa acelor zile a fost speculată politic, dar nu se cunosc toţi cei implicaţi. Sunt multe semne de întrebare, dar istoricul are nevoie de dovezi pentru a se pronunţa.
Ce este Revoluţia română pentru istoricul Dennis Deletant?
E o revoluţie, înainte de toate. Analizând la rece, comparând cu situaţia din epoca Ceauşescu, lucrurile s-au schimbat. Au fost alegeri libere, cetăţenii au putut pleca din ţară, s-a abolit decretul odios care interzicea avorturile, s-a descentralizat economia. Din toate punctele acestea de vedere, s-a produs o revoluţie.
Pe de altă parte, au avut loc şi nişte mineriade.
E adevărat. S-au folosit tactici utilizate de comunişti în 1945, cu mişcări muncitoreşti care încercau să dărâme sistemul. Mineriadele au fost tacticile neo-comuniştilor. Nu neg asta. Cu trecerea timpului s-a creat însă o anumite stabilitate. România este astăzi, din punct de vedere politic, într-o zonă de certitudine. Văd însă mari diferenţe între cei care au şi cei care nu au. Există încă, mai ales în zonele rurale, foarte multă sărăcie în România.
Ar putea fi acesta unul dintre motivele pentru care foarte mulţi români se raportează nostalgic la regimul comunist?
Cu siguranţă. Cei tineri pleacă în Spania sau în Italia, dar cei care nu au această posibilitate sunt lipsiţi de speranţă. Aici, politicienii au menirea de a oferi şanse acestor oameni, de a nu-i abandona.
Nu ştiu dacă e indicat să forţăm excesiv acest model paternalist, pentru că senzaţia mea e că prea mulţi români îşi pun speranţa în idealul unei figuri exemplare care apare din neant şi salvează situaţia. Asta făcea Nicolae Ceauşescu.
Aveţi dreptate, dar nu mă gândeam la o figură autoritară care să oblige statul să acţioneze într-o anumită direcţie. Administraţia trebuie doar să creeze mijloacele, pârghiile pentru ca omul să aibă posibilitatea să se ajute pe sine. Statul trebuie să creeze opţiuni.
PORTRETELE DE LA COTROCENI
Iliescu-Constantinescu-Băsescu, prin lentila britanică
România postcomunistă a validat în funcţie trei prezidenţiabili, până în prezent. Cum i-aţi cataloga pe fiecare în parte?
Ion Iliescu a fost, în primul rând, un bun politician. Asta nu înseamnă că apreciez politica lui, dar nu pot să nu remarc faptul că a avut o anumită dexteritate. Iliescu a oferit o garanţie Occidentului, care deşi nu îl privea cu simpatie, i-a apreciat consecvenţa. Pentru guvernele străine e foarte important să ştie la ce să se aştepte. Emil Constantinescu, pe de altă parte, a renunţat prea repede la lupta lui cu sistemul. Iar în cazul său s-a văzut foarte clar lipsa colaborării dintre români, de care vorbeam mai devreme. Pe mine m-a întristat că domnul Constantinescu s-a certat cu Alianţa Civică, ceea ce a dus la surparea Convenţiei. Asta i-a oferit victoria pe tavă lui Ion Iliescu în 2000.
Traian Băsescu?
Cred că domnul Băsescu n-a reuşit să convingă electoratul că vrea într-adevăr să facă ceva. S-a pierdut mult timp în aceste lupte interne pe plan politic.
Vi se pare o personalitate conflictuală?
Lucrurile aşa arată, văzute din exterior. E un om căruia îi place conflictul, deşi n-aş arunca toată vina pe umerii lui. Mă îngrijorează campania electorală actuală, una în care mass-media s-a legat în permanenţă de Traian Băsescu. Preşedintele n-a beneficiat de o şansă egală cu ceilalţi candidaţi, iar asta a creat senzaţia unei lipse de fairplay. Citind ziarele ai impresia că Băsescu e supus unui linşaj mediatic. În plus, multe ziare i-au ponegrit pe cei care şi-au asumat susţinerea preşedintelui.
Vă referiţi probabil la cei reuniţi sub eticheta “intelectualii lui Băsescu”.
Au dreptul la părerile lor şi nu e corect ca o parte din presă să coboare la nivelul trotuarului. S-au legat de Cărtărescu, de Liiceanu, de Tismăneanu, oameni care au încercat să introducă o notă de obiectivitate. Văzând aceste atacuri, mi-am amintit de campaniile Securităţii întreprinse în anii ’80 împotriva dizidenţei din exil. Acelaşi limbaj murdar, aceleaşi sintagme. E trist şi e de condamnat.
