Cei 504 de elevi şi 51 de profesori privesc debusolaţi cum a doua casă le este luată de sub picioare, după ce au investit în ea bani, timp şi pasiune. Ei cred că adevăratul motiv al comasării îl reprezintă clădirea modernizată a liceului.

În fiecare an, din clădirea vesel colorată de pe Str. Brestei, de la nr. 129, ies câteva sute de confecţioneri textile, designeri, electromecanici, mecanici auto, tinichigii sau croitori calificaţi. Dar 2010 va fi ultimul an în care „Anghel Saligny” va da pentru piaţa muncii tineri calificaţi în aceste domenii. Şi asta în ciuda preocupărilor din domeniul educaţiei ale preşedintelui Traian Băsescu, cel care în iunie anul trecut critica tocmai faptul că şcoala românescă dă prea mulţi teoreticieni şi prea puţine mâini bune de muncă.

Decizia ISJ Dolj de a desfiinţa grupul şcolar şi de a-l comasa cu „C.D. Neniţescu” este justificată, oficial, prin faptul că există prea multe locuri în învăţământul liceal pentru meserii care rămân neocupate în fiecare an de către absolvenţii de gimnaziu.

De altfel, mai multe şcoli din Craiova şi din judeţ vor fi comasate, dar situaţia de la Saligny este poate cel mai greu de explicat. „În ultimii ani, aproximativ 600 de locuri rămâneau neocupate la grupurile şcolare sau liceele craiovene. Asta ne-a şi determinat să luăm decizia desfiinţării Grupului Şcolar „Anghel Saligny””, a explicat decizia inspectorul şcolar general, Diana Buşoi.

Risipă de bani europeni

În schimb, profesorii cred că spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea face prea mult cu ochiul altor instituţii publice. „Am mai avut probleme şi în 1993 şi în 2005 cu localul liceului care era cerut de alte instituţii”, spune Elena Anghel, profesoară a grupului şcolar şi lider de sindicat afiliat la „Spiru Haret”.

Mai mult, parterul şi etajul I ale unuia dintre căminele pentru elevi sunt deja folosite de Regia Autonomă a Fondului Locativ şi de serviciul de salubritate din cadrul Primăriei Craiova.

Profesorii de aici sunt dezamăgiţi de perspectiva mutării din mai multe motive. În primul rând, sunt convinşi că vor rămâne pe drumuri, pentru că elevii sunt mutaţi la „Neniţescu” practic pentru a completa clasele de acolo, iar personalul auxiliar va fi cu certitudine disponibilizat. În al doilea rând, laboratoarele pentru diferitele specializări, dotate ultramodern cu fonduri PHARE sau alte diferite granturi educaţionale, vor rămâne nefolosite. „De exemplu, avem un laborator pentru textile făcut din fonduri PHARE care este imposibil de mutat. Nu poate fi luat pur şi simplu în cârcă pentru că sunt multe utilaje ultramoderne montate de specialişti. Practic, investiţia aceea rămâne inutilă”, spune profesoara.

Clădirea a fost renovată acum doi ani mai mult din fonduri proprii. „Am făcut rost de cinci miliarde de lei vechi din fonduri extrabugetare. O mare parte din bani a provenit de la căminul cu regim hotelier de aici din curte în care fac practică elevii de la specilizarea turism. Toţi banii i-am folosit în renovare. Femeile de serviciu, muncitorii şi mulţi dintre profesori am muncit cot la cot la văruit, pus gresie şi igienizat. Iar acum suntem mutaţi din clădire. Şi, în plus, ne pierdem şi personalitatea juridică a grupului şcolar, deşi, conform legii, putem avea personalitate juridică deoarece avem peste 500 de elevi”, mai spune Elena Anghel.

„De ce desfinţează clase de mecanici în oraş cu uzină auto?”

Elevii sunt cu toţii trişti şi nu înţeleg prea bine ce se întâmplă. Din punctul lor de vedere, singura certitudine este că nu vor mai fi colegi de clasă, se vor despărţi de prietenii lor, nu se vor mai întâlni cu profesorii care i-au crescut până acum.

„Eu sunt în ultimul an aici şi regret foarte mult decizia inspectoratului de a ne desfiinţa şcoala. Eu m-am implicat mult în activitatea şcolară şi extraşcolară, liceul acesta înseamnă foarte mult pentru mine. Am participat în proiecte europene Comenius, ca şi colegii mei. Este foarte trist ce se întâmplă”, consideră Adriana Zaharia, elevă în clasa a XII-a A.

O susţine Andraş Târgaşu, elev în clasa a XIII-a A şi olimpic la Olimpiada Naţională Interdisciplinară. „Profesorii de aici ne-au fost nu doar dascăli la catedră, ci şi mentori. În plus, eu nu înţeleg de ce sunt desfiinţate şcoli cu specializări de mecanică şi electromecanică, de motoare auto, tocmai într-un oraş cu o uzină de maşini”, spune Andraş.

Cel mai greu le va fi însă celor din clasele mai mici care se vor afla în imposibilitatea de a continua specializările începute. „C. D. Neniţescu nu are toate specializările noastre. Am vorbit cu ei şi au spus că nici spaţiu nu au să ne primească pe toţi”, susţine lidera de sindicat.

Profesorii au trimis mai multe memorii primăriei şi prefecturii, dar soarta grupului şcolar pare pecetluită. „Cu siguranţă şcoala noastră se va închide iar spaţiul va rămâne în gestiunea Primăriei Craiova”, susţine directorul grupului şcolar, Anghel Petrescu.

Profesoara Elena Anghel spune chiar că în urmă cu ceva timp au venit mai multe persoane din partea primăriei care au fotografiat interiorul liceului, părând mulţumite de ceea ce văd.

Primăria susţine însă că nu are planuri pentru clădirea rămasă liberă. „Ocupăm deja nişte spaţii din căminele de elevi, dar doar atât. Nu există planuri pentru corpul ce aparţine acum liceului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Carmen Licu.