|
Alege luna si anul
 |
Martie |
 |
|
2010 |
|
|
|
VOLUNTARIAT. Angajaţii Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării şi voluntarii asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta” organizează călătorii „umanitare” pentru a hrăni lebedele care sunt acum printre gheţuri.Mii de lebede venite din nordul Europei, care se adăpostesc iarna aceasta în Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, sunt în pericol să piară de foame.
Lacurile sunt îngheţate, iar resursele lor de hrană sunt din ce mai scăzute, aşa că angajaţii instituţiei „racolează” oameni inimoşi care, alături de voluntarii asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, sunt dornici să evadeze din cotidian câteva ore pentru a le duce de mâncare graţioaselor zburătoare.
Echipele de salvatori de lebede s-au mobilizat zilele trecute şi, după ce au contactat agenţii Deltei, au mers acolo unde sunt înregistrate cele mai multe exemplare. Este vorba de zona strict protejată Grindul Lupilor, de pe lacul Goloviţa, în zona Canalului 5. Aici se ajunge foarte greu, chiar şi vara.
Din comuna Mihai Viteazu, prin satul Sinoe şi până la Canalul 2, se poate circula aproape normal. De aici, drumul de pământ, accidentat intenţionat de agenţi, poate fi străbătut doar de maşinile armatei, care vin rar la unitatea militară. Vânătoarea şi pescuitul sunt interzise. În liniştea încremenită dintre gheţuri şi stuf se aude doar glasul păsărilor care zboară în stoluri.
Periplu într-o Dacie tunată
Până la capătul de nord al Grindului Lupilor, destinaţia grupului de voluntari, este o întindere de doisprezeze kilometri. Agentul Benone Maftei cunoaşte fiecare centimetru din Grind.
Ne invită în autoutilitara lui Dacia, tunată special de el şi transformată într-un „4x4” care dă să se sfărâme când trece prin gropile uriaşe. Sacii cu grăunţe şi pâine, încărcaţi în spate, sunt păziţi de Nicu, un autodeclarat „voluntar al Deltei”.
„Zona strict protejată Grindul Lupilor are o suprafaţă de 2.075 de hectare, e situată pe grindul care desparte Lacul Razelm de Sinoe, constituie zonă de refugiu pentru cuibăritul şi migraţia multor specii de păsări. Este un loc important pentru conservarea faunei ornitologice, în special în perioada migraţiilor de toamnă, cât şi pentru hrana speciilor oaspeţi de iarnă”, explică, cu emfază, Maftei.
„Intruşii” binevoitori
Lebedele adăpostite aici, strânse pe ochiurile rămase neîn gheţate de pe lacul Goloviţă, vin an de an din nordul Europei. Ca să ajungem la ele, la vreo 400 de metri distanţă, suntem nevoiţi să o luăm la trap pe gheaţa lacului, groasă de cel puţin 30 de centimetri, adică „sigură”.
La vederea „intruşilor”, lebedele formează stoluri uriaşe şi zboară în larg într-un vacarm de nedescris. „Fac mare gălăgie, de aia le spunem şi lebede cântătoare”, râde Maftei. Nu au acelaşi „regim alimentar” cu pelicanii, cormoranii, vidrele, pescăruşii, aflaţi în număr mare în zonă, care se hrănesc, chiar în faţa noastră, cu peşte din belşug.
„Mănâncă răcuşori, fire de iarbă, vegetaţie de pe câmp, dar acum totul e îngheţat”, spune el.
Voluntarii au venit cu mai mulţi saci cu „uruială”, un concentrat tocat de porumb, seminţe de floarea-soarelui şi măzare, dar şi pâine. Lângă ochiul de apă, ei împrăştie hrana pe gheaţă, pe distanţe mari, pentru a fi accesibilă unui număr cât mai mare de lebede. Pâinea, ruptă în bucăţi mici, e aruncată cât mai departe.
Raluca Dan, unul dintre membrii ONG-ului, e copleşită. „Am crezut că sunt doar 200, dar aici sunt, de fapt, aproape 400. E fenomenal, dacă ştiam aduceam mâncare mai multă. În aceste condiţii, când găsesc hrana destul de greu, pentru că totul e îngheţat, cu siguranţă le va ajuta să treacă peste această perioadă dificilă”, se scuză tânăra.
Facem cale întoarsă, şi numai atunci, în urma noastră, păsările se întorc şi lipăie graţioase după mâncarea primită în dar. La mal, dăm de doi paznici de vânătoare, care spun că, pe lângă atribuţiile „specifice”, iarna se ocupă şi cu hrănirea păsărilor din Deltă.
„Când găsesc hrana destul de greu, pentru că totul e îngheţat, cu siguranţă le va ajuta să treacă peste această perioadă dificilă.“,
RALUCA DAN, membru al asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”
|
|
|
|
|
|
|
Articole din aceeasi categorie:
|
|
|
|
 |
Utile |
|
|
Bucuresti |
 |
Iasi |
|
Constanta |
|
Timisoara |
|
Cluj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BET |
|
BET-C |
|
BET-FI |
|
RAQC |
|
RTL |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Chiar e un sacrificiu?
Chjiar e atat de greu de hranit niste biete pasari? Cand e vorba de caini, sa apere mizeria, repede se scoala multe asociatii-acum nimic? Inseamna ca sunt nule, nu exista, ignorati-le.
asociatii si Asociatii
In Romania exista multe asociatii de protectia a cainilor, Asociatiile de Protectie a Animalelor sunt foarte putine.
Limita de vizibilitate
Se trezeste cate o baba (isterica) sa faca o asociatie de protectie a animalelor. Evident a animalelor fara stapan. Pentru ei(ele) animalele care exista, pot fi de doua feluri cu stapan si fara stapan, ultimele trebuind neaparata sa aiba unul (asa zis stapan). Animalele salbatice nu exista in conceptul lor.
De unde si o gramada imensa de fonduri tocate pentru animalele fara stapan care Trebuie sa aiba unul. Daca mai raman ceva frimituri mai scapa cate ceva si pentru cele salbatice.
Fiecare e limitata de frontierele universului prin care umbla si care-l vede in realitate: Strada, Parc, Oras, Camp, Munte, Delta, Mare, pe Sub Mare etc. Dincolo de limite ori e (foarte) deformat, ori e blur ori nu e nimic.
ce lebede grase
mancatzasi
bravo
Bravo voua, oameni crestini!
Va doresc tot binele din lume si va felicit pentru aceasta mare binefacere pe care o faceti.
Ce bine ar fi sa fie cat mai multi ca voi.
Numai bine!
Puneti pancarta "Accesul Interzis la (r)romanilor"
Cu asta le-ati salvat. Acuma in alta ordine de idei, si natura are legile ei de selectie naturala. Nu va bagati atata sa salvati ce nici macar natura nu salveaza. In Germania este intezis hranitul lebedelor de fiecare milos. Animalele nu suporta orice fel de hrana adusa de acasa (resturile de la masa). Multe mor din cauza acestor mancaruri care fac dezinterie la pasari, alea sunt slabite si mor pe capete.