Dacă aţi avea posibilitatea, cu cine aţi vota?
Mi-e greu să fac o deosebire între om şi partid. Se întâmplă să-l cunosc destul de bine pe domnul Geoană, pentru care am toată consideraţia. Nu stimez însă PSD-ul. Pe Crin Antonescu nu-l cunosc foarte bine, la prima vedere mi se pare o persoană agreabilă. M-a întristat însă comportamentul liberalilor din ultimii doi ani, pentru că am avut impresia că sunt interesaţi doar să roadă osul, cum se spune. Nu cred că această mentalitate e benefică României. Pe domnul Băsescu nu-l cunosc personal, dar îl apreciez pentru iniţiativele sale.
I-aţi da o notă bună pentru condamnarea comunismului?
Da, sigur. Şi cred că dacă aş fi cetăţean român aş vota pentru el. Nu pentru că e neapărat soluţia cea mai bună, dar cred că are curajul de a înfrunta puterea din interior şi de a susţine reformele.
Credeţi că, la două decenii de la căderea dictaturii, România se afla pe drumul cel bun?
În general, merge. Ţara riscă însă să intre în câte o groapă din cauza lipsei de viziune a unor politicieni. Nu există un echilibru în societatea şi politica românească.
AMENINŢAREA
Fantomele care sapă la rădăcina libertăţii
S-a grăbit Silviu Brucan când a avansat perioada de douăzeci de ani necesară pentru depăşirea mentalităţilor comuniste?
Cred că sunt necesare două sau trei generaţii. Dar ar fi nerealist din partea mea să consider că aceste mentalităţi vor dispărea în timp. Nu vor dispărea, de fapt, niciodată. Doar incidenţa lor va scădea. Pericolul e ca aceste mentalităţi să nu discrediteze sistemul democratic.
Spuneţi, cu alte cuvinte, că pericolul major ar fi ca românii să respingă, într-un final, ideea de democraţie?
Da, acesta ar fi pericolul cel mai mare. Acesta e riscul când nu există transparenţă şi răspundere.
Ce ar trebui să ne amintim despre 1989, la două decenii distanţă? Care e moştenirea acelui an?
Aş spune că e moştenirea triumfului poporului, pentru că această revoluţie a fost o victorie a romanilor asupra opresiunii. A fost o victorie a curajului împotriva unui sistem groaznic. A fost, din păcate, şi un prilej pentru ieşirea în faţa a oportuniştilor. Creditul câştigat de România se datorează integral eroilor Revoluţiei şi celor răniţi în acele zile, oameni care au dreptul să stea cu capul sus. Sacrificiul lor nu se va uita. Iar cel mai important câştig al Revoluţiei este că astăzi oamenii au opţiuni şi pot profita de ele. Cei 1200 de români ucişi în decembrie 1989 nu au murit degeaba. Trăim consecinţele.
Ca să închid rotund această discuţie, trag concluzia, din ce mi-aţi spus, că ar trebui să ne amintim că datorită lui 1989 suntem aici.
Da, tocmai datorită acelui an societatea românească se afla în acest punct. Trebuie să mulţumiţi Revoluţiei că sunteţi aici.
Dennis Deletant este profesor de studii româneşti la School of Slavonic and East European Studies (SSEES), University College of London şi la Universitatea din Amsterdam. Ca absolvent al SSEES, a studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare, cu o durată de nouă luni de zile, acordate de British Council în 1969. A vizitat apoi frecvent ţara până în 1988, când a fost declarat persona non grata, ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceauşescu pe care le-a făcut în presa britanică. În prezent, Dennis Deletant face parte din conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.
|
|
|
|
|
|
|
Articole din aceeasi categorie:
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sigur ca n-au fost omorati aiurea..
Iliescu a ordonat sa-l aparam la TV cu piepturile goale ca sa intre glontul mai bine si sa murim cati mai multi ca sa fie mascarada de "revolutie" mai plauzibila si noua putere comunista recunoscuta
international. Pe cuplul Ceausescu l-a impuscat ca sa nu-l dea-n gat ca tradator de tara.
Domnul DELETANT
Pe mine ma intereseaza mai mult soarta domnului Deletant, saracul. Cu o bursa dela comunisti de 1300 lei lunar. Auziti 1300 lei, Pe vremea aceia asemenea suma avea un Sef de serviciu. Domnule, de ce nu te interesa care era bursa unui student roman ?Ai studiat gratis,ai avut legaturi cu ambasadele din vest,ai fost un "mesager"care si azi si in oricare tzara ar fi pedepsiit.Oricul si acum traeste depe urma pregatirii din Romania. Ca matale sunt mii,si asta e nenorocirea." VOI" alesii sugeti intr-un lolc, apoi plecati in altul apoi veniti si criticati si din asta traiti. NU AM VAZUT NICI UN PICIOR DE COMUNIST CARE SA FUGA LA MOSCOVA, Toti sunt profesori ziaristi reporteri in SUA. CUM ne explicati domnule Diletant asta ?Cum ne explicati ca tgtrebuiesc 3generatii ca sa iasa mentalitatea comuniste ? De ce nu au trebuit tot 3 generatii ca sa ne iasa din cap mentalitatea capitalista ? Stiti dece ? Pentru ca ambele mentalitati au fosy semanate de oameni ca DVS
1300 ron bursa
bursa a fost primita de la guvernul englez...cititi cu atentie, inainte de a acuze...
@andrei
O observatie...pe vremea cand dl. Deletant a fost bursier la Buc. nu exista RON, ci ROL. In 1989, la caderea "Imperiului Comunist" al Geniului Carpatilor, cotatia era $1 = 18 ROL. Cea mai mare bancnota era cea de 100 lei (ROL). Circulau si monedele de 1 ban! Cu bine.
trbuie sa multzumitzi Revolutziei ca sintetzi aici
oare este vorba de cinism in cuvintele acestui domn?daca da,e murdar!daca nu,atunci iash transmite opinia measchimbare brusca in mediul social,economic,moral al unei societati
scriu,ptr ca cred ca am obtinut acest drept
idea pe care am incercat so transmit,revolta a fost inabusita de comunisti,care apoi au regizat revolutia,reushita revolutiei coministe din decembrie,a intarit si mai mult puterea comunistilor,care au ramas sa aplice legea,chiar daca teoretic,regimul dupa dec se numea democratic.
Numele corect este DILETANT si nu DELETANT
Este un mister cum un om care se pretinde cunoscator al romanilor poate debita asemenea ineptii! Ramane numai varianta ca... Il informam pe distinsul istoric ca mortii revolutiei si-au dat viata nu ca sa moara ceausescu (obiectiv dorit doar de unii), ci ptr ca poporul sa traiasca in sfarsit mai bine, obiectiv care a fost ratat total si complet si care nu a fost niciodata pe agenda distinsilor (a se citi activistilor si securistilor) conducatori postlovilutionari! Oamenii aia nu au murit ptr ca o patura subtire (clientela politica) sa se imbogateasca incredibil si imposibil oriunde altundeva pe glob! De aici ii scadem pe cei care au murit devalizand tot felul de obiective in interes personal. Deci, au murit degeaba, bietii oameni, doar ptr ca la doi ani sa-si schimbe parlamentarii mertzanele, bmw-urile, amantele si partidele!
va respect supararea dle Gealatu
Va inteleg durerea si amaraciunea. Acelasi sentiment ne incearca pe multi dintre noi, romanii din casele noastre si care traim aceste vremuri. Totusi ca si dvs, si noi toti stim ca moartea acestor oameni NU A FOST TOTAL IN ZADAR si ca totusi Romania este tara UE si NATO si nu a ramas o tara precum Bielorusia, sau daca nu era Revolutia atat de violenta ramaneam poate precum Rep. Moldova intr-o minciuna si mai mare. Nu este perfect, dar ESTE CU MULT MAI MULT DECAT AU ALTII. Si tot meritul il are direct POPORUL ROMAN si initiatorii acestei curatari spirituale - toti cei care au sperat, au tipat, au visat, au trait si unii din ei AU MURIT la Revolutia din 1989. Ca a fost si situatia mondiala (Glasnost si apoi zidul Berlinului) ca au fost agenti KGB... nu neg, o fi fost DAR ASTA NU ASCUNDE, NU DIMINEAZA CU NIMIC MERITUL POPORULUI ROMAN DE A STRIGA PENTRU DORINTA DE LIBERTATE. Si o avem. Chiar daca avem si atata media mincinoasa, si capitalism crud, avem totusi LIBERTATE
avem in final LIBERTATE (= MUNCA)
multi o sa ma contrazica, poate si dvs dle Gealatu, ca NU avem libertate, ca de fapt suntem supusi unei vieti care ne incastreaza in munca, banci, copii, etc, si ca unii au furat si au stricat sistemul iar altii sufera nemeritat de mult, ca avem libertatea de a vorbi, dar unii nu se fac auziti nici macar printre apropiati, fie ei acestia fiind vecini, rude sau chiar sotie/sot !!! Dar totusi avem LIBERTATE poate nu asa cum ne-am dori-o sau o visam, dar avem o libertate esentiala si anume AVEM LIBERTATEA DE A EVOLUA ! Avem posibilitatea ca prin multa munca, si o foarte puternica moralitate sa rezistam si sa cladim O VIATA MAI BUNA PENTRU NOI SI PENTRU COPII NOSTRI ! Pentru ca acum mai mult ca niciodata AVEM LIBERTATEA DE A EVOLUA ! Numai ca acest lucru presupune MUNCA, si in unele cazuri MUNCA TITANICA ! si apoi ca directie presupune si o DORINTA DE A EVOLUA, DORINTA DE A NU TE LASA CUPRINS DE MOCIRLA NEPASARII. Sa folosim si sa apreciem aceasta LIBERTATE
Lui dl.Diletant
Spuneti DVs ca mentalitatile comuniste s-ar putea sa nu dispara niciodata.Ba da.daca democratia actuala se apropie de comunism sau daca ne conduce Lacomia la putere si Saracia in opozitie.
@Vlad Stoicescu
La cat mai multe articole de acest gen, Vlad! Si cel cu dl. Djuvara a fost de inalta clasa. Asa da jurnalism. Felicitari. Cu speranta ca Redactia EVZ isi arunca ochii pe ce mai scriu forumistii din cand in cand, eu te recomand pentru un bonus.
Alooo
eu am scris aproape saptamanal de cand a aparut forumul acesta si cam tot atit de des am repetat sa multumim in primul rand celor care au murit la revolutie 17-22 Dec 1989 si dupa. Sa le multumim printro rugaciune iar cei care pot sa le aprinda o lumanare si sa le puna o floare. Acesti oameni care au murit este o continuitate a celor care au murit in munti contra comunistilor anii 1944-1950 tot pentru libertate. In fine, sa le multumim si celor care au participat la revolutie si sint in viata pentruca daca se retrageau castiga nenorocitul de Dictator si nu mai eram noi liberi desi ma indoiesc ca mai rezista mult dictatura lu Ceausescu, tehnologia internet, celular, etc. venea cu o viteza fantastica si ne invada puscaria de Romania si libertatea era iminenta pentru romani.
Neagu DJUVARA-mandria neamului TRAK-aroman
NEAGU DJUVARA, esti DJUVAER TI SOIA- TRAKO-aromana. Privind PORTRETUL , lui NEAGU,esti izbit de 2 -3 elemente super pozitive : ansamblul trasaturilor arata NOBLETEA NEAMULUI SAU plin de inteligenta si vointa NEAROGANTA, cu NASUL- puternic ce arata DARZENIA , de a fi INVICIBIL precum imparatul ALEXANDRU ,nascut de OLIMPIA la PELLA, mostenitor a regelui FILIP II. FILIP este urmasul regelui AMINTARU. A aminta in-aromana insesamna si acum in 2009, a CASTIGA, a invinge a fi victorios, deci VICTORIOSUL. SI acum este,exista coketul targ AMINCIU, nume dela AMINTARU unde a copilarit ALEX. DAR ELADA I-L REVENDICA pe ALEX ca este ELLEN [SA CONTESTE CINEVA DACA POATE] in skimb TARGUL-unde s-a nascut bunicul lui ALEX.cel poreclit AMINTARU numele i-a fost SKIMBAT din AMINCIU in METSOVO.ACELA ce merge ca turist in METSOVO, va putea intalni unii batrani care mai stiu cateva cuvinte in TRAKO-AROMANA sau MACEDONEANA [dialectul TRAK LOCAL]
Nu inteleg lasitatea CE
De 20 de ani ma tot chinui si nu pricep de ce marile
puteri se tot balbaie si nu se pronunta intr-un fel asupra vinovatiei lui ILIESCU, de ce au batut palma
cu ...? , de ce alti presedinti au fost aspru pedepsiti iar Iliescu nu? ( e vorba de Milosevici, Karagici, Pinnochet, Imelda, etc.
Inseamna ca aceasta Comunitate Internationala e si ea corupta, din acelasi aluat ca si Iliescul nostru.
Daca stiau ce urmeaza,
"Cei ucisi in 1989", nu cumva stateau frumos acasa si nu mai riscau nimic? Multumiri merita? Rugaciuni, Dumnezeu sa-i odihneasca...
NU UITATI NICIODATA
Nu uitati cate zile veti avea, in acele zile pe strazile din Timisoara se striga "VOM MURI SI VOM FI LIBERI" fara alte comentarii de prisos.Stima
multi stiau.
nu uita ca la Timisoara primii care au luat gloante-n piept au stiut exact ca vor muri si cind au fost amenintati ca vor trage in ei, eroii au spus "trageti" Bineinteles ca la baricada in Bucuresti multi au iesit ca nu aveau alta varianta, era acum sau niciodata, si cind sa tras spre ei au fost loviti la intamplare, deci au riscat toti. Important este ca am scapat de dictatura si de comunism. E mai bine sa faci foamea si frigul in libertate decat in puscaria de comunism.
Impostorul Basescu
Spunea aseara Traian Basescu ca sunt multe aspecte nelamurite referitor la evenimentele din decembrie 1989,
dupa executia Ceausestilor murind peste 1000 de persoane.Dupa mintea lui Basescu,vinovat de acesti morti este Ion Iliescu.Moral poate,prin pananoia intretinuta pe postul national de televiziune.Legal nu,
pentru ca Ion Iliescu nu avea nicio functie publica legala in stat in cel moment.Daca ar fi fost preocupat de adevar,Traian Basescu in calitate de sef al CSAT ar fi cerut desecretizarea documentelor din acea perioada.
Incepand din data de 15.12.1989 directia a IV-a a securitatii-CI a inceput punerea in aplicare a planului OM,plan ce s-a derulat pana pe 30.12.1989.Daca s-ar publica acest plan,multe aspecte neelucidate ale evenimentelor din decembrie 1989,moartea lui Milea,
mortii dupa 22.12.1989,ar putea fi explicate.
Cum explicati ?
...scena balconului CC, cand focul teroristilor inceta la aparitia lui Iliescu ? Le puteti spune basme color care erau la gradinita in '89, nu celor care au trait evenimentele in direct.
Chioara Warner
Mai lasa-ne, mamaie!
Marcel,nu stiu ce-ai trait tu,
dar Basescu tocmai ce-a zis ca a vazut rivolutia la televizor.Acum cativa ani a spus ca a stat 3 zile in sediul securitatii judetene Constanta.Il vazuse prea multa lume!
DISTINSE DOMNULE DELETANT,
Va multumesc pentru obiectivitate, pentru punctul de vedere NEUTRU al Domniei Voastre asupra istoriei recente a Romaniei si pentru SPERANTA si OPTIMISNUL pe care ati reusit sa mi-l insuflati. Cu cele mai alese ganduri, G.
Frumos raspuns!
Frumos raspuns! Subscriu aprecierilor dumneavoastra.
Zau ca e destept englezul asta !
Ne-a "mirosit" si ne-a calificat perfect (dar cu eleganta si bun simt !). Toata sima si respectul meu !
ha ha
Pentru ce sa le multumim? Pentru ca au dat aspect de revolutie loviturii de stat a esalonului secund a PCR? Pentru ca au motivat in acel moment cea mai groteasca schimbare de regim din Europa contemporana? Pentru ca serviciile secrete britanice si sovietice si-au dat mana sa ii manipuleze sa iasa in strada?
A fost un efort KGB-ist la un standard intelectual ce jigneste romanii. Chit ca incercati sa ne eutanasiati prin infometare sau alte metode adevarul va ramane .
Pentru simplul fapt ca au murit !
Ei nu stiau ca sunt manipulati. Oricum asta nu schimba valoarea sacrificiului lor, pentru care le vom fi in veci recunoscatori. Doar asa a devenit posibil, azi, ca toti imbecilii sa hahaie pe forumuri, si nu numai.
Dupa 20 de ani !
Ar fi cazul ca nu britanicii sau altii sa vina si sa zica ce s-a intamplat. Cred ca nu este nou faptul ca a crescut o generatie care habar nu are de ce s-a intamplat. sau cine a fost si cum s-a comportat un dictator nemernic. Grija unora de a ascunde unele lucruri, complicitatea la crima si rasplata cu functii inalte, sau macar cu titlul de "revolutionar", este stravezie si nu trebuie sa-i lase cu impresia ca nu va veni o zi, cand vor da socoteala.
tocmai de aceia ziceam ca sa fie si DJUVARA alaturi de acest istoricel ca sa-si spuna impreuna parerile
un interviu cu cei doi deci,alaturi de NEAGU DJUVARA pe care stiu ca il respecta DELETANT ca pe un profesor al sau in ale interbelicului si vietii romanesti in general, caci doctorul in istorie de la Sorbona e renumit in Europa deja,ar fi fost un prilej de mari dezvaluiri ci dispute interesante ca intre istorici caci DJUVARA nu ar fi facut concesiile din final pe care DELETANT le-o fi facut din diplomatie sau amabilitate pt gazda care e EV ZL un ziar nu tocmai antisecuristo-basist!(22 NOEMBRIE_ATLANTA_HOUSTON sau INSURATEI, alearga copoiule, alearga!)
Multumesc domnule Dennis Deletant
Stimate domnule Dennis Deletant, va rog sa acceptati multumirile mele pentru interesul si devotamentul cu care ati studiat, de-a lungul anilor, istoria romanilor. Am citit, intotdeauna cu un interes deosebit, cartile si interviurile dumneavoastra. Apreciez in mod deosebit finetea si obiectivitatea observatiilor pe care le faceti referitor la istoria noastra moderna si contemporana. Va multumesc!
Multumiri
Multe multumiri Gladiatorului si celeilalte persoane care in realitate sunteti unul singur cu mai multe"comentarii" Stilul si continutul va dau de gol.Altadata fiti mai precaoti.Dar dece ???
LU Gheorghel vizitatorul.
Se pare ca nu esti baiat tanar.Mesajul seamana leit cu cele care i se trimiteau Tovarasului N C cu diferite ocazii>Ai o memorie extra.
si acum ca si atunci agenturile s-au coalizat.ramane de vazut cine se va alege cu partea leului
gruparea frontului salvari nationale a reusit sa confiste revolutia profitand de anumite informatii subterane dar si pe fondul unor scenarii diversioniste indreptate asupra unei populatii lipsita de vlaga si extrem de saracite datorita regimului totalitar. p.s 1. la mine in sua comunisti sunt declarati in afara legi.daca o persoana face propaganda in favoarea comunismului,ei bine acea persoana risca sa ajunga in inchisoare de maxima securitate. p.s2.pentru respectul care il port fata de revolutionari,eu spre deosebire de alti indivizi ce urmaresc diferite interese meschine indemnand populatia sa nu mearga la vot,va spun sincer ca eu ma duc sa votez.datorita acestor tineri curajosi care s-au opus regimului draconic s-a obtinut dreptul la alegeri libere democratice.sa profitam de acest drept constitutional, frati romani!
Si criminalul dirijeaza iar!!!!!!
Intradevar trebuie sa avem tot respectul si consideratia ptr. cei ucisi miseleste.Ce facem noi?Ne exprimam prin vot,atasamentul fata de cel care conduce partidul neocomunist (cosmetizat) ,adica Iliescu!Bravo noua !Intradevar suntem unici.....adica romani!
"Cei ucisi in 89 n-au murit degeaba.Multumiti-le ca sunteti aici"
Daca Geoana nu castiga alegerile,obligatoriu pierde
sefia PSD,iar in locul lui va veni Iliescu,care cu tupeul cunoscut le va spune PSD-istilor:vedeti ca fara mine nu sunteti in stare de nimic?De altfel,in
expunerile lui Geoana se vede lucratura lui Iliescu.
Incin sa cred ca Iliescu chiar vrea ca Geoana sa nu
castige.Daca castiga Geoana,va conduce Iliescu si
vom ajunge din nou la vorbele lui Petre Tutea<<am
stat 13 ani la puscarie pentru un popor de imbecili
care au votat cu comunistii>>.
Frate!
Eu sunt un om prost si necitit, fara carti in biblioteca si fara multa minte....Pana acum o luna eu nu am auzit, in nemernicia mea, de acest Deletant care se citeste "diletant" (o gluma proasta)..Acum o luna, brusc a explodat acest....sociolog?psiholog?etnolog? ma rog, ce o fi domnia sa. I-am aflat biografia, i-am vazut figura, i-am vazut dosarul de urmarire la Securitate, etc. Monstrii de securisti spuneau ca este spion imperialist, domnia sa neaga, dar tot domnia sa spune ca aducea materiale in Romania si le scotea pe altele din Romania....Ma rog! Asta suna a "munca informativa" Iar acum boooom, a aparut! Mie mi se pare ca se regenereaza o retea informativa din anii 1980, cu securisti romani, "spioni" straini, etc Singurul lucru care-mi scapa, in nemernicia mea; este DE CE?!
opinie argumentata
e usor sa vedem peste tot o teorie a conspiratiei. pe ce ne bazam pentru a afirma asta? eu citesc de multa vreme articolele si cartile dlui Deletant si mi se pare ca opinia sa este strict stiintifica (si nepolitizata). ma bucur ca in sfarsit a fost intervievat si de un ziar romanesc de larga audienta.
cat despre faptul ca scotea si aducea informatii in tara, acestea nu erau informatii strict secrete, ca sa fie vorba de spionaj. banuiesc ca se ocupa de tamizdat.
cu stima
Excelent articol, o analiza simpla si clara!
Ce contradictie intre analiza corecta si concisa a perioadei respective si comentariile unor romani ca "tot ce ma intereseaza e ca el avea 1300 de lei" ori jocul de cuvinte de prost gust cu "diletant". Ce democratie poti construi cu indivizi cu acest nivel de intelegere? E rea prostia dar e si mai rau cind o expui pe Internet!!!
PS. Excelenta analiza D-le Deletant, felicitari de aici din Canada.
Un articol bun scris de un PROFESIONIST
Se vede foarte clar obiectivitatea si profesionalismul domnului care a dat interviul.Romanii au multe de invatat ,democratia este un proces lung si greu ,dar EU, am convingerea ca-l vom atinge in cati-va ani.
Remus Cernea Presedinte
Remus Cernea Presedinte
???
Cine?
!!!
Incultule!
Nu este de ajuns
Moartea celor din 89 ,trebuia sa ne scape de noii comunisti ,adusi de ILIESCU.Noi le multumim celor care sau sacrificat ,dar la altii ,TREBUIE SA LE CRAPE OBRAZUL DE RUSINE.
Multumesc celor care au facut sacrificiul suprem.
La romani ,lucreza diversiunea ,atunci cand cineva isi exprima o viziune ,alta decat este a lor.Locuiesc in afara tarii de mai bine de 18 ani ,iar acest lucru mi-a dat posibilitatea sa-mi schimb mentalitatea,care era foarte gresita, atunci cand am ajuns intr-o tara avansata .MI-A trebuit mai bine de un an ca sa-mi dau seama de adevarata realitate.Este greu sa ai o viziune clara a situatiei din tara ,atunci cand nu ai un termen de comparatie.Multi nu inteleg lucrul acesta si emit ineptii pe net.Ma bucur ca multi tineri romani,merg la lucru in afara tarii,sau merg sa studieze ,acesti tineri vor pune treburile tarii pe un drum bun,dar trebuie sa mai treaca ceva timp.Vorbesc in cunostinta de cauza ,deoarece in ultimii 4 ani ,am petrecut vacanta in ROMANIA,iar acest lucru ma costat peste 20 de mii de dolari.
diletant
Ca si numele lui , e un simplu amator, ca sa nu spun mai mult, caci toata anglia este infectata de virusul masonic tip Iliescu, Geoana, Hrebenciuc etc. dispusi sa rada majoritatea populatiei globale
despre acest articol
Intradevar o analiza pertinenta in gindirea unui om echilibrat. Bravo d-le Diletant. Dar iata ca sar securistii si comunistii cu intrigele cu sforariile lor care ne arata ce fel de natie suntem si cita ura purtam in noi. Rusine, rusine si iar rusine
da
Multumim fmi
istoric sau analist social?
Domnul cred ca face parte din zecile de analisti psihosociali pe zone in fostul lagar socialist, care ani de zile adunau date si le puneau intr-o schema bine stabilita pentru concluzii periodice si care in jurul lui "89 au stabilit conditii pentru fiecare tara cum sa cada comunismul... noi am fost cei mai afurisiti de cel de sus ca asa-i romanul, unde-s trei apar patru idei.
Revolutie in Romania? E trasa de par va veni momentul darii pe fata a adevarului.